Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Conceptul de inteligenta emotionala



Conceptul de inteligenta emotionala


CONCEPTUL DE INTELIGENTA EMOTIONALA


Goleman arata, bazandu-se si pe o analiza facuta pe mii de barbati si femei, ca atunci cand e vorba de totalul inteligentei emotionale, femeile nu sunt mai 'destepte' decit barbatii si nici barbatii nu sunt superiori femeilor, fiecare avand un profil personal de puncte forte si slabiciuni in fiecare din domeniile inteligentei emotionale. De asemenea, arata ca nivelul nostru de inteligenta emotionala nu este fixat genetic si nu se dezvolta numai la inceputul copilariei.

Inteligenta noastra emotionala determina potentialul pe care-l avem pentru a invata abilitatile practice bazate pe cele cinci elemente ale inteligentei emotionale: auto-cunoasterea, auto-motivarea, auto-reglarea, constiinta sociala si abilitatile sociale. Fiecare element are o contributie unica la performanta obtinuta la locul de munca dar, in acelasi timp, se 'trage' intr-o anumita masura din celelalte.

Competenta emotionala - care combina gandirea cu simtirea - arata cat din acel potential am translatat in abilitatile pe care le avem la serviciu.

Celor cinci dimensiuni ale inteligentei emotionale le corespund 25 de competente emotionale, dar nimeni nu le are pe toate. Insa pentru a atinge performante remarcabile e nevoie sa fim tari doar in cateva din aceste competente - in jur de sase - si ca acestea sa fie "imprastiate' in toate cele cinci domenii ale inteligentei emotionale.

In continuare este prezentat cadrul competentelor emotionale, prezentat de Daniel Goleman in cartea sa "Working with Emotional Intelligence" (1998):


Cadrul competentelor emotionale Tabel 2.


COMPETENTE PERSONALE



Auto-cunoastere

Constiinta emotionala

  • iti constientizezi propriile emotii si motivul acestora
  • poti face legatura intre ceea ce simti, gandesti, zici si faci
  • stii care dintre sentimente iti pot afecta performantele
  • te ghidezi dupa valori si obiective personale

Auto-evaluare precisa

  • iti stii punctele tari si slabe
  • inveti din experientele anterioare
  • esti deschis spre feed-back, perspective noi, esti auto-didact

Incredere de sine

  • stii sa te faci observabil; ai prezenta de spirit
  • ai puterea sa sustii anumite lucruri in care crezi dar care nu sunt imbratisate de majoritatea lumii
  • capabil sa iei decizii, in ciuda unor presiuni sau incertitudini

Auto-reglare

Autocontrol

  • iti poti depasi usor pornirile impulsive sau frustrarile
  • iti poti pastra calmul chiar si in cele mai tensionate momente
  • gandesti si te poti concentra chiar si sub presiune

Demn de incredere

  • actionezi etic si impecabil
  • iti castigi increderea prin autenticitate si originalitate
  • iti recunosti propriile greseli
  • sustii anumite principii in care crezi, chiar daca nu sunt imbratisate de restul majoritatii

Constinciozitate

  • iti iei angajamente si iti tii promisiunile
  • te simti responsabil pentru atingerea obiectivelor personale
  • esti organizat in munca

Adaptabilitate

  • poti face mai multe lucruri deodata, esti flexibil in prioritati
  • iti adaptezi actiunile conform mediului de desfasurare
  • esti flexibil in perceptia anumitor evenimente

Inovativitate

  • cauti idei noi din mai multe surse
  • gasesti solutii originale
  • generezi idei noi
  • ai o perspectiva moderna asupra lucrurilor

Auto-motivare

Ambitie

  • esti orientat spre rezultate, dorind sa-ti atingi obiectivele si standardele stabilite
  • iti propui obiective indraznete si iti asumi riscuri
  • cauti orice informatie pentru solutii noi
  • inveti cum sa-ti imbunatatesti performantele

Implicare

  • faci usor sacrificii personale pentru binele grupului
  • te conformezi valorilor si credintelor grupului atunci cand iei decizii sau faci anumite alegeri
  • cauti neincetat oportunitati pentru atingerea obiectivelor de grup

Initiativa

  • identifici imediat oportunitatile
  • iti urmaresti obiectivele pana la extrem
  • treci peste reguli cand e vorba de atingerea obiectivelor
  • ai capacitatea sa-i mobilizezi si pe ceilalti

Optimism


  • persisti in ciuda obstacolelor sau greutatilor care apar
  • lucrezi gandindu-te la succes, nu la posibilitatea de a gresi


COMPETENTE SOCIALE

Constiinta sociala

Empatie

  • esti sensibil la emotiile celor din jur si stii sa asculti
  • intelegi punctele de vedere ale celorlalti
  • sari in ajutor pe baza intelegerii sentimentelor sau trairilor celorlalti

Asertivitate

  • intelegi nevoile clientilor si le potrivesti cu produsele sau serviciile oferite
  • cauti cai de crestere a satisfactiei si loialitatii clientilor
  • oferi cu usurinta asistenta sau consultanta

Dezvoltarea celorlalti

  • vezi si recunosti capacitatile si rezultatele celorlalti
  • dai feed-back constructiv si identifici nevoile de dezvoltare ale celorlalti
  • esti vazut ca un mentor sau coach

Toleranta

  • respecti si manifesti intelegere fata de oameni din diferite medii sociale
  • intelegi diferite puncte de vedere si observi usor diferentele din cadrul grupurilor
  • vezi diversitatea ca pe o oportunitate
  • te opui intolerantei

Constiinta politica

  • identifici usor relatiile de inalt nivel
  • detectezi retelele sociale importante
  • intelegi fortele care dau forma punctelor de vedere sau actiunilor clientilor sau competitorilor
  • constientizezi cu claritate realitatile externe organizatiei tale

Abilitati sociale

Influenta

  • te pricepi la a face presiuni
  • folosesti modalitati foarte convingatoare de prezentare, adaptate situatiei
  • te folosesti de strategii complexe precum influentarea indirecta pentru a-ti atrage sustinerea sau intelegerea de partea ta
  • te folosesti de dramatismul unor evenimente pentru a sublinia anumite opinii personale

Comunicare

  • faci fata cu rapiditate unor situatii diferite
  • esti un bun ascultator, cauti intelegerea mutuala si accepti schimbul sau impartasirea unor informatii
  • sustii comunicarea deschisa si esti receptiv atat la vestile bune, cat si la cele proaste

Leadership

  • subliniezi entuziast si sustii o viziune si misiune comuna
  • preiei rolul de conducator daca e nevoie, indiferent de pozitie sau situatie
  • ii calauzesti pe ceilalti inspre reusita
  • conduci prin exemplu

Catalizator al schimbarii

  • recunosti nevoia de schimbare si dai la o parte barierele
  • provoci obisnuitul pentru a identifica nevoia de schimbare
  • faci din schimbare o prioritate si ii antrenezi si pe ceilalti in atingerea ei

Managementul conflictelor

  • te descurci cu persoanele si situatiile dificile folosindu-te de diplomatie si tact
  • identifici potentialele conflicte, neintelegeri si ajuti la solutionarea lor
  • incurajezi discutiile de grup sau dezbaterile
  • conduci spre solutii win-win

Construirea de relatii

  • cultivi si mentii retelele informale
  • cauti relatii care sunt benefice pentru ambele parti
  • construiesti raporturi interumane si ii implici si pe altii
  • iti faci si intretii relatii personale de prietenie cu colegii sau partenerii

Colaborare si cooperare

  • echilibrezi munca cu relatiile personale
  • colaborezi, faci schimb de idei, informatii si resurse
  • promovezi un climat pozitiv, de prietenie si intelegere
  • identifici sau intretii relatiile de colaborare

Aptitudini de echipa

  • modelezi calitatile echipei precum respectul, cooperarea si intrajutorarea
  • atragi toti membrii echipei in activitati entuziaste si participative
  • construiesti identitatea echipei, spiritul de echipa si implicarea


'Cu alte cuvinte, sunt multe drumuri spre excelenta', spune Daniel Goleman, aratand ca, oricum, seturile-cheie de competente emotionale cerute de la angajati difera de la o companie la alta si de la o industrie la alta.

'Se credea odata despre componentele inteligentei emotionale ca 'e bine daca le are' un lider in afaceri; dar acum stim ca, pentru a obtine  performante, acestea sunt ingrediente pe care 'trebuie sa le aiba', concluzioneaza Goleman.

Sa muncesti inteligent emotional - aceasta este provocarea. Dupa doi ani de cercetari, Goleman a scris cea de-a doua carte, in care arata importanta inteligentei emotionale in mediul de afaceri si faptul ca, pe masura ce un om urca in ierarhia unei companii, abilitatile sale in acest domeniu devin tot mai relevante. El a descoperit ca liderii cei mai eficienti au in comun un aspect de importanta cruciala: toti au un grad inalt de inteligenta emotionala. 'Asta nu inseamna ca IQ-ul si abilitatile tehnice sunt irelevante; conteaza, dar numai ca niste cerinte de nivel minim de acces pentru pozitiile executive din cadrul companiilor', precizeaza Goleman in articolul 'Ce anume te face lider?', publicat in Harvard Business Review..

Una din definitiile pe care Caruso, impreuna cu predecesorii sai o propun este "abilitatea de a procesa informatiile emotionale, in special pe cele care presupun perceptia, asimilarea, intelegerea si controlul emotiilor". (Mayer si Cobb, 2000)

Mai departe acesta merge si mai in detaliu, explicind ca aceasta consta in urmatoarele "patru ramuri ale abilitatii mentale":


Identificarea emotionala, perceptia si exprimarea

Facilitarea emotionala a gandurilor

Intelegerea emotionala

Managementul emotional


Intr-una  din publicatiile recente ale acestora, aceste ramuri sunt descrise in felul urmator:

Prima, Perceptia Emotionala, include abilitati precum: identificarea emotiilor pe fete, in muzica si din povestiri.

A doua, Facilitarea Emotionala a Gandurilor, include abilitati precum: conectarea emotiilor cu alte senzatii mentale cum ar fi gustul sau culoarea (conexiuni care pot da nastere la lucrari de arta), si folosirea emotiilor in argumentare si rezolvarea problemelor.

A treia arie, Intelegerea Emotionala, include rezolvarea problemelor emotionale, cum ar fi care dintre emotii sunt similare, care sunt opuse si ce relatii exista intre ele.

A patra arie, Managementul Emotional, include intelegerea implicatiilor actiunilor sociale asupra emotiilor si controlarea emotiilor proprii si ale celor din jur.

In 1997, un articol a lui Mayer si Salovey a enumerat aceste patru ramuri dupa cum urmeaza si a oferit un grafic detaliat care reflecta gindurile proprii. In acel articol, ei sustineau ca ramurile prezentate in grafic sunt "aranjate de la procesele psihologice cele mai simple inspre cele complexe. De exemplu, cel mai de jos nivel cuprinde abilitatile (relativ) simple de a percepe si exprima emotiile. In contrast, cel mai inalt nivel cuprinde constiinta, controlul reflexiv al emotiilor".  Abilitatile care apar relativ repede in dezvoltare sunt situate in stinga ramurii, cele care apar mai tirziu sunt la dreapta. (Adaptat dupa "Ce este Inteligenta Emotionala", de John Mayer si Peter Salovey si "Dezvoltarea Emotionala si Inteligenta Emotionala: Implicatii Educationale", de Peter Salovey si David Sluyter, 1997.)

Cele patru ramuri ale inteligentei emotionale:


Perceptia, Cunoasterea si Exprimarea emotiilor

Facilitarea emotionala a gindirii

Intelegerea si analiza emotiilor; folosirea cunostintelor emotionale

Controlul reflexiv al emotiilor, calea spre dezvoltarea emotionala si intelectuala



Perceptia, Cunoasterea si Exprimarea emotiilor Tabel 3.


Abilitatea de a identifica emotiile din starea fizica, sentimente si ganduri

Abilitatea de a identifica emotiile altor persoane, din operele de arta, design etc., prin limbaj, sunet, aparente si comportamente.

Abilitatea de a iti exprima emotiile clar si de a-ti exprima nevoile legate de acele sentimente.

Abilitatea de a distinge intre exprimarea sentimentelor clara sau confuza, sincera sau falsa.



Facilitarea emotionala a gandurilor Tabel 4.

Emotiile ajuta la prioritizarea gandirii prin directionarea atentiei spre informatiile importante la un moment dat

Emotiile sunt suficient de disponibile si de "vii" incat pot fi generate ca suport pentru exprimarea judecatilor.

Schimbarile in starile emotionale pot schimba perspectivele individuale de la optimism la pesimism, incurajand luarea in consideratie a mai multor puncte de vedere.

Starile emotionale incurajeaza in mod diferit diferitele aspecte ale abordarilor solutiilor unei anumite probleme ca de exemplu fericirea, care faciliteaza creativitatea.



Intelegerea si analizarea emotiilor, folosirea cunostintelor emotionale Tabel 5.

Capacitatea de a categorisi emotiile si de a realiza relatiile dintre cuvinte si emotii pe care le genereaza.

Abilitatea de a interpreta modalitatile prin care emotiile converg spre relatii, cum ar fi tristetea care insoteste deseori o pierdere.

Capacitatea de a intelege sentimentele complexe: sentimente simultane de dragoste si ura sau combinatii de sentimente cum ar fi indignarea ca combinatie intre revolta si surpriza.

Abilitatea de a constientiza tranzitia dintre sentimente, cum ar fi tranzitia de la suparare la satisfactie sau de la suparare la jena.



Reglarea reflexiva a emotiilor, calea spre dezvoltarea emotionala si intelectuala Tabel 6.


Capacitatea de a fi deschis la sentimente, atat cele placute cat si cele neplacute.

Abilitatea de a te implica sau detasa in mod constient intr-o emotie in functie de utilitatea sa.

Abilitatea de a monitoriza in mod reflexiv emotiile in relatie cu tine insuti sau cu cei din jur, cum ar fi cat de logici, puternici, sau influentabili sunt.

Abilitatea de a controla emotiile proprii sau ale celor din jur prin moderarea celor negative si incurajarea celor pozitive, fara a ascunde sau exagera anumite informatii.


IE isi are radacinile in conceptul "inteligenta sociala", pentru prima data identificata de E. L. Thorndike in 1920.

Psihologii au descoperit si alte forme de inteligenta si le-au grupat in trei categorii principale: inteligenta abstracta (abilitatea de a intelege si de a te folosi de verbe si simboluri matematice), inteligenta concreta (abilitatea de a intelege si de a manipula obiecte) si inteligenta sociala (abilitatea de a intelege si a relationa cu oamenii) (Ruisel, 1992). Thorndike (1920), definea inteligenta sociala ca fiind "abilitatea de a te intelege si de a conduce barbatii si femeile, baietii si fetele - de a actiona intelept in relatiile umane". In 1983 va include in teoria sa referitoare la inteligente multiple termenele de inteligenta inter si intrapersonala. Aceste doua inteligente sunt vazute a compune inteligenta sociala.

Definitia conceptului este urmatoarea:

"Inteligenta interpersonala este abilitatea de a intelege alti oameni: ce ii motiveaza, cum lucreaza, cum sa lucrezi in echipa cu ei. Agentii de vanzari de succes, politicienii, profesorii si liderii religiosi este foarte probabil sa fie indivizi cu un grad inalt de inteligenta interpersonala. Inteligenta intrapersonala este o abilitate corelativa, indreptata inspre interiorul persoanei. Este capacitatea de a-ti forma modele veridice si corecte despre cineva si de a folosi acele modele eficient in viata." (Thorndike, 1983)


Pe de alta parte, inteligenta emotionala este "un tip de inteligenta sociala care include abilitatea de a monitoriza propriile emotii si cele ale altor persoane, de a face distinctie intre ele si de a folosi informatiile pentru a ghida modul de gandire si de actiune a unei alte persoane" (Mayer & Salovey, 1993). Dupa Salovey si Mayer (1990), IE insumeaza conceptele folosite de Gardner de inteligenta inter si intrapersonala si include abilitati ce pot fi categorisite in cinci domenii:


Constiinta de sine:

Auto observarea si constientizarea sentimentelor pe masura ce acestea apar.



Controlul emotiilor:

Controlul emotiilor astfel incit ele sa fie adaptate situatiei; constientizarea cauzei care a generat un anumit sentiment; gasirea de metode de a controla temerile si nelinistile, mania si tristetea.


Auto-motivarea:

Canalizarea emotiilor inspre atingerea unui anume scop; auto controlul emotiilor.


Empatia:

Sensibilitate fata de sentimentele si problemele celorlalti si capacitatea de a privi din punctul lor de vedere; constientizarea faptului ca oamenii simt diferit fata de diferite lucruri.


Capacitatea de a crea relatii:

Controlul emotiilor celorlalte persoane; competenta sociala si abilitatile sociale.


Inteligenta emotionala reprezinta abilitatea unei persoane de a constientiza, a accesa si genera emotii si de a-si asista propriile ganduri, de a intelege emotiile si cunostintele emotionale si de a-si controla reflexiv propriile emotii precum si de a promova dezvoltarea intelectuala si emotionala. (Mayer & Salovey, 1997).

Inteligenta emotionala inseamna multe lucruri pentru persoane diferite. Pentru anumite persoane inseamna "a fi baiat de treaba". Altele vad inteligenta emotionala ca un oximoron: nu pot crede ca sentimentele pot fi inteligente.

Studiile facute de catre David Caruso se bazeaza pe cercetarile si teoritizarile facute anterior de Jack Mayer si Peter Salovey. Mayer si Salovey sunt creatorii teoriei inteligentei emotionale. Lor le apartine modelul abilitatilor inteligentei emotionale. Ei definesc inteligenta emotionala ca fiind capacitatea de a constientiza si controla emotiile. Pentru ei, inteligenta emotionala combina sentimentele cu gandirea si gandirea cu sentimentele.

Cu siguranta ca exista si alte abordari ale inteligentei emotionale. Lucrarea lui Daniel Goleman in domeniu a fost initial bazata pe lucrul celor doi psihologi, insa Goleman a imbunatatit ceea ce predecesorii sai au inceput, incluzand in definitii mai multe elemente ce fusesera anterior studiate, dar au fost denumite altfel.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright