Canaliculele biliare intralobulare se continua la
periferia lobulului cu pasajele Herring , care la randul lor se varsa in
canalele biliare din spatiile Kiernan. Aceste canale sunt denumite canale
biliare interlobulare si au peretele format dintr-un epiteliu simplu cubic sau
prismatic, ce se sprijina pe o membrana bazala. Canalele biliare interlobulare
conflueaza si formeaza canalul hepatic ce paraseste ficatul prin hil.
Canalul hepatic
conflueaza cu canalul cistic ce isi are originea in vezica biliara, formandu-se
canalul coledoc. Canalul coledoc
se deschide in duoden la nivelul papilei duodenale, prezentand o ampula dotata
cu un sfincter.
Canalele biliare sunt prevazute cu un epiteliu simplu
prismatic care pe masura ce se apropie de duoden, prezinta un platou striat.
Epiteliul cuprinde celule caliciforme si cel. mucoase. Sub epiteliu se gasesc
un corion redus su cateva fibre musculare netede.
Canaliculele biliare intralobulare au o dispunere
radiara, pornind de la vena centrolobulara spre periferia lobulului hepatic. Nu
au perete propriu, lumenul lor fiind delimitat de membranele hepatocitelor
adiacente. Membranele plasmatice adiacente sunt legate strans prin zonule
ocludens. La periferia lobulului, canaliculele biliare se continua cu canale f.
scurte cu perete propriu format dintr-un epiteliu aplatizat.
Caile biliare intra- si extrahepatice pot prezenta
tulburari in procesul de canalizare, care urmeaza dupa faza de proliferare a
mugurilor formatori, marcate prin stenoze sau dilatari. La nivelul vezicii
biliare pot aparea atrezia, dedublarea sau dilatatia congenitala.
