Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate dezvoltareEu merg incet, dar nu merg niciodata innapoi - Abraham Lincoln





Confectii Diverse Film televiziune Fotografie Pescuit


Pescuit


Qdidactic » dezvoltare & ... » pescuit
Cresterea superintensiva a sturionilor



Cresterea superintensiva a sturionilor


Cresterea superintensiva a sturionilor


In ultimii ani, tot mai multi agenti economici sunt interesati de cresterea superintensiva a pestilor in sistem acvacol recirculant, in conditiile in care cresterea sturionilor pentru carne si icre poate fi descrisa ca o afacere rentabila.

Implementarea acestui sistem este la inceput de drum in Romania, motiv pentru care ne-am propus sa realizam, in cadrul Programului de Cercetare de Excelenta (CEEX), finantat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, o Platforma tehnologica dimensionata adecvat. Intitulat "Producerea sturionilor in sistem superintensiv in conditiile unui management durabil al resurselor acvatice", proiectul constituie un centru de instruire teoretica si practica, atat pentru studenti, cat si pentru toti cei interesati de cresterea superintensiva a pestilor. La proiectarea si realizarea Platformei tehnologice au contribuit cadre didactice, doctoranzi, studenti si cercetatori de la trei universitati din tara (USAMVB Timisoara, USAMV Cluj-Napoca si U.P. Timisoara), precum si de la INMA, filiala Timisoara (institutul pentru masini si instalatii destinate agriculturii si industriei alimentare).
Proiectul a fost coordonat de subsemnatul, profesor la Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii din Timisoara.

Prima ferma de sturioni din tara
Totul a inceput cand, in anul 2006, Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii din cadrul USAMVB a castigat un contract de cercetare in valoare de 1,3 milioane de lei pentru cresterea superintensiva a sturionului, in vederea obtinerii de icre negre. Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din invatamantul superior a oferit facultatii timisorene 34 de bazine piscicole. Sectia de Piscicultura a achizitionat primele exemplare de cega din Germania si a populat doua dintre acvariile facultatii cu specia de caviar, primita de la un fermier din Germania, care avea 400 de icre embrionare. Asa a aparut prima ferma de sturioni de la Timisoara, unica in tara, avand drept obiective atat cresterea si cercetarea sturionilor, cat si colectarea icrelor negre de peste.

Avantajele sistemului recirculant semiintensiv
Cei care doresc sa investeasca intr-o instalatie de crestere a sturionilor (sau a altor specii de pesti), trebuie sa stie ca, in comparatie cu sistemul de crestere a pestilor in helesteie, sistemul acvacol recirculant semiintensiv prezinta urmatoarele avantaje:
. economiseste atat terenul, cat si resursele de apa;
. poate fi amplasat in zone care sunt improprii cresterii in helesteie;
. permite un grad sporit de control al mediului de cultura a pestilor;
. se pot creste pesti tot timpul anului, in conditii optime;
. pestele poate fi recoltat in orice momentul;
. productiile piscicole si nivelul veniturilor obtinute din valorificarea acestora se pot determina mult mai precis decat in cazul helesteielor.

Obiectivele Platformei tehnologice
Pentru realizarea Platformei tehnologice, echipa cu o pregatire profesionala multidisciplinara, a avut drept obiective:
. realizarea unui studiu de fundamentare a tehnologiei de crestere a sturionilor in sistem superintensiv cu apa recirculata;
. proiectarea si realizarea sistemului de alimentare, de filtrare si de evacuare a apei din sistem;
. proiectarea sistemului de control al calitatii apei din bazinele de crestere;
. realizarea modelului functional de statie pilot;
. determinarea parametrilor de crestere a sturionilor;
. diseminarea rezultatelor cercetarii prin publicarea rezultatelor;
. acordarea de consultanta si de asistenta tehnica potentialilor utilizatori ai acestei tehnologii.

Componentele de baza ale unui sistem acvacol
In prezent, nu exista un proiect standard recomandat pentru cresterea pestilor in sistem acvacol recirculant. Cu toate acestea, fiecare sistem acvacol recirculant are in componenta sa urmatoarele echipamente:
- bazine de cultura a pestilor;
- pompele pentru circulatia apei in sistem;
- echipamente de tratare a apei pentru mentinerea calitatii acesteia (filtru mecanic, filtru biologic, aeratoare, instalatie de oxigenare si de sterilizare cu ultraviolete);
- conducte de alimentare si de evacuare a apei;
- bazin tampon pentru apa.

Cum functioneaza?
Tabloul de comanda aferent instalatiei de crestere a sturionilor in sistem cu apa recirculata se aplaseaza intr-o incapere cat mai apropiata de hala in care sunt montate bazinele de crestere a pestilor. Pe peretele frontal al tabloului, functionarea fiecarei pompe este evidentiata de o lampa de semnalizare. Pornirea pompei este conditionata de nivelul apei din bazine, care sunt prevazute cu sesizoare de nivel inferior si de nivel superior. Motoarele pompelor sunt protejate de disjunctoare magnetoelectrice. Actionarea unui disjunctor provoaca anclansarea sirenei si oprirea motorului defect. Bazinele sunt alimentate cu apa forata la adancime, care trece printr-un filtru special, atingand o temperatura constanta pe tot parcursul anului, intre 18 si 20 de grade Celsius.

Principiul de baza: mentinerea apei curate
De prima importanta in acvacultura este mentinerea calitatii apei si monitorizarea factorilor de calitate ai acesteia: temperatura, oxigenul dizolvat, dioxidul de carbon, pH-ul, amoniacul, nitritii, nitratii si solidele. Astfel, apa trebuie evacuata continuu din bazinele de crestere a pestilor (de 2 ori/ora) si supusa proceselor de filtrare, biofiltrare, sterilizare, oxigenare, aerare, incalzire sau racire. In decurs de 24 ore, se elimina din sistem un volum de apa de maximum 10 la suta din volumul total al acestuia.
In sistemul acvacol recirculant realizat, apa evacuata din bazinele de crestere a pestilor este supusa unui proces de filtrare mecanica intr-un filtru radial cu sita rotativa (filtru toba sau "drum filter") cu o capacitate de filtrare de 350 m3/h. Ochiurile sitei de filtrare au dimensiunea de 0,07 mm. Prin rotirea continua a tamburului, particulele solide se filtreaza prin partea din sita imersata in apa, in timp ce partea superioara a tamburului, neimersata, trece prin fata unui sistem de spalare cu jet de apa, orientat in contracurent.
Procesul de spalare se deruleaza automat. Pe toata durata functionarii sunt evacuate din filtrele cu site rotative cantitati insemnate de apa cu un continut foarte ridicat de substante solide in suspensie. La iesirea din filtrul mecanic, apa limpede (din care s-au indepartat particulele solide in suspensie mari) ajunge in biofiltru. Filtrul nitrificator (biofiltrul sau filtrul biologic) retine amoniacul si il converteste in nitriti si apoi in nitrati, produsi mai putin toxici pentru pesti.
Biofiltrul realizat are ca substrat biobilele pe care se dezvolta bacteriile nitrificatoare din genurile Nitrosomonas si Nitrobacter. Obiective atinse, cheltuieli usor de amortizat
In instalatia proiectata, ne-am propus sa producem, in decurs de 36 luni, circa 14.100 kg de cega pentru consum, cu masa corporala medie de 1000 grame. Conditiile de mediu asigurate, ne vor permite sa atingem o densitate la recoltare de 125 kg cega/m3 de apa.  
In urmatorii ani vom aclimatiza sturionul siberian, apreciat pentru ritmul foarte alert de maturizare. In cresterea sturionilor, etapa cea mai dificila este productia de puiet. La trecerea de la stadiul larvar la cel de puiet, mai exact, de la hrana naturala la cea artificiala, pierderile sunt foarte mari, de regula cam de 60 la suta. Pe masura ce numarul sturionilor care ajung la maturitate creste, cantitatea de caviar recoltata va fi mai mare. De regula, icrele negre reprezinta 10 la suta din greutatea sturionului, astfel ca, de la o cega de un kilogram, se obtin 100 de grame de caviar. Odata perfectata, tehnologia prezentata va fi facuta cunoscuta tuturor investitorilor locali interesati de acvacultura, care, la un pret modic, pot multiplica proiectul. Investitia se recupereaza dupa doar trei cicluri de reproducere, si aceasta numai din colectarea si vanzarea icrelor negre.

Investitie piscicola
Omul de afaceri german, Lothar Oliver, a pus bazele unei ferme piscicole in comuna Fardea din judetul Timis. Inaugurata de curand, crescatoria de sturioni din comuna timiseana are ca obiect de activitate cresterea intensiva si comercializarea sturionilor, iar investitorul neamt si-a propus ca pana la finele acestui an sa vanda in Romania carne de sturion, iar in urmatorii trei ani, si caviarul de Banat. Din halele de la Fardea, cu suprafata totala de 650 mp, se asteapta o productie anuala de sase-sapte tone de caviar, iar kilogramul de delicatesa se vinde cu 6.000 de euro.
Investitia a demarat cu o cultura de 8.000 de sturioni, de aici urmand sa se recolteze puietii. Pe viitor, aici va fi construita si o statie de reproducere.
In ceea ce priveste banii, proiectul de la Fardea a costat 200.000 de euro, iar omul de afaceri german are in plan un proiect mai amplu la Lugoj, in valoare de 600.000 de euro.




Volanele-closate au forma volanelor drepte,insa difera de acestea prin croire,fiind croite in diagonal.

Volanele duble sunt garniture asemanatoare volanelor simple,care se monteaza la produs pe linia de mijloc a latimii lor.La fel ca si volanele simple,pot fi incretite sau plisate.

Volanele incretite au forma dreptunghiulara,cu latimea de 5−7 cm si lungimea in functie de marimea detaliului la care se aplica.

Volanele plisate sunt asemanatoare ca dimensiuni cu volanele incretite.Acestea difera prin forma pliseurilor.In fugura 2.4, c este dat modul de montare a volanelor.

Fundele sunt garnituri din tesaturi,formate prin innodarea unei fasii si montarea pe detaliile produsului.Fundele pot avea,in faza initiala,forma dreptunghiulara,trapezoidala,cu terminatii drepte sau unghiulare.Se aplica la produse subtiri pentru femei si copii.






Slituri Si Deschizaturi


Slitul este o deschizatura care se aplica cu un scop ornamental si functional.Se poate confection ape suprafata detaliilor fiind numit slit exterior sau ascuns pe interiorul detaliului,fiind numit slit interior.

Slitul exterior se formeaza prin aplicarea unei benzi de material pe lungimea deschiderii.Aceste benzi se intorc curat, fixandu'se cu cusatura tighel pe toata lungimea.Astfel de slituri se aplica la manecile prevazute cu manseta de ajustare,la fuste,la rochii si pot fi fixate prin coasere pe maneca sau raman necusute.

La maneci slitul (fig. 2.5, a) se      formeaza prin aplicarea unei benzi de tesatura pe laturile deschizaturii.Capetele inferioare ale deschizaturii se introduce in manseta,iar marginile se fizeaza prin coasere sau raman libere.

Slitul interior (fig. 2.5, b) se executa la imbracamintea

exterioara,ca:pantaloni,sacouri,pardesiuri,paltoane si uniforme.

Fazele de executie sunt:

−confectionarea slitului de butoniere.In acest scop se coase captuseala pe slit,se intoarce si se fixeaza cu un tighel,dupa care se calca si se executa butoniere festonate;

−captusirea partii exterioare.O data cu montarea captuselii se introduce o banda de sustinere necesara rezistentei la intindere;

−montarea itului face prin insailare sau rect prin voasee cu tighel.


Butoniera Bordata


Se aplica la produse,ca:pardesiuri,paltoane si raglane pentru femei si barbate,rochii,bluze si costume pentru femei.Fazele de executie a butonierelor bordate sunt:

−marcareabutonierei pe detaliu (fig. 2.6, a),stabilind pozitia si dimensiunile ei.Pozitia butonierei se determina in functie de linia de simetrie a pieptilor fiind perpendicular,paralela sau inclinata cu aceasta;

−coaserea refiletilor (fig. 2.6, b) pe partea interioara a pieptilor,cand sunt formati dintr-o singura bucata,sip e fata cand se aplica doi refileti;

−taierea butonierei se executa cu foarfecele sau cu lama;

−intoarcerea refiletilor prin insailare (fig. 2.6, c) dup ace cusatura de aplicare a fost descalcata su egalata ca latime;

−fixarea refiletului cu bizetul pieptilor (fig. 2.b, d);

−presarea butonierei prin calcare pentru a subtia detaliul.


Pense De Ajustare Si Formare A Produselor


Pensele sunt cusaturi de ajustare,care se aplica la detaliile produsului avand rolul de modelare sau ornamentare.

Tipuri de pense.In functie de locul unde se confectioneaza pot fi:

Pense de margine (fig. 2.7, a),formate in cusaturile de asamblare a produselor.Astfel de pense se aplica la bluze,rochii,jachete,sacouri,pardesiuri si paltoane pentru femei si barbate;

Pense interioare (fig. 2.7, b) formate in interiorul detaliilor printr-o cusatura de incheiat.Se aplica la spate fara cusatura de mijloc,la piepti in pozitie laterala si in fata,avand ca scop ajustarea detaliului pe conformatie;

Pense de garniture (fig. 2.7, c) formate in interiorul detaliilor care reprezinta garniture ale produsului.Se aplica la produse de moda,ca:rochii,bluze,pardesiuri,paltoane si jachete pentru femei.


Confectionarea penselor.Procesul de confectionare a penselor este determinat de forma pensei si felul materialului folosit.Confectionarea unei pense cuprinde urmatoarele operatii: