Managementul - aprovizionare si desfacere - grile

a.

previziunea ofertei, previzionarea pretului, strategia de reducere a costurilor, procesul de productie al consumatorului, utilitatea produsului pentru produsul final

b.

previziunea ofertei, previziunea cererii furnizorului, procesul de productie al furnizorului

c.

strategia de reducere a costurilor furnizorului, previziunea ofertei, a pretului, utilitatea produsului pentru produsul final

d.

utilitatea produsului pentru furnizor, previziunea ofertei, a pretului, strategia de rationalitate a costurilor

e.

previziunea productiei furnizorului, strategia de reducere a costurilor furnizorului, previziunea pretului produsului final

a.

o descriere detaliata, urmata de sintagma "sau echivalent"

b.

definirea produsului prin marca acestuia urmata de sintagma "fabricat"

c.

definirea produsului prin marca acestuia

d.

descrierea detaliata a caracteristicilor produsului

e.

definirea produsului prin marca acestuia, urmata de cateva caracteristici de identificare a tipului produsului

a.

cand elaborarea unor specificatii detaliate nu se justifica si este costisitoare

b.

cand se lasa la latitudinea furnizorului de a oferi o solutie care sa corespunda cerintelor consumatorului

c.

cand exista comenzi speciale pentru produse cu un grad ridicat de specificitate

d.

cand este esentiala tehnologia de fabricatie

e.

cand produsul este apreciat ca "strategic" pentru consumator

a.

in activitatea de aprovizionare aceste produse sunt percepute ca fiind comenzi speciale si din aceasta cauza preturile cerute vor fi mai mari

b.

sunt percepute ca fiind produse foarte importante pentru consumator, furnizorul ofera "bonusuri"

c.

se evidentiaza foarte clar ce asteapta consumatorul

d.

furnizorul cunoaste foarte clar care ii sunt responsabilitatile

e.

nu permite folosirea unor grile de evaluare a furnizorilor (produselor)

a.

cand productia din anul de plan se caracterizeaza prin caracteristici asemanatoare cu cele din anul anterior

b.

cand se produce "la cerere"

c.

cand exista stocuri semnificative de productie neterminata

d.

cand productia planificata poate fi caracterizata prin distributia statistica a diferitelor sorto-tipo-dimensiuni

e.

cand exista un produs asemanator pentru care se cunoaste consumul specific

a.

1,2,3

b.

2,3,4

c.

3,4,5

d.

1,3,5

e.

1,2,5

a.

coordonarea activitatii exclusiv la nivelul coordonatorului subsistemului

b.

coordonarea activitatii si la nivelul grupei de materiale

c.

coordonarea activitatii "productie-aprovizionare" la nivelul destinatiei de consum

d.

coordonarea formala a activitatii de aprovizionare

e.

un grad foarte mare de descentralizare a activitatii

a.

unitatea functionala a functiilor de cumparare-aprovizionare si de receptie-depozitare, la nivelul grupei de materiale

b.

separarea functionala a functiilor subsistemului de aprovizionare

c.

unitatea functionala aprovizionare-productie

d.

coordonarea geografica a functiilor subsistemului de aprovizionare

e.

coordonarea activitatii la un singur nivel ierarhic-al coordonatorului aprovizionarii

a.

separarea functionala a activitatii pe functiile principale ale subsistemului de organizare materiala

b.

coordonarea activitatii de aprovizionare la nivelul sectiilor de productie si al coordonatorului activitatii de aprovizionare

c.

unitatea functionala a procesului de aprovizionare la nivelul grupelor de materiale

d.

un grad de centralizare foarte ridicat al organizarii structurale

e.

descentralizarea la nivelul functiei de previziune-planificare-gestiune

a.

in cazul intreprinderilor cu productie de masa (cu un nomenclator de produse foarte redus)

b.

in cadrul intreprinderilor mici, deoarece asigura o flexibilitate in folosirea timpului de lucru

c.

in cazul cand se doreste o concentrare foarte puternica a activitatii de aprovizionare

d.

cand exista o concentrare a resurselor pe grupe omogene de materiale

e.

cand exista o concentrare a surselor de aprovizionare pe zone geografice

a.

o concentrare a functiilor de cumparare (negociere) si de previziune-gestiune si o descentralizare a functiilor de planificare si depozitare

b.

o organizare de tip "functional"

c.

o organizare de tip "pe grupe omogene de materiale"

d.

o descentralizare totala a activitatii de aprovizionare (a functiilor acesteia)

e.

o concentrare a functiilor de receptie-depozitare si de transport

a.

lucratorul "de inalta competenta", deoarece sunt necesare studii de piata detaliate, studii ale cererii, se pun probleme de stabilire a unor relatii pe termen lung si de analiza a gradului de integrare

b.

lucratorul de "inalta competenta", deoarece este necesara dezvoltarea de noi produse, sunt necesare strategii de obtinere de oportunitati etc

c.

lucratorul "relational", deoarece sunt necesare studii de piata, studii detaliate ale cererii, crearea de noi produse

d.

lucratorul "negociator", deoarece stie sa valorifice oportunitatile, are calitati de diagnostician al pietei, stie sa puna nevoile intreprinderii in relatie cu piata

e.

lucratorul "negociator", deoarece are calitati ce ii permit sa participe activ la analizele si proiectarea de noi produse, de rationalizare a costurilor etc

a.

fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a resurselor materiale si energetice

b.

extinderea tipizarii si standardizarii pieselor, reperelor, subansablelor, tehnologiilor si constructiilor

c.

modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie al unitatii economice

d.

mentinerea nivelului tehnic si calitativ al produselor, lucrarilor si prestatiilor

e.

folosirea inlocuitorilor

a.

reducerea cheltuielilor materiale si, prin acestea, a costului productiei materiale

b.

reducerea stocurilor de productie

c.

sporirea rentabilitatii activitatii economice a intreprinderii de productie

d.

incarcarea la capacitate a utilajelor de productie

e.

reducerea fondurilor financiare antrenate in aprovizionarea cu resurse materiale

a.

intocmirea listei centralizatoare a tuturor resurselor materiale necesare intreprinderii de productie

b.

restructurarea si aranjarea articolelor pe grupe, subgrupe, familii, clase etc

c.

strangerea putatorilor de informatii care servesc la definirea continutului nomenclatorului de materiale

d.

codificarea materialelor incluse in nomenclator

e.

nominalizarea furnizorilor pentru fiecare articol din nomenclator

a.

importanta pentru activitatea economica a intreprinderii

b.

aria consumului

c.

caracteristicile nevoilor de consum ale clientilor

d.

sursa de provenienta

e.

forma si stadiul tehnic de prezentare

a.

gradul de certitudine in asigurarea de pe piata

b.

posibilitatile de substituire

c.

operatiile tehnice de prelucrare pe care le necesita

d.

efortul financiar antrenat la cumparare si stocare

e.

forma de aprovizionare

a.

formarea unor stocuri minim necesare, care asigura o viteza de rotatie accelerata a activelor circulante aferente

b.

acoperirea completa si complexa a cererilor de consum ale intreprinderii, cu resurse materiale de calitate

c.

elaborarea unor programe de aprovizionare fundamentate pe baza documentatiei tehnice si economice de executie a produselor

d.

asigurarea resurselor materiale de la furnizorii care practica preturi de vanzare avantajoase

e.

asigurarea unui grad de certitudine ridicat in aprovizionarea materiala pe termen lung

a.

prospectarea pietei din amonte in vederea depistarii furnizorilor cu cele mai avantajoase conditii de livrare

b.

pregatirea minutioasa a actiunilor de negociere pentru a obtine preturi avantajoase la achizitia resurselor materiale

c.

mentinerea stocurilor efective in limitele estimate

d.

asigurarea unor conditii rationale de conservare a resurselor materiale pe timpul stocarii

e.

preocuparea continua pentru concretizarea relatiilor de colaborare cu furnizorii pe baza de contracte incheiate preponderent pe termen lung de timp

a.

informarea larga a potentialilor utilizatori despre produsele si serviciile care se pot oferi pentru vanzare

b.

studiul pietei in vederea identificarii cererilor de consum

c.

asigurarea completa, complexa si la timp a resurselor materiale necesare executarii produselor comandate de clienti

d.

evaluarea previziunilor in vanzari

e.

intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte comerciale

a.

crearea sau modernizarea si extinderea retelelor proprii de desfacere

b.

organizarea de retele proprii de service

c.

constituirea de stocuri de desfacere

d.

organizarea activitatii de livrare a produselor

e.

colectarea comenzilor emise de clienti, constituirea portofoliului de comenzi, incheierea de contracte comerciale de vanzare

a.

servicii care inlesnesc comercializarea produselor

b.

serviciile care contribuie la valorificarea produselor

c.

asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei

d.

asistenta in domeniul organizarii si conducerii sectorului social

e.

recrutarea, formarea si pregatirea personalului pentru productie si pentru celelalte  domenii de activitate

a.

de antrenare

b.

de previziunea vanzarilor

c.

de imbunatatire a calitatii ofertei

d.

de promovare

e.

de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii

a.

1,2,4

b.

2,4,5

c.

1,4,6

d.

1,4,5

e.

4,5,6

a.

tipul de productie

b.

stadiul tehnic in care se afla produsul

c.

gradul de asigurare materiala si tehnica a fabricatiei

d.

natura produselor

e.

stabilitatea probabila in fabricatie

a.

primirea-receptia produselor sosite de la sectiile de fabricatie

b.

inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii

c.

pregatirea utilajelor si dispozitivelor pentru incarcarea, descarcarea, manipularea produselor

d.

marcarea, etichetarea, ambalarea, formarea loturilor de livrare

e.

intocmirea formelor de livrare, facturarea si depunerea documentatiei de livrare la banca

a.

fidelitatea clientilor

b.

extinderea paletei de clienti

c.

stabilitatea in aprovizionarea materiala

d.

conlucrarea mai eficienta cu clientii

e.

dezvoltarea activitatii viitoare

a.

fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a resurselor materiale si energetice

b.

extinderea tipizarii si standardizarii pieselor, reperelor, subansamblelor, tehnologiilor si constructiilor

c.

modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie al unitatii economice

d.

mentinerea nivelului tehnic si calitativ al produselor, lucrarilor si prestatiilor

e.

folosirea inlocuitorilor

a.

reducerea cheltuielilor materiale si, prin acestea, a costului productiei materiale

b.

reducerea stocurilor de productie

c.

sporirea rentabilitatii activitatii economice a   intreprinderii de

productie

d.

incarcarea la capacitate a utilajelor de productie

e.

reducerea fondurilor financiare antrenate in aprovizionarea cu resurse materiale

a.

normele de consum

b.

coeficientii tehnici de utilizare productiva     a resurselor materiale

c.

indicii de valorificare a potentialului tehnic din dotarea unitatii economice

d.

coeficientii de masa neta specifica a produselor

e.

coeficientii de recuperare si refolosire a resurselor materiale reutilizabile

a.

instrumente esentiale in analiza comparativa a conditiilor materiale de realizare a produselor similare prezentate pe    piata de furnizare

b.

instrumente utile de apreciere a potentialului tehnic de productie

c.

instrumente utile de analiza si evaluare a modului de folosire a materialelor

d.

instrumente stimulatoare si de cointeresare pentru folosirea economica a resurselor materiale

e.

instrumente utile pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor materiale

a.

sa aiba viabilitate pe o perioada cat mai lunga de timp

b.

sa fie fundamentati tehnic si economic

c.

sa fie revizuiti si imbunatatiti sistematic

d.

sa aiba nivel mobilizator si stimulator

e.

sa exprime intr-o forma concentrata aspectele de ansamblu si/sau de detaliu ale modului de folosire a resurselor materiale

a.

instrumente stimulatoare si de cointeresare pentru folosirea economica   a resurselor materiale

b.

instrumente utile de apreciere a modului de folosire a echipamentului tehnic din dotare

c.

instrumente utile pentru urmarirea, controlul, analiza si evaluarea modului de folosire a materialelor

d.

instrumente tehnico-economice de fundamentare a planurilor si programelor de aprovizionare

bn invaqt ca am ex maine e.

instrumente utile pentru evidentierea intr-o forma sintetica a modului de valorificare a resurselor materiale

a.

maximizarea numarului de repere distincte care se croiesc dintr-un suport

b.

minimizarea numarului de operatii de debitare

c.

minimizarea restului total care cade    de la croire

d.

obtinerea mai multor tipuri de repere din acelasi suport pentru croire

e.

maximizarea productivitatii muncii lucratorilor antrenati la operatia de croire

a.

minimizarea restului total care cade de la croire

b.

minimizarea numarului de operatii de debitare

c.

maximizarea productivitatii muncii lucratorilor antrenati la    operatia de croire

d.

maximizarea numarului de planuri distincte de croire pentru fiecare lot de materiale

e.

maximizarea numarului de repere distincte care se croiesc dintr-un suport

a.

realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor    din acest domeniu

b.

mecanizarea complexa a operatiilor respective

c.

reducerea cheltuielilor atrase de procesul de recuperare si recirculare a resurselor reutilizabile

d.

acordarea unei atentii sporite tehnologiilor, utilajelor si dispozitivelor clasice utilizate in realizarea unui asemenea proces

e.

aplicarea unui sistem eficient de stimulare a participantilor la acest proces pe relatia sursa de furnizare-utilizator

a.

diversitatea ofertei, extinderea numarului de ofertanti, aparitia frecventa de furnizori noi, ca si disparitia unora dintre acestia, restrangerea ofertei la anumite resurse materiale deficitare, identificarea lanturilor creatoare de pret

b.

stabilitatea sau fluctuatia preturilor, diversificarea ofertei, cresterea sau scaderea concurentei, manifestarea unor politici protectioniste, folosirea     activitatilor de contramarketing

c.

extinderea numarului de ofertanti, cresterea sau scaderea concurentei, manifestarea fenomenului de penurie la anumite resurse clasice de baza, manifestarea unor politici protectioniste la nivelul anumitor tari

d.

aparitia frecventa de noi furnizori si disparitia unora dintre acestia, diversificarea ofertei, restrangerea ofertei cantitative la anumite resurse materiale deficitare, stabilitatea sau fluctuatia preturilor, segmentarea pietei furnizorilor pe grupe strategice

e.

fluctuatia sau stabilitatea preturilor, extinderea numarului de ofertanti, manifestarea unor politici protectioniste la nivelul unor tari, elaborarea strategiilor pas cu pas

a.

aprovizionarea resurselor materiale de la cele mai avantajoase surse de furnizare, de la cei mai economici si credibili furnizori

b.

aprovizionarea resurselor materiale care raspund cel mai bine caracteristicilor cererilor de consum ale intreprinderii

c.

formarea unor stocuri minime necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, completa si complexa a cererilor de consum si sa necesite costuri minime     de formare-detinere

d.

selectarea interativa a furnizorilor care raspund cel mai bine obiectivului propus

e.

mentinerea ritmului programat al aprovizionarilor

a.

identificarea structurii reale de resurse materiale pentru consum, inclusiv evaluarea cererilor folosind metode adecvate

b.

alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piata folosind o paleta extinsa de criterii de selectie

c.

conservarea rationala a resurselor materiale pe  timpul depozitarii-stocarii

d.

aplicarea in dimensionarea stocurilor a unor metode care le aseaza nivelul pe criterii economice

e.

folosirea, in urmarirea si controlul stocurilor efective, a unor metode si tehnici eficiente si de utilitate practica

a.

disponibilitatile de pe piata de cumparare

b.

numarul de furnizori

c.

costurile de intrare, de mentinere, de iesire sau de transfer pe si de pe piata produselor

d.

practicarea sistemului preturilor "de atragere" a clientilor

e.

capacitatea financiara a cumparatorului

a.

situatia financiara a furnizorilor

b.

disponibilitatile de pe    piata de cumparare

c.

impunerea preturilor de catre producatori comerciantilor, la marfurile livrate acestora

d.

pozitia firmei cumparatoare pe piata sa finala

e.

nevoia de inovare a intreprinderii

a.

asocierea prea usoara la conditiile impuse de furnizori

b.

deciziile de cumparare se iau in virtutea     unor relatii amiabile

c.

nu se are in vedere sensibilitatea clientelei la produsele intermediare

d.

nu sunt cunoscute intotdeauna obiectivele cumpararii, tratativele purtandu-se fara un orizont definit

e.

nu se iau, intotdeauna, in considerare efectele pe care concurenta le pune in evidenta

a.

refuzul de a vinde marfa aflata in depozit sau in magazii

b.

practica de a servi doar anumiti clienti

c.

intelegerea intre vanzatori pentru a limita    sau impiedica concurenta

d.

initierea unor actiuni de parteneriat cu furnizorii

e.

inselarea cumparatorului cu privire la pretul marfii

a.

1,3,6

b.

1,2,4

c.

2,3,6

d.

1,3,5

e.

1,2,6

a.

modul de rulare a livrarilor anterioare

b.

evolutia in timp a    preturilor de vanzare

c.

experienta manageriala

d.

serviciile care le ofera

e.

modalitatea de actiune in cazul materialelor si produselor refuzate

a.

situatia comenzilor

b.

forma de organizare

c.

capitalul social.

d.

termenele de livrare practicate

e.

recomandarea privind credibilitatea

a.

informatie obiectiva

b.

informatie    cu conexiuni internationale

c.

informatie cu caracter continuu

d.

informatie colectata in sistem descentralizat

e.

informatie integrata

a.

stabilirea de relatii de afaceri cu    un nou partener

b.

desfasurarea unor activitati complementare pe baza fondului de date asigurat

c.

reluarea afacerilor cu un partener vechi

d.

necesitatea de a efectua cercetari curente asupra pietei

e.

dorinta de participare la licitatiile legate de patrimoniul unui agent economic declarat in stare de faliment

a.

indicele de bonitate

b.

forma juridica de organizare actuala

c.

conducerea firmei.

d.

potentialul de livrare

e.

situatia portofoliului de comenzi

a.

istoricul firmei

b.

capitalul social

c.

volumul    anual al vanzarilor

d.

termenele de livrare practicate

e.

recomandari

a.

profilul de activitate

b.

numarul de salariati

c.

bunuri imobiliare.

d.

reactia la reclamatii, refuzuri

e.

banca finantatoare

a.

evolutia afacerilor.

b.

potentialul de livrare

c.

volumul vanzarilor

d.

vechimea firmei

e.

conducerea firmei

a.

definirea clara a obiectivului negociat

b.

stabilirea obiectivelor de urmarit

c.

emiterea mandatului de reprezentare a firmei la negocieri

d.

stabilirea echipei de negociere,    a sefului acesteia

e.

desfasurarea unor intaliniri preliminarii

a.

de a apara pozitia firmei stabilita prin mandatul comisiei

b.

de politist.

c.

de a preveni eventualele divagatii de la pozitia precizata prin mandat

d.

de comisar concesiv

e.

de diversionisti

a.

puterea de a acorda recompense

b.

puterea de a negocia

c.

puterea de implicare

d.

puterea    de a astepta

e.

puterea de a suporta certitudinea

a.

la intrerupere, reluati negocierile de la stadiul la care s-a ajuns pentru a conserva punctele castigate pana la acel moment

b.

ascultati mult si vorbiti putin

c.

concesiile reciproce contribuie la conturarea treptata a rezultatelor negocierii

d.

daca partenerul nu a acceptat propunerea, sau daca nu respecta angajamentele luate, nu trebuie sa ne tinem legati de cuvantul dat

e.

stabiliti-va din timp riscurile pe care vi le asumati

a.

obiectul de negociat

b.

locul de desfasurare a actiunii de negociere

c.

perioada de desfasurare a actiunii

d.

componenta echipei de negociere

e.

forma de negociere

a.

precizarea partenerilor de tratative

b.

stabilirea responsabilitatilor si a rolului fiecarui membru

c.

alegerea locului de    desfasurare a actiunii

d.

prezentarea concesiilor care se pot face

e.

organizarea protocolului

a.

ascultarea cu rabdare si calm a argumentelor partenerului

b.

manifestarea sobrietatii in actiunile protocolare

c.

evitarea intreruperii bruste a negocierilor

d.

neintreruperea partenerului in timpul interventiei lui chiar daca argumentele sunt neadevarate

e.

asumarea cu fermitate a argumentelor fara posibilitatea reconsiderarii acestora in  contextul rezultatelor generale ale negocierii

a.

1,4,5

b.

1,2,5

c.

2,3,4

d.

1,3,4

e.

3,4,5