Analiza SWOT a pietei de retail

In ultimii ani, piata de retail din Romania a devenit o destinatie din ce in ce mai cautata de jucatorii internationali, fie ca vorbim despre retailul universal, fie de cel specializat.
Primul an 'european' se remarca printr-un mediu mai dinamic si mai competitiv, atat pentru piata bunurilor de larg consum, cat si pentru comert. Factorul care a contribuit cel mai mult la evolutia trendului a fost cresterea in valoare a cosului de cumparaturi, in timp ce frecventa de vizitare a continuat sa scada. Influenta retailului modern in aceasta directie este cu atat mai vizibila, cu cat frecventa de cumparare a scazut cel mai puternic in comertul traditional, pe cand in hypermarketuri a avut loc un fenomen invers. Expasiunea teritoriala a retailerilor internationali a contribuit la dezvoltarea segmentului de marci private care, desi detin o cota de piata redusa (2%), prezinta o crestere de la simplu la dublu fata de aceeati perioada din 2006.

Pe de o parte, presiuni pe deficitul de cont curent, pe rata inflatiei sau pe cursul de schimb, falimente in randul micilor comercianti sau modificarea, nu intotdeauna in bine, a peisajului arhitectonic sau a traficului urban. Pe de alta, crearea de locuri de munca, largirea ofertei de produse de larg consum, cresterea controlului asupra calitatii acestora si scaderea preturilor. Sunt argumente impotriva si in favoarea retelelor de comert modern si a noilor obice-iuri de consum pe care acestea le-au importat in Romania

1 Punctele tari ale pietei de retail.

Anul 2007 a reprezentat un an excelent pentru marile magazine: extinderi ale retelelor, cozi in fata caselor de marcat si carucioare din ce in ce mai pline, toate traduse in cifre de afaceri fara precedent.

punctele tari si oportunitatile de pe piata.

Oportunitatile reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru firma, sanse oferite pentru a-si stabili o noua strategie sau a-si reconsidera strategia existenta, in scopul exploatarii profitabile a oportunitatilor aparute. Philip Kotler definea o oportunitate ca fiind un “segment de piata caracterizat printr-o anumita nevoie prin care intreprinderea poate desfasura o activitate profitabila”. [1]

1.Potential de crestere pe toate segmentele.

Comertul este unul dintre segmentele cele mai dinamice din economia romaneasca, retailul romanesc avand cel mai mare ritm de crestere din Europa Centrala si Sud-Est, cu o crestere medie de 50 % in ultimii ani.

Tabel 1.1. Piata de retail (mld. euro)[2]

Situatia actuala demonstreaza potentialul de crestere extraordinar al pietei de retail din Romania. Acest potential exista la nivelul tuturor segmentelor, lucru demonstrat de structura pietei care se caracterizeaza printr-un grad redus de concentrare, fapt demonstrat de cota valorica detinuta de primii 10 retaileri (aproximativ 30%), conform datelor aferente anului 2007, fata de minim 60% in alte state din U.E.

Cifra de afaceri din comertul cu amanuntul (retail) a crescut anul trecut cu 17,8%, sub ritmul record din 2006 (24%), insa peste ritmurile din 2001-2005, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS). Cresterea de anul trecut a fost sustinuta de retailul alimentar, unde ritmul a fost mult mai puternic, de 27,8%. Volumul cifrei de afaceri la produsele alimentare, bauturi si tutun a inregistrat o crestere cu 52,6%, iar la produsele nealimentare cu 49,1%. Desi la nivelul cifrelor macro retailul a incetinit pasul fata de 2006, marii retaileri au raportat ritmuri mai rapide de crestere a vanzarilor decat in 2006.

Tabel 1.2  Indicii volumului cifrei de afaceri in comertul cu amanuntul pentru anul 2007 [3]

-serie bruta-                                                                                        - 2000=100 -

Fig. 1.1 Evolutia lunara a cifrei de afaceri in comertul cu amanuntul pentru anul 2007

Evolutia pietei de retail este caracrerizata de patru faze: introducerea pe piata, cresterea, maturitatea si saturatia. In prezent, Romania este la inceputul fazei de crestere si ar putea ajunge la o oarecare maturitate abia in 2010-2012, lucru care se intampla deja in tari precum Grecia sau Turcia.

La noi ponderea retailului modern a ajuns in 2007 la 39%, destul de scazuta comparativ cu tarile din Europa de Vest unde este de 90-99%. De remarcat este faptul ca evolutia retailului modern a fost totusi foarte dinamica la nivel national, avand in vedere ca in 2005 acest segment detinea 27% din piata, iar in 2006 a crescut la 33%.

Fig. 1.2 Evolutia pietei de retail din Romania [4]

Pentru anul 2008, Romania se afla pe primul loc in Uniunea Europeana la comertul cu amanuntul. Potrivit unui raport Eurostat, tara noastra a inregistrat in martie o crestere de 16,2 la suta, raportat la 2007. “In primele luni ale anului, cele mai mari cresteri au fost la vanzarea de produse nealimentare, care a urcat cu 21%. Romania este urmata in topul Uniunii de Slovacia, la o diferenta de aproape sase procente, de Lituania si Bulgaria.”[5]

In randul statelor membre ale Uniunii Europene, comertul in ansamblu a crescut in noua tari si a scazut in zece. Cele mai mari cresteri au fost in Romania, 16,2%, in Slovacia, cu 10,4%, Lituania, cu 9% si Bulgaria, cu 8,7%.

Se preconizeaza faptul ca piata de profil va inregistra in urmatorii ani rate de crestere de peste 100%, fata de nivelul estimat pentru 2007, de aproximativ 40 miliarde de euro. Piata de retail din Romania ar putea ajunge la 100 miliarde de euro, in 2010, in crestere cu aproape 150 la suta fata de nivelul estimat pentru 2007. Intrarile de noi concurenti din ultimii ani, cat si deschiderile de noi magazine anuntate pentru urmatorii ani sustin faptul ca piata romaneasca a retailului este inca o piata dinamica si deschisa.

Referat: Rolul strategiei si stilului managerial fata de cultura organizatiei si comportamentul organizational Referat: Scenariul unui proiect tehnic

2.Principalul segment din economie creator de locuri de munca.

Fig. 1.3 Numarul de locuri de munca din economie (mii de angajati noi) [6]

*estimari pentru anul 2008

Anul 2007 a reprezentat un record absolut pentru perioada de dupa revolutie la capitolul crearii de noi locuri de munca in economie. Circa 150.000 de noi joburi au fost create, marea majoritate de catre companiile din sectorul privat, dupa cum arata o analiza , bazata pe datele de la Institutul National de Statistica. Spre comparatie, in intreaga perioada 2002-2007 (ultimii cinci ani), economia a creat 394.000 de locuri de munca, anul trecut reprezentand 38% din acest total.

Dintre cele 394.000 de noi joburi create in ultimii cinci ani, campionul absolut al angajarilor a fost comertul, unde lucreaza acum cu 192.000 mai multi oameni (49% din totalul noilor locuri de munca create).

Fig. 1.4 Domeniile cu cele mai multe joburi create in ultimii 5 ani [7]

Comertul cu amanuntul (retail), de exemplu, a crescut in termeni reali (adic peste inflatie) cu 115% in ultimii cinci ani. In acelasi timp, economia Romaniei a crescut cu doar 35% in termeni reali, adica retailul a avut un pas de 3,3 ori mai rapid decat economia in ansamblu.

Marile lanturi de retaileri prezente in piata au tinut in ultimii ani primele locuri in materie de angajari, in special ca efect al expansiunii in teritoriu. Astfel, in 2006 au fost angajati 6.000 de oameni in comertul modern, pentru ca anul trecut numarul angajarilor sa ajunga la aproximativ 15.000. Pentru acest an planurile primilor jucatori depasesc 15.000 de angajari.

Tabel. 1.3  Topul celor mai atractivi angajatori din retail.[8]

Desi piata de retail a crescut spectaculos atat in volum cat si in dinamica in ultimii ani, angajatii din retail sunt printre ultimii in clasamentul salariilor, cu un venit brut de 256 de euro in 2007. Cu toate acestea, anul trecut salariile din retail au crescut cu 36 %, potrivit INS, in special ca efect al expansiunii in teritoriu al marilor lanturi si a deficitului de personal pe acest segment.

Dupa ce s-au impus in marile orase, retailerii au intrat in 2007 in orase cu 150.000 – 200.000 de locuitori, fapt ce a condus la intensificarea concurentei intre retaileri pentru atragerea si pastrarea oamenilor. Si aici, ca in orice alt domeniu functioneaza regula primului venit, cei care au intrat mai tarziu pe anumite piete au trebuit sa ofere salarii mai mari pentru a atrage oameni deja formati de la primii veniti.

In ceea ce priveste judetul Cluj, cererea de forta de munca calificata se ridica la aproximativ 2.000 de slujbe, aproximativ 30% dintre joburile oferite tinand de domeniul retailului. Retaileri prezenti cauta sa recruteze persoane pentru posturi de: lucratori comerciali, casieri, agenti de securitate, lucratori patiseri si de alte specializari necesare in unitati.

3. Unul din sectoare economiei aflat in topul investitiilor straine.

Cea mai spectaculoasa evolutie in ceea ce priveste numarul de vizitatori si vanzarile au avut-o in ultimii ani, dintre toate tipurile de magazine, hipermarketurile. Reteta lor - totul sub un singur acoperis - s-a potrivit ca o manusa cu gusturile clientilor romani, care nu s-au lasat intimidati de cresterile de preturi anuntate in ultimele luni.

Tabel. 1.4 Investitiile retailerilor ptr. anul 2008[9]

In anul 2007, compania germana Metro a raportat vanzari de 2,1 mld. euro in crestere cu 8,8%  fata de anul precedent, in timp ce grupul Rewe a crescut cu aproximativ 30% fata de 2006 si a ajuns la vanzari de circa 1,45 mld. euro pe piata locala pastrand aceeasi distanta fata de principalul sau competitor, Metro. La randul sau, reteaua franceza de hypermarketuri Carrefour a raportat in acelasi interval in Romania cel mai mare ritm de majorare a vanzarilor de pe toate pietele pe care activeaza, ajungand la vanzari totale de 866 mil. euro (in crestere cu 42.2 % fata de anul precedent).

Pentru anul 2008, toti jucatorii de pe piata de retail isi propun realizarea unor investitii masive atat in exinderea teritoriala cat si in consolidarea propriilor marci. Carrefour, al doilea retailer din lume, a anuntat pentru urmatorii ani investitii de 4,5 miliarde de euro, investitii care vizeaza printre altele rebrandingul lantului de supermarketuri Artima precum si realizarea unei retele proprii de supermarketuri. Carrefour Romania estimeaza ca va angaja, in cursul anului 2008, aproximativ 3.500-4.000 de persoane, care vor sustine extinderea planificata pentru anul acesta. Grupul Rewe isi ca continua expansiunea in acest an prin toate cele trei divizii cu care este prezent in Romania, in timp ce Metro va miza doar pe extinderea Real.

In topul investitilor, cu un buget de circa 80 de milioane de euro, retailerul francez Auchan, planuieste patru noi deschideri - doua in Bucuresti, una la Suceava si una la Timisoara. Pentru urmatorii ani, investitiile planificate se plaseaza la 300-320 de milioane de euro, reteaua tintind circa 20 de spatii pe termen mediu.

Fig. 1.5 Evolutia vanzariilor celor mai mari jucatori din retailul Romanesc (mil. euro) [10]

Investitiile retailerilor internationali pe piata romaneasca de bunuri de larg consum ar putea ajunge la 900 mil. euro in acest an, fiind planificate in total peste 150 de deschideri de magazine. Jucatorii mari ar putea realiza noi achizitii de retele, ceea ce va contribui la consolidarea pietei locale de retail. Segmentul hipermarketurilor va fi in acest an cel mai dinamic ca si crestere a cotei de piata, fiind programate 30-35 de deschideri in total. Nume mari din retailul international ar putea intra in Romania in acest an, printre acestea numarandu-se Lidl, Aldi sau Emperia Holding.

4. Existenta locatiilor disponibile pentru constructia unitatiilor

Romania se situeaza pe locul trei, dupa Rusia si Cehia, in preferintele de expansiune pentru urmatorii ani ale retailerilor internationali la nivel european, iar Bucurestiul ocupa locul sapte in clasamentul celor mai cautate destinatii, conform unui studiu realizat de Cushman & Wakefield, in asociere cu ICSC (International Council of Shopping Centres) si Real Estate Publishers. In urmatorii cinci ani, in Romania se vor deschide peste 100 de magazine noi, dupa cum au estimat retailerii. Motivatia principala a extinderii este identificarea oportunitatilor oferite de expansiunea organica, 54% dintre retaileri considerand ca, in acesta regiune, sunt inca suficiente locatii disponibile.

Tara preferata este Rusia, in conditiile in care 12% dintre retaileri au declarat ca vor sa se extinda aici, urmata de Cehia - cu 10%, si Romania - 8%. Alte tari preferate sunt Slovenia - 7%, si Estonia - 7% .

Fig. 1.6   Topul tarilor preferate de retailer ptr. urmatorii ani [11]

Europa de Est ofera cele mai bune oportunitati de afaceri in urmatorii cinci ani, conform aprecierilor majoritatii retailerilor (39%). Urmeaza Europa Centrala (36%), Europa de Vest si de Nord (30%), in timp ce Europa de Sud se situeaza pe ultimul loc, cu 12%. In acelasi timp, retailerii prefera locatiile high street (73%), urmate de centrele comerciale din orase (46%) si cele din afara oraselor (35%).

5. Crestere pietei de retail sustinuta de cresterea economica

Volumul si dinamica pietei de retail a fost influentata in sens pozitiv in anul care a trecut de cresterea economica, o crestere de 6 % peste asteptarile multor analisti. Economia a crescut anul trecut cu peste 24 de miliarde de euro, de la 97 la 121 de miliarde de euro. In ultimii ani, salariul mediu a tinut pasul cu cresterea economica: la o crestere a PIB de 4 ori, salariul mediu net pe economie a crescut de 3,8 ori, de la 83 euro in 1996 pana la 313 euro anul trecut. Si PIB pe locuitor a crescut semnificativ, de la 1.250 de euro in 1996 la 5.720 de euro in 2007.

Tabel. 1.5  Economia Romaniei 1996 – 2007 [12]

Cererea de spatii de retail modern a fost alimentata de cresterea PIB-ului pe cap de locuitor cu 35% in ultimii cinci ani, a puterii de cumparare cu 116% in acelasi interval si a exploziei creditelor de consum, volumul acestora crescand cu 470% din anul 2000 pana in prezent. In ceea ce priveste spatiile comerciale, cele mai importante proiecte sunt in Cluj, unde au fost livrati peste 100.000 mp, la sfarsitul anului trecut (Polus Center si Iulius Mall). Fiecare proiect important a adus si cate un nou jucator de talie mondiala pe piata de retail, Carrefour in Polus Center si respectiv Auchan in Iulius Mall.

Un factor important pe care se bazeaza expansiunea retelelor de magazine este creditul de consum. In Romania, penetrarea creditului de consum este inca scazuta, reprezentand 8%, in comparatie cu Bulgaria, 14% si Germania, peste 50%.

6. Vanzari ridicate pe cap de locuitor

Vanzarile realizate de retailerii de pe piata locala au fost, in 2007, de circa 700 de dolari pe cap de locuitor, cu o rata de crestere de 26%. Romania se afla la mijloc intr-un clasament al destinatiilor pe care comerciantii le cauta pentru deschiderea de noi magazine. Tara noastra a reusit sa devanseze la atractivitate, printre altii, Norvegia, Luxemburg, Finlanda sau Brazilia.

In Romania activeaza 22% din cele 250 de firme de retail internationale a caror prezenta mondiala a fost analizata intr-un studiu al companiei CB Richard Ellis. Aceasta performanta a clasat tara noastra pe locul 38, din 61, in topul celor mai cautate destinatii pentru retaileri.

Potentialul de crestere a pietei romanesti este de 10 % pe an pana in 2010, unul dintre cele mai ridicate din Europa. Numai in Rusia, se estimeaza o rata de crestere a vanzarilor de aproape 12% pentru urmatorii doi ani.

7. Crestere sustinuta  de marile sarbatori crestine din an.

O oportunitate pentru marile lanturi din retail este reprezentata de perioadele cu marile sarbatori crestine din an, care se caracterizeaza printr-un volum foarte mare al persoanelor care viziteaza aceste magazine. In aceasta perioada incasarile cresc spectaculos, unii retaileri realizandu-si 70 – 80 % din cifra de afaceri cu ocazia sarbatorilor de Craciun si de Paste.

“Marile lanturi de retail au obtinut, in perioada Sarbatorilor de Paste, vanzari mai mari, ritmul de crestere fiind estimat intre 25% si 100% fata de o perioada obisnuita. Hipermarketurile au mizat in acest an, in perioada sarbatorilor pascale, pe o crestere cu 25-30% a vanzarilor, fata de o perioada normala din an. Retailerii au pregatit acest sezon prin suplimentarea numarului de case de marcat, prin oferte speciale, prin prelungirea programului de functionare si prin adaptarea serviciilor logistice de aprovizionare la solicitari.”[13]

Cele mai cautate produse au fost cele specifice, traditionale: carne de miel, vin, oua rosii, cozonaci, pasca, ciocolata speciala, preparate din gastronomia traditionala precum drob, stufat, friptura, dar si imbracamintea, electrocasnicele mici, produsele pentru gratar, sport exterior, timp liber, camping.

Cresterea s-a realizat in doua etape. Prima o constituit-o vanzarile non-food, adica articole de curatenie, iar apoi cea in care oamenii au cumparat mancare si bautura pentru Paste. Cresterea cererii de produse de sezon a majorat deasemenea si vanzarile producatorilor si furnizorilor.

2 Punctele slabe ale comertului modern.

Amenintarile sunt factori de mediu extern, negativi pentru firma, situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura semnificativa, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinand reducerea performantelor ei economico-financiare.

Amenintarea externa, conform lui Philip Kotler este o “piedica aparuta ca urmare a unei tendinte sau unei evolutii nefavorabile a mediului, care in absenta unei actiuni pe piata defensive, ar duce la scaderea vanzarilor sau a profitului”[14]

greutatile anului 2007 si amenintarile din retail

1.Achizitia de terenuri.

Comerciantii vorbesc la unison de problemele intampinate in achizitionarea de terenuri si in calitatea constructiilor. Bineinteles ca aceste dificultati nu sunt noi, dar ele se intensifica din cauza accelerarii dezvoltarii comertului, dezvoltare care mareste si cererea de terenuri si spatii comerciale, fie pentru cumparare, fie pentru inchiriere. Preturile terenurilor sunt intr-o continua si nejustificata crestere. Din aceste motive o mare parte a retailerilor prefera inchirierea. Pentru majoritatea retailerilor insa nu conteaza foarte mult daca terenul este inchiriat sau proprietate personala, atata timp cat zona are potential.

Dincolo de acestea, comercinatii vorbesc tot mai des de dificultatile pe care le intampina in procesul de constructie, precum cresterea preturilor materialelor de constructii si cresterea timpului necesar constructiilor din cauza migrarii personalului din acest domeniu.

2.Problemele de personal

Odata cu cresterea nivelului de internationalizare, problemele privitoare la fortele de munca ajung de asemenea in prim-plan. Retaileri sunt tot mai criticati din pricina asocierii cu producatori care nu respecta drepturile muncitorilor sau, chiar mai grav, au angajati minori. Cum aceste probleme capata o tot mai mare importanta, retaileri trebuie sa se miste rapid, pentru a contracara astfel de critici si a se distanta de abuzuri.

Tabel 2.1 Industrii cu deficit de forta de munca [15]

O alta problema acuta a anului 2007 a fost cea legata de personal, problema care nu s-a reflectat major in preocuparile comerciantilor in anii trecuti. Acum, insa, recrutarea personalului calificat pentru magazine este o provocare, din cel putin doua motive: numarul mare de magazine deschise si migrarea fortei de munca in strainatate. Pe langa personalul destinat asistentei la nivelul spatiului de vanzare, retailerii mai acuza lipsa fortei de munca in meserii precum cea de macelar, brutar, cofetar, patiser.

“Deficitul de personal se va reflecta si asupra calitatii serviciilor, aspect ce va deveni esential, pentru ca va reprezenta un punct major de diferentiere intre magazine in conditiile accentuarii concurentei”[16]. Majoritatea retailerilor urmaresc calificarea personalului proaspat angajat in cadrul grupului, insa odata ce s-a rezolvat problema pregatirii incep migrarile de personal de la un competitor la altul.

In zona de management dificultatile principale tin de nivelul de salarii de piata, deoarce la intrarea intr-o piata cum este Romania fiecare nou jucator isi doreste atragerea unor profesionisti cu experienta in lanturi similare in pozitii cheie.

3.Numar ridicat de falimente

Activitatea de comert a reprezentat anul trecut, ca si in 2006, cel mai riscant sector din Romania, cu 41,4% din totalul falimentelor, ca urmare a extinderii marilor retaileri.
“Numarul falimentelor din acest segment a crescut cu 6% anul trecut, fata de 2006, cea mai mare deviatie dintre toate sectoarele de activitate.”[17]

Cifrele demonstreaza ca micii comercianti reusesc din ce in ce mai greu sa faca fata marilor retaileri, care isi extind retelele tot mai mult in fiecare an.

Dinamica 2007/2006    -26,4 %

  Fig. 2.1  Ponderea firmelor din comert nou infintate (%) intre 2004 si 2007[18]

Numarul firmelor de comert a scazut cu 25 % ca urmare a expansiunii agresive a marilor retaileri, expansiune care taie pofta  micilor antreprenori locali de a deschide magazine de cartier.

In prezent numarul firmelor din domeniul comertului a ajuns anul trecut la o pondere de doar 4,9% din totalul firmelor create, fata de 8,4% in 2004, arata datele de la Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC). Astfel, in 2007 au fost create doar 6.946 firme de comert cu amanuntul in magazine nespecializate, in timp ce cu un an in urma erau cu 40% mai multe. Cu toate acestea, firmele de comert continua sa reprezinte 16 % din total firmelor existente.

4. Scumpirea produselor din cauza costurilor de logistica.

Costurile de distributie ale produselor in marile unitati comerciale din Romania reprezinta 18-20% din pret, in timp ce in alte tari europene procentul este de 4-6%. Aceasta situatie este generata de proasta gestionare a lantului de distributie. Cu cat reduci numarul jucatorilor din procesul de distributie cu atat costurile scad, insa la noi multe produse sunt cumparate de la furnizori si nu direct de la producatori. In Romania, procesul de distributie este caracterizat de ineficienta, in ceea ce priveste transportul, achizitionarea produselor si strategia de stocare a marfii. Pentru dezvoltarea eficenta a acestui sector marea majoritate a specialistilor considera ca este necesar o mai buna colaborare intre autoritatile locale, cele centrale si reprezentantii domeniului privat, in paralel cu o imbunatatire a infrastructurii si a sistemului fiscal.

Comerciantii semnaleaza si dificultati legislative, 'provocate preponderent de aderarea la UE, in contextul in care Romania nu era pregatita inca pentru acest pas. Modul in care s-au modificat legile, adeseori in contradictie cu normele europene, apoi armonizarea lor intr-un stil clasic romanesc, impreuna cu dificultatile birocratice in obtinerea diverselor autorizatii, au ingreunat activitatea retailerilor. Alte probleme, cum sunt cele legate de birocratia excesiva, numarul mare de avize si lentoarea cu care acestea se obtin, se adauga celorlalte nemultumiri ale retailerilor.

5.Colaborarea cu distribuitorii

Economia tarii noastre a ajuns deja la etapa in care comertul modern reprezinta aproape 40 % din valoarea bunurilor de larg consum. La nivel national, exista distribuitori pentru care retelele internationale asigura peste jumatate din distributie si, totusi, o problema ramane constanta: asigurarea livrarilor la timp si in cantitatile cerute. Daca la inceput exista scuza ca distribuitorii nu cunosteau sistemele de functionare ale comertului modern, acum, cauzele nerespectarii comenzilor vin din expansiunea teritoriala agresiva a retailului, la care distribuitorii nu s-au putut adapta in consecinta.

Daca ar fi sa rezumam dorintele comercinatilor in ceea ce priveste relatia cu furnizorii, 'livrarile conform planurilor agreate, la timp si in cantitatile comandate ar fi cele mai importante', afirma Dragoslav Radovan, director achizitii Profi, care recunoaste, insa, ca 'acestea sunt probleme cu care ne confruntam in mod constant si de care nu vom scapa, practic, niciodata'. [19]

Pe langa seriozitatea in livrari, majorarile preturilor de achizitie au fost un alt motiv de disputa intre comerciati si distribuitori.

Pe de alta parte, comerciantii au gasit solutii de rezerva pentru toate aceste situatii. In 2007 multi retailer au  adoptat o strategie de back-up, care s-a dovedit de success in perioadele de criza, si pe care majoritatea intentioneaza sa o foloseasca si in anul 2008: inlocuirea produselor pe care distribuitorii nu le pot asigura la timp sau deloc, cu marci proprii sau importuri directe.

Alte doleante se refera la eficentizarea sistemelor de distributie, in special la produsele proaspete, la mai multa transparenta si seriozitate, la o viteza de reactie mai mare, la reducerea fulctuatiilor speculative ale preturilor. Nu trebuie sa intelegem, insa, ca exista o stare conflictuala intre comercianti si distribuitori. Dimpotriva, toti retailerii caracterizeaza relatia lor cu principalii distribuitori drept una de parteneriat, de cooperare pe programe comune cu scopul de a propune cumparatorilor cele mai avantajoase oferte.

6.Disensiuni intre retailer si furnizori

O problema majora cu care se confrunta piata de retail din zilele noastre este reprezentata de disesiunile existente intre producatori si marile lanturi din piata. Producatorii acuza marii retaileri de practici anticoncurentiale, taxele de intrare, taxele de raft, etc. reducand la jumatate profitul producatoriilor. Totusi intr-o piata foarte dinamica, cu un ritm alert de crestere demersul producatoriilor suna neintemeiat, mai mult ca o tentativa de a-si masca competitivitatea indoielnica in spatele cresterii preturilor la combustibili, al fluctuatiilor din economie, ori a clauzelor de salvgardare aplicate importurilor. In economia moderna, piese si mecanisme cum sunt producatorii, distribuitorii, pietele de gros trebuie sa regleze presiunile venite din ambele directii, a cererii si a ofertei, si sa le armonizeze. Daca la noi se intampla altfel este pentru ca inca pietele sunt imature, rau reglementate, deci relativ usor de manipulate.

Producatorii romani invoca situatia de monopol in care se afla comertul modern, cel putin in mediul urban, din cauza caruia sunt obligati sa isi distribuie produsele prin intermediul marilor retele. De multe ori insa vanzarile prin intermediul marilor retailer reprezinta un procent semnificativ din totalul vanzarilor unu producator cu atat mai mult cu cat acesta este mic.

Tabel. 2.2   Universul magazinelor 2005 – 2007 [20]

Se spune ca in Romania comertul modern a aparut peste noapte, in timp ce furnizorii europeni au avut la dispozitie zeci de ani pentru a invata sa negocieze. “Cifrele studiului Nielsen arata ca Europa a avut nevoie de 25 de ani pentru ca hypermarketurile (definite ca magazine mai mari de 2.500 mp) sa revendice, in 2006, 36% din valoarea vanzarilor in retail, in conditiile in care acest procent a ramas constant din 2001”[21]. In Romania, comertul modern a dat primele semne de viata la mijlocul anilor '90, ajungind cam la acelasi nivel al ponderii in valoarea vanzarilor in 2008, adica in circa zece ani.

Acelasi studio Nielsen, scoate in evidenta faptul ca in Romania comertul traditional este departe de a-si fi spus ultimul cuvant. Magazinele traditionale sunt stabile ca numar si, desi scad ca pondere in vanzarile de FMCG, cresc in valoare absoluta, in special datorita oraselor medii si mici si ruralului. O oportunitate pentru micii producatori o poate reprezenta orientarea inspre aceste doua piete.

In Romania, cota comertului modern este mult sub nivelurile europene, iar Romania este mult in urma Europei si a vecinilor din punct de vedere al numarului de hyper / supermarketuri la un milion de locuitori. Asadar, unde este situatia de monopol pretinsa de micii producatori.?

Toti producatorii ar trebui sa aibe in vedere fenomenul de concentrare care a inceput in comertul romanesc. Daca ceea ce s-a inamplat pana acum este caracterizat drept 'situatie de monopol', evenimentele sfarsitului de an 2007 si inceputului lui 2008 ne arata ca situatia se poate inrautatii pentru micii producatori. Achizitiile de retele, fie ele mai mari sau mai mici, vor continua si vor incepe sa se formeze si centrale de achizitii care sa reuneasca doi sau mai multi retaileri puternici. Puterea lor de cumparare va fi uriasa si de abia atunci se va putea vorbi de o situatie adevarata de dependenta si, in timp ce producatorii mari vor putea face fata presiunilor, cei mici s-ar putea sa nu se afle in aceasta situatie.

7.Concurenta puternica si fluctuatiile din economie.

La ora actuala piata romaneasca de retail se segmenteaza astfel: segmentul retailerilor internationali, care au proiecte si concepte bine stabilite; segmentul mediu, format in special din firmele autohtone, care incearca sa modeleze/copieze business-ul multinationalelor, si segmentul magazinelor mici, care vor supravietui cu greu urmatorilor ani. La nivelul tuturor segmentelor se inregistreaza o concurenta acerba, atat in ceea ce priveste atragerea unui numar cat mai mare de clienta cat si in ceea ce priveste asigurarea serviciilor unui personal bine pregatit cu experienta in domeniu. Magazinele medii deja au constientizat necesitatea de a se alinia trendurilor internationale si de a-si modela business-ul dupa criterii internationale. Insa au doua probleme: capitalul si know-how-ul. Cunostiintele dezvoltarii unui business pe modelul retelelor internationale reprezinta un punct critic pentru acest segment al pietei de retail. Valoarea unui magazin mediu se diminueaza rapid daca nu invata sa ofere locuri de parcare, achizitie la carucior, promotii, etc.

In ceea ce priveste fluctuatiile din economia cresterea preturilor reprezinta principala problema a marilor lanturi de magazine: la fiecare anunt in presa despre o posibila majorare de utilitati sau curs valutar, furnizorii maresc nejustificat preturile fortandu-i pe comercianti sa isi ajusteze in consescinta preturile si tarifele. Ritmul de crestere a preturilor s-a accelerat in ultimul an in ceea mai mare parte a Europei de Est. Preturile petrolului si a aliementelor, in continua crestere, au dus la majorarea preturilor din magazine pe pietele cu un ritm rapid de dezvoltare din aceasta regiune. In ultimele 6 luni, scumpirea bunurilor de larg consum s-a accelerat in cinci dintre statele din Europa de Est, printre care si Romania. Factorii inflationosti sunt aceesi ca si in alte regiuni: scumpirea exagerata a alimentelor si dublarea pretului petrolului in interval de un an, totusi aceasta parte a Europei este mai vulnerabila pentru ca aicea economiile au un ritm mai rapid de dezvoltare. Cererea pentru pachete salariale mai mari duce la majorarea preturilor, formand asa-zisa spirala inflationista, care determina aparitia fluctuatiilor in economie cu consecinte negative asupra volumului activitatiilor si a cifrei de afaceri din retail.

8. Sufocarea proprilor branduri.

In cursul proceselor de globalizare si de maturizare a unor piete, cum este cazul si pentru tara noastra, retailer si-au diversificat portofoliul de magazine. Astfel, ei au trecut de la traditionalele hiper si supermarketuri la magazinele de convenienta si discount. Fenomenul poate fi deseori in detrimentul brandurilor, care sunt sufocate atunci cand marcile proprii au prioritate. In cadrul expansiunii teritoriale multi retailer au anuntat deschiderea celui de-al doilea magazin in acelasi oras din provincie, aceasta situatie putand duce la canibalizarea propriilor magazine ce intra intr-o concurenta directa pe aceeasi piata.

Alte probleme care apar si care incep sa influenteze relatiile dintre producator si retailer sunt legate de sustenabilitate si de mediul inconjurator. Retaileri si producatorii trebuie sa lucreze impreuna pentru a avea un impact mai mic supra mediului. Probleme legate de furnizarea internationala ies in prim-plan, pe masura ce se pune mai mult accent pe problema “nivelului de carbon a marfurilor” (volumul de dioxid de carbon si alte gaze toxice emise, de-a lungul intregului ciclu de viata, de un produs).