Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Managementul investitiilor - grile



Managementul investitiilor - grile


Managementul investitiilor - grile

1.

Indicati eroarea in afirmatia urmatoare: Dezvoltarea economica presupune un ansamblu de

transformari cantitative, structurale si calitative in:

a. economie

b. cercetarea stiintifica

c. mecanismele si structurile organizationale

d. cultura organizationala

e. structura personalului

R: E

2.

Una din afirmatiile urmatoare referitoare la dezvoltare in sensul cresterii economice, este



eronata:

a. exprima evolutia unor marimi economice agregate in cadrul unui orizont de

timp, la nivel national sau international

b. masoara efectele pozitive in planul vietii economice si sociale prin intermediul

unui indicator cum ar fi PIB pe locuitor

c. exprima tendinta evolutiva de ameliorare a performantelor globale ale

functionarii economiei nationale reflectate asupra calitatii vietii si

nivelului de civilizatie

d. presupune imbunatatirea standardului de viata al oamenilor

e. este asociata dezvoltarii durabile, in cadrul careia criteriul esential devine

asigurarea egalitatii sanselor generatiilor care coexista si se succed la viata

pe planeta

R: C

3.

In sensul progresului economic, dezvoltarea exprima:

a. tendinta evolutiva de ameliorare a performantelor globale ale functionarii economiei

nationale reflectate asupra calitatii vietii si nivelului de civilizatie.

b. evolutia unor marimi economice agregate in cadrul unui orizont de timp, la nivel national

sau international

c. dezvoltarea durabila, in cadrul careia criteriul esential devine asigurarea egalitatii sanselor

generatiilor care coexista si se succed la viata pe planeta

d. efectele pozitive in planul vietii economice si sociale prin intermediul unui indicator cum

ar fi PIB pe locuitor

e. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

R: A

4. Progres tehnic reprezinta:

a. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

b. activitatea creatoare, rezultatul procesului de innovare

c. schimbarea calitativa a continutului factorilor de productie si a relatiilor din viata

economica pentru a se adapta la cerintele progresului social

d. asigurarea echilibrului optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul

asigurarii dezvoltarii prezente si viitoare

e. asigurarea bazei materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor

umani

R: B

5. . Cresterea economica reprezinta:

a. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

b. activitatea creatoare, rezultatul procesului de innovare

c. schimbarea calitativa a continutului factorilor de productie si a relatiilor din viata

economica pentru a se adapta la cerintele progresului social

d. asigurarea echilibrului optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul

asigurarii dezvoltarii prezente si viitoare

e. asigurarea bazei materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor

umani

R: A

6. Dezvoltarea durabila reprezinta:

a. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

b. activitatea creatoare, rezultatul procesului de innovare

c. schimbarea calitativa a continutului factorilor de productie si a relatiilor din viata

economica pentru a se adapta la cerintele progresului social

d. asigurarea echilibrului optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul

asigurarii dezvoltarii prezente si viitoare

e. asigurarea bazei materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor

umani

R: D

7. Progresul economic reprezinta:

a. schimbarea calitativa a continutului factorilor de productie si a relatiilor din viata

economica pentru a se adapta la cerintele progresului social

b. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

c. activitatea creatoare, rezultatul procesului de innovare

d. asigurarea echilibrului optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul

asigurarii dezvoltarii prezente si viitoare

e. asigurarea bazei materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor

umani

R: A

8. Dezvoltarea umana reprezinta:

a. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

b. asigurarea echilibrului optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul

asigurarii dezvoltarii prezente si viitoare

c. asigurarea bazei materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor

umani

d. totalitatea actiunilor programate pe termen lung care sa conduca la schimbare in sens

pozitiv

e. activitatea creatoare, rezultatul procesului de innovare

R: C

9. Programele strategice reprezinta:

a. sporirea cantitativa a activitatilor si rezultatelor acestora

b. asigurarea echilibrului optim intre factorii economici, sociali si naturali in scopul

asigurarii dezvoltarii prezente si viitoare

c. asigurarea bazei materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor crescande a factorilor

umani

d. totalitatea actiunilor programate pe termen lung care sa conduca la schimbare in sens

pozitiv

e. activitatea creatoare, rezultatul procesului de innovare

R: D

10. . In componenta cererii agregate nu intra:

a. cheltuieli pentru organizatii neguvernamentale

b. cheltuieli pentru consumul individual

c. cheltuieli ale intreprinderilor pentru investitii

d. cheltuieli publice, guvernamentale

e. cheltuieli efectuate de strainatate si cu importul

R: A

11. Una dintre afirmatiile de mai jos nu se refera la caile de crestere economica prin sporirea resurselor

economice disponibile:

a. privatizarea si libera initiativa

b. progresul tehnic

c. restructurarea economica

d. dezvoltarea durabila

e. investitiile

R: D

12. Una dintre afirmatiile de mai jos se refera la caile de crestere economica prin sporirea resurselor

economice disponbile:

a. investitiile

b. dezvoltarea personalului

c. management strategic

d. dezvoltarea durabila

e. cresterea consumurilor

R: A

13. Una din caile de crestere economica prin cresterea eficientei utilizarii resurselor este:

a. dezvoltarea personalului

b. progresul tenic

c. restructurarea economica

d. privatizarea si libera initiativa

e. investitiile

R: A

14. Caile de crestere economica prin sporirea resurselor economice disponibile sunt:

a. dezvoltarea personalului, managementul strategic si dezvoltarea durabila

b. numai dezvoltarea personalului

c. numai management strategic

d. numai dezvoltarea durabila

e. investitii directe straine, achizitii si fuziuni

R: A

15. Referitor la eficienta investitiilor, una din urmatoarele afirmatii nu este corecta:

a. reprezinta o stare a activitatii economice determinata de un anumit consum de resurse

pentru obtinerea unui anumit bun economic, intr-un timp dat, cand o productie

suplimentara dintr-un anumit bun, in conditiile unor resurse limitate, nu se poate obtine

decat daca se reduce productia unui alt bun economic

b. caracteristica eficienta economica apare atunci cand bunurile sunt necesare societatii, cand

sunt cerute pe piata

c. reflecta marirea volumului productiei unui bun, fara a se micsora cantitatea produsa din alt

bun

d. dimensiunea eficientei economice a unei activitati de productie este determinata de

comportamentul producatorului si de piata

e. activitatea de producere a bunurilor utilizand resurse economice este considerata eficienta,

daca bunurile se obtin la cel mai redus cost de producti

R: C

16. In functie de factorii de productie care contribuie la obtinerea efectelor eficienta economica ia diferite

forme de exprimare. Dintre cele enumerate mai jos, una nu se refera la eficienta:

a. productivitatea muncii

b. productivitatea capitalului

c. productivitatea pamantului

d. randament economic

e. cresterea preturilor

R: E

17. Una din urmatoarele afirmatii nu este corecta referitor la eficienta economica:

a. eficienta economica masoara raportul dintre efectele obtinute in expresie fizica sau

valorica (monetara) la eforturile depuse (resurse utilizate si consumate)

b. eficienta economica masoara raportul dintre eforturi si efecte

c. se urmareste maximizarea raportului dintre resursele consumate si efectele obtinute

d. se urmareste maximizarea raportului dintre efectele obtinute si resursele consumate

e. se urmareste minimizarea raportului dintre resursele consumate si efectele obtinute

R: C

18. Eficienta marginala a capitalului reprezinta:

a. raportul dintre randamentul viitor al bunurilor de capital (investitiilor) si pretul lor de

oferta

b. maximizarea raportului dintre resursele consumate si efectele obtinute

c. maximizarea raportului dintre efectele obtinute si resursele consumate

d. minimizarea raportului dintre resursele consumate si efectele obtinute

e. minimizarea raportului dintre efectele obtinute si resursele consumate

R: A

19. Randamentul viitor al capitalului reprezinta:

a. raportul dintre randamentul viitor al bunurilor de capital (investitiilor) si pretul lor de

oferta

b. fluxul de venituri sau suma profiturilor scontate a fi obtinute dupa realizarea productiei pe

intreaga perioada de functionare a bunurilor de capital

c. costul de inlocuire a capitalului

d. pretul pe care firma trebuie sa il suporte la sfarsitul perioadei de functionare a bunului de

capital inlocuit

e. mecanismul de analiza a echilibrului macroeconomic

R: B

20. In cadrul clasificarii eforturilor nu face parte urmatoarea categorie:

a. eforturi constannte

b. eforturi pentru productie

c. eforturi pentru investitii

d. eforturile anuale

e. eforturile totale

R: A

21. Din cadrul eforturilor pentru investitii fac parte:

a. cheltuieli materiale

b. cheltuieli cu munca vie

c. cheltuieli cu logistica

d. cheltuieli cu importul

e. cheltuieli de administratie

R: D

22. Din cadrul eforturilor pentru productie nu fac parte:

a. cheltuieli materiale

b. cheltuieli cu munca vie

c. cheltuieli cu logistica

d. cheltuieli cu achizitia bunurilor de capital

e. cheltuieli de administratie

R: D

23. Eforturile se analizeaza dupa mai multe criterii. Dintre criteriile enumerate mai jos, unul nu se refera la

eforturi:

a. dupa sursele de finantare

b. dupa momentul la care apar

c. dupa gradul de disponibilitate a resurselor

d. dupa posibilitasile de regenerare

e. dupa activitate

R: B

24. Efectele se analizeaza dupa mai multe criterii. Dintre criteriile enumerate mai jos, unul nu se refera la

efecte:

a. dupa locul de aparitie

b. dupa momentul la care apar

c. dupa perioada in care se realizeaza

d. dupa posibilitatile de regenerare

e. dupa gradul de cuprindere

R: D

25. Efectele se analizeaza dupa mai multe criterii. Dintre criteriile enumerate mai jos, unul nu se refera la

efecte:

a. dupa gradul de disponibilitate a resurselor

b. dupa gradul de cunoastere

c. dupa momentul la care apar

d. dupa locul de aparitie

e. dupa gradul de cuprindere

R: A

26. Efectele nete fac parte din gruparea efectelor dupa:

a. dupa gradul de disponibilitate a resurselor

b. dupa gradul de cunoastere

c. dupa momentul la care apar

d. dupa locul de aparitie

e. dupa gradul de cuprindere

R: E

27. Efectele programate fac parte din gruparea efectelor dupa:

a. dupa gradul de disponibilitate a resurselor

b. dupa gradul de cunoastere

c. dupa momentul la care apar

d. dupa locul de aparitie

e. dupa gradul de cuprindere

R: B

28. Calculul economic pentru evaluarea eficientei economice globale se bazeaza pe urmatoarele

functii, dintre care una este eronata:

a. selectarea obiectivelor de productie in toate domeniile in armonie cu

dezvoltarea durabila si fixarea prioritatilor

b. productie, pentru indeplinirea cerinaelor pietei

c. orientarea proceselor tehnologice catre solutii in armonie cu pastrarea

echilibrului ecologic

d. stimularea reutilizarii si reciclarii resurselor in etapa postutilizarii


e. adoptarea de masuri in plan guvernamental care sa armonizeze interesele micro

cu cele macroeconomice

R: B

29. Dintre factorii de crestere a eficientei economice a investitiilor nu fac parte:

a. factori cu actiune directa

b. factori cu actiune indirecta

c. factori tehnici

d. factori economici

e. factori indiferenti

R: E

30. Intrucat eficienta economica este o notiune complexa, aceasta este influentata de o multitudine de

factori, care pot fi grupati dupa urmatoarele criterii :

a. dupa modul cum actioneaza in asigurarea cresterii eficientei economice

b. dupa caracterul lor

c. dupa sfera de cuprindere

d. dupa caracterul lor si dupa sfera de cuprindere

e. dupa modul cum actioneaza in asigurarea cresterii eficientei economice, dupa caracterul

lor si dupa sfera de cuprindere

R: E

31. Factorii specifici de crestere a eficientei economice a investitiilor fac parte din clasificarea dupa:

a. modul cum actioneaza in asigurarea cresterii eficientei economice

b. caracterul lor

c. sfera de cuprindere

d. oricare dintre cele enuntate

e. nici una dintre cele enuntate

R: C

32. Dintre factorii cantitativi enumerati mai jos nu face parte:

a. Capital fix

b. Capital circulant

c. Volumul productiei -cantitativ

d. Randamentul utilajelor

e. Volumul finantarilor

R: D

33. Dintre factorii calitativi enumerati mai jos nu face parte:

a. Cresterea calitatii

b. Cresterea gradului de exigenta a consumatorilor

c. Pregatirea, instruirea profesionala

d. Cresterea performantelor utilajelor

e. Volumul finantarilor

R: E

34. Produsul intern brut este un indicator care masoara:

a. efectele la nivelul intregii economii

b. resursele consumate la nivelul intregii economii

c. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul intregii economii

d. eforturile pentru realizarea activitatii unei intreprinderi

e. efectele rezultate in urma activitatii unei intreprinderi

R: A

35. Produsul intern brut pe cap de locuitor este un indicator care masoara:

a. efectele la nivelul intregii economii

b. resursele consumate la nivelul intregii economii

c. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul intregii economii

d. eforturile pentru realizarea activitatii unei intreprinderi

e. efectele rezultate in urma activitatii unei intreprinderi

R: C

36. Capacitatea de productie este un indicator care masoara:

a. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul intregii economii

b. eforturile pentru realizarea activitatii unei intreprinderi

c. efectele rezultate in urma activitatii unei intreprinderi

d. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul unei intreprinderi

e. efectele la nivelul intregii economii

R: C

37. Cheltuieli de productie reprezinta un indiator care masoara:

a. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul intregii economii

b. eforturile pentru realizarea activitatii unei intreprinderi

c. efectele rezultate in urma activitatii unei intreprinderi

d. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul unei intreprinderi

e. efectele la nivelul intregii economii

R: B

38. Incasarile valutare reprezinta un indiator care masoara:

a. efectele rezultate in urma activitatii unei intreprinderi

b. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul intregii economii

c. raportul dintre efecte si eforturi la nivelul unei intreprinderi

d. efectele la nivelul intregii economii

e. eforturile pentru realizarea activitatii unei intreprinderi

R: A

39. Una din grupele urmatoare de indicatori de eficienta economica nu se regaseste in gruparea Vasilescu

si Romanu (2000):

a. indicatori cu caracter general

b. indicatori constanti

c. indicatori specifici

d. indicatori de baza

e. indicatori suplimentari

R: B

40. Volumul investitiilor este un indicator de eficienta care se regaseste in grupa de:

a. indicatori cu caracter general

b. oricare grupa de indicatori

c. indicatori specifici

d. indicatori de baza

e. indicatori suplimentari

R: A

41. Din gruparea indicatorilor cu caracter generali nu fac parte:

a. indicatori generali ai activitatii economice

b. indicatori ai eficientei factorilor de productie

c. indicatori care reflecta eforturile suplimentare si evident, efectele suplimentare, obtinute

prin sporirea consumului de resurse.

d. indicatori de structura a resurselor consumate

e. indicatori de structura a rezultatelor obtinute

R: C

42. Indicele de valorificare a materiilor prime face parte din urmatoarea grupa de indicatori cu caracter

general:

a. indicatori generali ai activitatii economice

b. indicatori ai eficientei factorilor de productie

c. indicatori specifici

d. indicatori de structura a resurselor consumate

e. indicatori de structura a rezultatelor obtinute

R: B

43. Fondul de timp efectiv lucrat in fondul de timp maxim disponibil face parte din urmatoarea grupa de

indicatori cu caracter general:

a. indicatori generali ai activitatii economic

b. indicatori ai eficientei factorilor de productie

c. indicatori specifici

d. indicatori de structura a resurselor consumate

e. indicatori de structura a rezultatelor obtinute

R: D

44.

Dintre indicatorii generali ai activitatii economice face parte:

a. consumul specific de material

b. productivitatea muncii

c. indicele de valorificare a materiilor prime

d. rata profitului

e. ponderea cheltuielilor materiale in total cheltuieli de exploatare

R: D

45.

Definitia care permite suprapunerea viziunii contabile si juridice asupra investitiilor se

refera la:

a. definirea psihologica

b. definirea financiara (monetara)

c. contabila si juridica

d. nici una enuntata

e. oricare din cele enuntate

R: C

46.

In sens financiar investitie inseamna:

alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ fix care va genera fluxuri

financiare de venituri si cheltuieli de exploatare

a. schimbarea unei sume de bani prezenta, certa, in speranta obtinerii unor

venituri viitoare, superioare, probabile

b. alocarea unei trezorerii disponibile pentru procurarea unui activ fix care

va genera fluxuri financiare de venituri si cheltuieli de exploatare

c. ca mangementul organizatiei se afla intr-o contradictie psihologica, in care

este constrans sa confrunte resursele imediate cu veniturile viitoare sperate

d. ca sunt clar exprimate elementele patrimoniale referitoare la investitii,

dar nu ia in calcul elemente de investitii care nu se preteaza la o evaluare

monetara explicita

e. ca investitiile sunt abordate diferit, din punctul de vedere al importantei

in activitatea prezenta si viitoare a organizatiilor

R: A

47. Una din urmatoarele afirmatii este eronata cu privire la investitiile brute de capital:

a. suma investitiilor de inlocuire si a investitiilor nete formeaza investitiile brute

de capital

b. contribuie la formarea bruta a capitalului tehnic

c. contin investitii in bunuri de capital durabile

d. contin cheltuieli pentru bunurile gospodariilor populatiei

e. contin investitii in stocuri

R: D

48. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la gruparea investitiilor dupa natura lor

a. investitii tehnice

b. investitii strategice

c. investitii financiare

d. investitii sociale

e. investitii umane

R: B

49. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la gruparea investitiilor dupa riscul pe care il implica

pentru viitorul organizatiei, investitiile sunt:

a. investitiile de inlocuire

b. investitii pentru modernizare

c. investitii comerciale

d. investitii de dezvoltare

e. investitii strategice

R: C

50. Din gruparea investitiilor dupa forma patrimoniala fac parte:

a. investitii fizice (in bunuri corporale)

b. investitii de inlocuire

c. investitii pentru dezvoltare

d. investitii directe

e. investitii de potofoliu

R: A

51. Investitiile care au ca obiect transfer de know-how, tehnologie de varf, know-how, marci

comerciale, proiecte de cercetare-dezvoltare sunt :

a. investitii in bunuri corporale (fizice)

b. investitii de inlocuire

c. investitii in constructii

d. investitii in bunuri necorporale

e. investitii de potofoliu

R: D

52. Investitiile care au ca obiect un plasament financiar, o investitie in titluri financiare tranzactionate pe

piata capitalului sunt:

a. investitii fizice

b. investitii de inlocuire

c. investitii pentru dezvoltare

d. investitii directe

e. investitii de potofoliu

R: E

53. Investitiile de tipul marcilor, goodwill, soft, proiecte de cercetare-dezvoltare sunt :

a. investitii fizice

b. investitii in imobilizari necorporale

c. investitii pentru dezvoltare

d. investitii directe

e. investitii de potofoliu

R: B

54. Investitiile in antrepriza fac parte din :

a. investitii fizice dupa modul de executie

b. investitii in imobilizari necorporale

c. investitii pentru dezvoltare

d. investitii directe

e. investitii de potofoliu

R: A

55. Investitorii nu pot fi:

a. organizatiile

b. actionarii sau proprietarii organizatiilor

c. institutiile finanaciare

d. publicul larg

e. sucursalele organizatiilor

R: E

56. Dezinvestitia nu cuprinde urmatoarele activitati:

a. vanzarea unei parti din activele intreprinderii

b. cumpararea activelor corporale

c. dezafectarea (demolarea, casarea, dezmembrarea) unei parti din

activele intreprinderii

d. evacuarea utilajelor si a deseurilor periculoase

e. organizarea activitatilor de recuperare si valorificare a

elementelor dezafectate

R: B

57. Dintre factorii care influenteaza dezinvestitia face parte:

a. supraproductia unor produse care nu mai intalnesc cerere pe piata

b. pierderea prestigiului;

c. pierderea cotei de piata;

d. pierderea unor furnizori;

e. erori manageriale;

R: A

58. Dintre factorii care se opun dezinvestitiei face parte:

a. reorientarea strategica a organizatiei;

b. subcapitalizarea organizatiei.

c. pierderea prestigiului;

d. supraproductia unor produse care nu mai intalnesc cerere pe piata;

e. gradul insuficient de utilizare a capacitatilor;

R: C

59. Una din urmatoarele afirmatii cu privire la dezinvestitie este eronata:

a. in piata de capital dezinvestitia consta in vanzarea unor pachete de actiuni

b. in piata de capital dezinvestitia consta in majorarea capitalului prin subscriptie publica sau

in emiterea de obligatiuni

c. in situatia in care are loc o reducere a capitalului real avem o dezinvestitie

d. dezinvestitia poate avea un efect pozitiv, atunci cand reducerea capitalului este efectul

uzurii si scoaterii din functiune a bunurilor de capital

e. dezinvestitia are un efect pozitiv, atunci cand se vand active, cladiri, echipamente,

tehnologii, know-how si se creaza surse noi pentru investitii

R: D

60. Una din afirmatile de mai jos nu se refera la caracteristicile investitiilor:

a. continutul concret individualizat de resurse

b. factorul uman

c. factorul timp

d. eficienta

e. riscul

R: B

61. Pentru ca investitiile sa fie eficiente este necesar:

a. sa se regaseasca in bunuri de capital durabile

b. sa se asigure echilibrul intre investitii si sursele de investitii

c. sa se regaseasca in stocuri

d. sa se regaseasca in titluri financiare

e. sa aiba ca surse credite bancare

R: B

62. Aspectul dinamic al investitiilor se refera la:

a. continutul concret individualizat de resurse

b. certitudine

c. factorul timp

d. eficienta

e. risc

R: C

63. Problema estimarii probabilitatilor de manifestare a diferitelor consecinte la care se poate astepta cel

care ia decizia de investitii se refera la:

a. continutul concret individualizat de resurse

b. certitudine

c. factorul timp

d. eficienta

e. risc

R: E

64. Corelatia dintre efecte si eforturi se exprima prin :

a. indicatori de eficienta

b. factorul timp

c. nivelul resurselor

d. risc

e. certitudine

R: A

65. Una dintre urmatoarele afirmatii despre autofinantare este eronata:

a. reprezinta modalitatea de remunerare a capitalurilor angajate care sa contribuie la marirea

sau mentinerea competitivitatii pe piata a firmei

b. se face din profitul reinvestit

c. exprima capacitatea firmelor de a produce resurse de investitii din activitatea proprie

d. provine din emisiune de actiuni si obligatiuni (piata primara de capital)

e. are ca sursa capitalurile proprii

R: D

66. Sursele interne de finantare a investitiilor provin din:

a. emisiune de actiuni si obligatiuni (piata primara de capital)

b. imprumut bancar pe termen lung si mijlociu

c. alocatii de la bugetul de stat pentru investitii

d. rezerve din profit

e. leasing

R: D

67. Dintre urmatoarele grupe de surse pentru finantarea investitiilor nu fac parte din categoria surselor

externe:

a. emisiune de actiuni si obligatiuni (piata primara de capital)

b. imprumut bancar pe termen lung si mijlociu

c. alocatii de la bugetul de stat pentru investitii

d. rezerve din profit

e. leasing

R: D

68. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la riscul in investitii:

a. este o notiune sociala, economica, politica sau naturala a carei origine se afla in

posibilitatea ca o actiune viitoare sa genereze pierderi datorita informatiilor incomplete in

momentul luarii deciziei sau inconsistentei unor rationamente de tip logic

b. exista atunci cand o multime de consecinte nefavorabile este asociata unor decizii posibile

si se poate cunoaste sau determina sansa acestor consecinte

c. majoritatea metodelor de studiere a riscului ridica problema estimarii probabilitatilor de

manifestare a diferitelor consecinte la care se poate astepta cel care ia decizia

d. cand sansa consecintelor nu poate fi estimata cu ajutorul probabilitatilor analiza se face

numai in sfera incertitudinii

e. in analizele de risc se utilizeaza distributiile de probabilitate subiective referitoare la

profiturile nete anuale sau cash flow obtinute prin aplicarea proiectului de investitii

R: D

69. Investitia totala face parte din urmatoarea grupa de indicatori:

a. indicatori care reflecta eforturile investitionale

b. indicatori care reflecta efectele investitionale

c. indicatori care reflecta raportul dintre efecte si eforturi investitionale

d. oricare din grupele mentionate

e. nici una din grupele mentionate

R: A

70. Una din urmatoarele afirmatii se refera la indicatorul valoarea productiei sau a vanzarilor:

a. exprima cantitatea maxima de productie care se poate obtine intr-o perioada de timp, in

conditii normale de functionare sau utilizare a capitalului fix ca obiectiv de investitii si de

utilizare a resurselor umane, conform organizarii productiei si muncii

b. cuantifica eforturile realizate (umane, materiale, financiare) pentru obtinerea productiei ce

se realizeaza cu obiectivul de investitii

c. insumeaza rezultatele activitatii economice ale intreprinderii, realizate cu obiectivul de

investitii

d. reflecta efectul net al activitatii, ilustrand recuperarea capitalului cheltuit si constituirea de

noi capitaluri

e. reflecta valoarea productiei realizate cu obiectivul de investitii ce revine pe un salariat

R: C

71. Unul din urmatorii indicatori nu face parte din grupa indicatorilor de baza de masurare a eficientei

economice a investitiilor:

a. valoarea investitiei

b. durata de executie si de functionare a bunului de capital

c. investitia specifica

d. termenul de recuperare a investitiilor

e. productivitatea muncii

R: E

72. Una din urmatoarele afirmatii se refera la investitia specifica:

a. reprezinta totalitatea resurselor sau marimea fondurilor necesare pentru realizarea

obiectivului de investitii

b. reflecta efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv si rezultatele obtinute

exprimate prin capacitatea de productie

c. reprezinta perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma utilizarii

obiectivului de investitii

d. exprima efectul net anual sau profitul anual ce se obtine la un leu investit

e. reprezinta perioada de timp de la data luarii deciziei de investitii si pana la scoaterea din

uz a obiectivului de investitii

R: B

73. Una din urmatoarele afirmatii se refera la coeficientul de eficienta economica a investitiilor:

a. reprezinta totalitatea resurselor sau marimea fondurilor necesare pentru realizarea

obiectivului de investitii

b. reflecta efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv si rezultatele obtinute

exprimate prin capacitatea de productie

c. reprezinta perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma utilizarii

obiectivului de investitii

d. exprima efectul net anual sau profitul anual ce se obtine la un leu investit

e. reprezinta perioada de timp de la data luarii deciziei de investitii si pana la scoaterea din

uz a obiectivului de investitii

R: D

74. Una din urmatoarele afirmatii se refera la termenul de recuperare a investitiilor:

a. reprezinta totalitatea resurselor sau marimea fondurilor necesare pentru realizarea

obiectivului de investitii

b. reflecta efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv si rezultatele obtinute

exprimate prin capacitatea de productie

c. reprezinta perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma utilizarii

obiectivului de investitii

d. exprima efectul net anual sau profitul anual ce se obtine la un leu investit

e. reprezinta perioada de timp de la data luarii deciziei de investitii si pana la scoaterea din

uz a obiectivului de investitii

R: C

75. In calculul valorii investitiei nu se cuprinde:

a. cheltuieli cu vanzarea produselor

b. investitia in sine (valoarea bunului de capital)

c. necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii (utilizarii) obiectivului de

investitii;

d. cheltuieli suplimentare de instruire

e. cheltuieli suplimentare de supraveghere a lucrarilor de executie-montaj

R: A

76. Durata de executie si de functionare a bunului de capital (obiectivului de investitii) nu cuprinde:

a. durata fizica de functionare

b. durata reparatiilor

c. durata eficienta de functionare

d. termenul de recuperare a investitiilor

e. durata de executie a obiectivului de investitii

R: B

77. Indicatorul "investitia specifica" are multe utilizari in practica. Una dintre utilizarile mentionate mai

jos nu se refera la acest indicator:

a. pentru compararea obiectivelor noi de aceeasi capacitate, dar cu efort investitional diferit

b. pentru compararea variantelor de investitii

c. pentru evidentierea efectului modernizarii

d. pentru scoaterea din uz a obiectivului de investitii

e. pentru evidentierea efectului retehnologizarii

R: D

78. Cu relatia de calcul (Ii +Chi x T)/ (qi x T) se determina:

a. cheltuieli anuale de productie

b. cheltuieli recalculate

c. cheltuieli recalculate cand capacitatile de productie difera de la varianta la alta

d. cheltuieli specifice recalculate

e. investitia pentru modernizare

R: C

79. Se determina cu relatia de calcul

D

h i

I ti

Ph i 1

a. coeficientul de eficienta economica a investitiilor

b. randamentul economic al investitiilor

c. termenul de recuperare

d. investitia specifica

e. cheltuieli recalculate

R: A

80. Cursul de revenire reprezinta un indicator specific utilizat in masurarea eficientei economice a

investitiilor in domeniul:

a. industria petrolului

b. activitati publice

c. comert exterior

d. agricultura

e. comert interior

R: C

81. Factorii de fructificare sau de compunere pentru 1 exprima :

a. ce devine o suma initiala cand cresterea se face cu un ritm mediu anual egal cu e

b. depozitul uniform necesar in fiecare an pentru a ajunge pentru 1 la un an dat si permite

stabilirea platii anuale uniforme, care trebuie depusa in fiecare an pentru a fi investita cu

scopul de a avea o suma prestabilita la un moment dat

c. cat valoreaza astazi un leu luat, la o data viitoare h, care permite determinarea valorii de

astazi a unei sume cheltuite sau obtinute in viitor

d. ce valoare are astazi o suma egala cu 1 cheltuita sau obtinuta annual intr-o oarecare

perioada de timp

e. cat trebuie platit anual pentru a asigura achitarea unui imprumut de o unitate monetara in h

ani, cu dobanda compusa pe soldul neplatit

R: A

82. Factorul de recuperare a capitalului exprima:

a. ce devine o suma initiala cand cresterea se face cu un ritm mediu anual egal cu e

b. depozitul uniform necesar in fiecare an pentru a ajunge pentru 1 la un an dat si permite

stabilirea platii anuale uniforme, care trebuie depusa in fiecare an pentru a fi investita cu

scopul de a avea o suma prestabilita la un moment dat

c. cat valoreaza astazi un leu luat, la o data viitoare h, care permite determinarea valorii de

astazi a unei sume cheltuite sau obtinute in viitor

d. ce valoare are astazi o suma egala cu 1 cheltuita sau obtinuta annual intr-o oarecare

perioada de timp

e. cat trebuie platit anual pentru a asigura achitarea unui imprumut de o unitate monetara in h

ani, cu dobanda compusa pe soldul neplatit

R: E

83. Factorul de actualizare sau de discontare reprezinta :

a. ce devine o suma initiala cand cresterea se face cu un ritm mediu anual egal cu e

b. depozitul uniform necesar in fiecare an pentru a ajunge pentru 1 la un an dat si permite

stabilirea platii anuale uniforme, care trebuie depusa in fiecare an pentru a fi investita cu

scopul de a avea o suma prestabilita la un moment dat

c. cat valoreaza astazi un leu luat, la o data viitoare h, care permite determinarea valorii de

astazi a unei sume cheltuite sau obtinute in viitor

d. ce valoare are astazi o suma egala cu 1 cheltuita sau obtinuta annual intr-o oarecare

perioada de timp

e. cat trebuie platit anual pentru a asigura achitarea unui imprumut de o unitate monetara in h

ani, cu dobanda compusa pe soldul neplatit

R: C

84. a /(1a)h 1 reprezinta :

a. factor de fructificare sau de compunere

b. factor de reducere

c. factor de fructificare pentru 1 an

d. factor de actualizare sau discontare

e. factor de anuitate

R: B

85.

(1 ) 1

(1 )



h

h

a

a a

reprezinta :

a. factor de fructificare sau de compunere

b. factor de reducere

c. factor de fructificare pentru 1 an

d. factor de actualizare sau discontare

e. factor de recuperare a capitalului

R: E

86. [(1 + a) h - 1]/a reprezinta:

a. factor de fructificare sau de compunere

b. factor de reducere

c. factor de fructificare pentru 1 an

d. factor de actualizare sau discontare

e. factor de recuperare a capitalului

R: C

87. h

h

a a

a

(1 )

(1 ) 1



reprezinta :

a. factor de anuitate

b. factor de reducere

c. factor de fructificare pentru 1 an

d. factor de actualizare sau discontare

e. factor de recuperare a capitalului

R: A

88. In procesul investitional timpul poate fi analizat din punctul de vedere a momentelor si duratelor

importante decizionale. Dintre duratele semnificative in procesul de investitii nu face parte:

a. durata necesara pentru proiectarea si elaborarea documentatiei tehnico-economice

b. durata de executie a lucrarilor de investitii

c. durata atingerii parametrilor proiectati

d. durata de dezinvestitii

e. durata de recuperare a fondurilor financiare cheltuite

R: D

89. Data la care se face actualizarea se numeste moment de referinta. Dintre principalele momente de

referinta din viata economica a unui obiectiv nu face parte:

a. m = momentul adoptarii deciziei

b. n= momentul inceperii lucrarilor

c. r = momentul de recuperare a capitalului

d. p= momentul punerii in functiune a obiectului de investitii

e. v= momentul scoaterii din functiune a obiectului de investitii

R: C

90. h h

d D

h

h a

I C



1

1


1

se refera la:

a. angajamentul de capital

b. valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta

c. rata interna de rentabilitate

d. termenul de recuperare

e. indicele sau rata de profitabilitate

R: A

91. Costurile totale initiale de investitii, pentru construirea capacitatilor de productie proiectate si a

costurilor ulterioare punerii in functiune, pentru exploatarea acestora, exclusiv amortizarea, exprimate

in valoare actuala, la un moment de referinta, de regula momentul inceperii lucrarilor de investitii

reprezinta:

a. valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta

b. angajamentul de capital

c. rata interna de rentabilitate

d. termenul de recuperare

e. indicele sau rata de profitabilitate

R: B

92. In componenta relatiei de calcul a angajamentului de capital nu intra:

a. investitiile anuale

b. costurile anuale

c. momentul de scoatere din functiune a obiectivului

d. coeficientul de actualizare

e. durata de executie a lucrarilor de investitii

R: C

93. 





e

e

D

h

h

h

D

h

h

h

A

a

C

a

V

1

1

1

1 reprezinta :

a. raportul dintre veniturile actualizate si angajamentul de capital actualizat

b. valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta

c. angajamentul de capital

d. rata interna de rentabilitate

e. termenul de recuperare

R: A

94. h

D

h

t h a

I CF

(1 )

1

1



reprezinta:

a. raportul dintre veniturile actualizate si angajamentul de capital actualizat

b. valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta

c. angajamentul de capital

d. rata interna de rentabilitate

e. termenul de recuperare

R: B

95. Surplusul total de cash flow in raport cu costul de investitii necesar, toate exprimate in valori actuale

repezinta:

a. raportul dintre veniturile actualizate si angajamentul de capital actualizat

b. valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta

c. angajamentul de capital

d. rata interna de rentabilitate

e. termenul de recuperare

R: B

96. Nivelul raportului dintre ta VN si fondurile de investitii care stau la baza proiectului de investitii si

genereaza acel volum de ta VN este exprimat de:

a. indicele de profitabilitate

b. valoarea prezenta neta sau valoarea actualizata neta

c. angajamentul de capital

d. rata interna de rentabilitate

e. termenul de recuperare

R: A

97. Un proiect de investitii este acceptat daca:

a.

ta VN minim

b. indicele de profitabilitate este negativ

c. RIR > costul capitalului

d. daca rata dobanzii este superioara RIR (i > RIR)

e. daca i = RIR

R: C

98. Un proiect de investitii este acceptat daca:

a. ta VN maxim

b. indicele de profitabilitate este negativ

c. RIR < costul capitalului

d. daca rata dobanzii este superioara RIR (i > RIR)

e. daca i = RIR

R: A

99. Relatia de calcul fr i p fr r r r se refera la:

a. riscul nesistematic

b. rata asteptata a castigului

c. rata de revenire fara risc

d. rata de revenire asteptata a pietei

e. rata activului (capitalului).

R: B

100. Unul din urmatoarele riscuri nu face parte din categoria riscurilor particulare:

a. riscul vandabilitatii

b. riscul solvabilitatii

c. riscul momentului

d. riscul optional

e. riscul afacerii

R: C

101. Riscul determinat de incertitudinea evolutiei viitoare a preturilor titlurilor financiare este:

a. risc optional

b. risc al afacerii

c. risc al solvabilitatii

d. risc al pietei

e. risc al vandabilitatii

R: A

102. Riscul care consta in reducerea puterii de cumparare a banilor si a profiturilor in cazul investitiilor cu

venituri fixe este:

a. risc optional

b. risc al afacerii

c. risc al solvabilitatii

d. risc al pietei

e. risc al inflatiei

R: E

103. Dintre principalele metode utilizate in analiza riscurilor si incertitudinii sunt nu face parte:

a. criteriul productiei

b. criteriul Bayes- Laplace

c. criteriul Maximax

d. criteriul Hurwics

e. criteriul minimizarii sau maximizarii regretelor

R: A

104. Dintre principalele metode utilizate in analiza riscurilor si incertitudinii sunt nu face parte:

a. criteriul maximizarii

b. criteriul Maximax

c. criteriul Hurwics

d. criteriul minimizarii sau maximizarii regretelor

e. criteriul profitului

R: E

105. Activitatea asigura realizarea de profit (sau, dupa caz, fluxuri de lichiditati nete pozitive) in

cazul realizarii veniturilor si cheltuielilor (sau, dupa caz, a intrarilor si iesirilor de lichiditati)

proiectate, daca pragul de rentabilitate (punctul critic) anual este:

a. mai mic decat 100%

b. valori supraunitare sunt in alternanta cu valori subunitare

c. mai mare decat 90%

d. mai mare decat 100%

e. intre 90% si 100%

R: A

106. Stabilirea gradului de sensibilitate a proiectului de investitii la modificarile ce apar in activitatea de

utilizare a obiectivului de investitii pe parcursul duratei de viata sau de utilizare se refera la:

a. analiza de oportunitate a proiectului de investitii

b. analiza de prefezabilitate a proiectului de investitii

c. analiza de fezabilitate a proiectului de investitii

d. analiza de sensitivitate a proiectului de investitii

e. evaluarea proiectului de investitii

R: D

107. Una din afirmatiile de mai jos cu privire la analiza de sensitivitate este eronata :

a. reprezinta promovarea fondurilor pentru un « eveniment unic » de la inceput pana la

sfarsit, dealungul unei perioade de timp specificate

b. stabilirea gradului de sensibilitate a proiectului de investitii la modificarile ce apar in

activitatea de utilizare a obiectivului de investitii pe parcursul duratei de viata sau de

utilizare

c. presupune imaginarea tuturor modificarilor posibile si previzionarea valorii nete

actualizate cu o rata interna de rentabilitate adecvata prin metoda scenariilor

d. se realizeaza si dupa luarea deciziei de investitii, pana la punerea in functiune, sau in

primii ani de la punerea in functiune, daca variabilele se modifica

e. se modifica pe baza previziunilor initiale unele variabile si se recalculeaza eficienta

economica a proiectului pentru a se lua decizii

R: A

108. Studiul care identifica necesitatile de investitii corelat cu posibilitatile de a investi este:

a. studiu de oportunitate

b. studiul de prefezabilitate

c. studiului de fezabilitate

d. planul de afaceri

e. caietul de sarcini

R: A

109. Planul detaliat de abordare a investitiei este:

a. studiu de oportunitate

b. studiul de prefezabilitate

c. studiului de fezabilitate

d. planul de afaceri

e. caietul de sarcini

R: C

110. In studiul de fezabilitate nu se cuprinde:

a. caietul de sarcini

b. date despre societatea comerciala

c. date generale despre proiectul de investitii

d. evaluarea proiectului de investitii

e. analiza riscului si a senzitivitatii proiectului

R: A



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright