Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Biologie


Qdidactic » didactica & scoala » biologie
Glandele endocrine: hipofiza, epifiza,tiroida, paratiroidele, timusul, pancreasul, suprarenalele



Glandele endocrine: hipofiza, epifiza,tiroida, paratiroidele, timusul, pancreasul, suprarenalele


SISTEMUL ENDOCRIN


Glandele endocrine sunt:




  1. hipofiza
  2. epifiza
  3. tiroida
  4. paratiroidele
  5. timusul
  6. pancreasul
  7. suprarenalele
  8. ovarele
  9. testiculele




Sistemul endocrine este alcatuit din totaliatea glandelor endocrine, ai caror produsi de secretie HORMONII=mesageri chimici sunt eliberati direct in sange sau limfa care ii transporta la celulele sau organele tintaunde se fixeaza de receptorii specifici din membranele celulare.

Din punct de vedere chimic, hormonii se clasifica in:



CATECOLAMINE:adrenalina(epinefrina) si noradrenalina(norepinefrina).

POLIPEPTIDE si  GLICOPROTEINE: hormonul antiduretic, insulina si hormonul tirostimulant

STEROIZI: cortizolul, testosteronul


Hormonii actioneaza in cantitati foarte mici.

Secretia hormonilor este sub controlul si influenta sistemului nervos central.Concentratia hormonilor in sange este reglata printr-un mecanism feedback negativ: reducerea concentratiei unui hormon stimuleaza secretia lui, iar o crestere a concentratiei inhiba secretia.

INIMA secreta un hormon ce actioneaza asupra rinichilor, facilitand eliminarea Na prin urina.

INTESTINUL SUBTIRE secreta colecistochinina si secretina cu rol in digestia intestinala.

FICATUL secreta un hormon care stimuleaza diviziunea si cresterea celulelor cartilaginoase.

STOMACUL secreta gastrina, cu rol in digestia gastrica.

RINICHII  secreta eritropoietina cu rl in producerea hematiilor de catre maduva rosie a oaselor.

PIELEA secreta un hormone care stimuleaza absorbtia Ca la nivelul intestinului subtire.

HIPOTALAMUSUL secreta neurohormoni ce coordoneaza secretia hipofizei si prin intermediul ei a tuturor glandelor endocrine.


Glandele endocrine au origine embriologica diferita:ectodermica(hipofiza,epifiza, medulo-suprarenala), endodermica(tiroida, paratiroidele, pancreasul endocrin), mezodermica(corticosuprarenalele, gonoadele).





I.           HIPOFIZA=GLANDA PITUITARA

E situata la baza encefalului, inapoia chiasmei optice, in saua turceasca. Are forma si marimea unui bob de fasole, cantarind cca 0,5 g.

E formata din :

1. corp neuronal

2. axonii neuronilor secretori

3. eminenta mediana

4. tija pituitara

5. lob posterior= neurohipofiza

6. lob intermediar

7. lob anterior=adenohipofiza

8. capilare

9. artera hipofizara superioara


A.   ADENOHIPOFIZA reprezinta 75% din masa hipofizei.

Parenchimul glandular are cellule ce secreta hormonii: somatotrop STH, tireotrop TSH, corticotrop ACTH, gonadotrop (FSH- foliculostimulant, LH- luteinizant), prolactina.

Prin hormonii tropi TSH, ACTH, FSH, LH si netropi STH si prolactina , adenohipofiza participa la reglarea umorala(prin sange) a secretiei glandelor tiroida, corticosuprarenale si sexuale, prin mecanismul de feedback. Activitatea adenohipofizei e controlata si coordonata de catre hipotalamus prin intermediul unor neurohormoni care ajung la adenohipofiza prin SISTEMUL VASCULAR PORT-HIPOFIZAR.



STH- somatotropina= hormonul de crestere este secretat de celulele acidofile.


PROCESE:

- cresterea tesuturilor moi si a oaselor in grosime si in lungime.

- metabolismul intermediar

MOD DE ACTIUNE:

stimuleaza biosinteza proteinelorla nivel cellular

creste glicemia

mobilizeaza acizii grasi din depozite

HIPERSECRETIE:

in copilarie produce gigantism

la maturitate produce acromegalie(dezvoltarea exagerata a extremitatilor:degete, nas, buze, urechi)

HIPOSECRETIE:

in copilarie produce piticismul

la maturitate produce casexia hipofizara caracterizata prin atrofii ale organelor, caderea parului, dintilor, unghiilor, regresia organelor genitale, sterilitate si in final moarte.

CONTROL/REGLARE

-secretia este controlata de hipotalamusprin 2 neurohormoni: unul cu rol inhibitor si unul cu rol stimulator

- alti factori stimulatori sunt:hipoglicemia, starile de stress, somnul.



HORMONI TROPI

TSH(tireotropina) e secretat de celulele bazofile

ACTH(corticotropina) e secertat de celulele bazofile

FSH(hormonul foliculostimulant) e secretat de celulele bazofile

LH(hormonul luteinizat) e secretat de celulele bazofile


PROCESE INFLUENTATE

stimuleaza secretia tiroidiana  TSH

stimuleaza secretia corticosuprarenalei  ACTH

stimuleaza secretia gonoadelor  FSH


CONTROL/REGLARE

secretia este controlata prin mechanism nervos de catre hipotalamus, printr-un hormon eliberator de tireotropina(TRH), si prin mechanism umoral de feedback negative declansat de concentratii crescute de hormoni tiroidieni asupra adenohipofizei. TSH

secretia este controlata prin mechanism nervos de catre hipotalamus, printr-un hormon eliberator de corticotropina CRH si prin mechanism umoral feedback negative declansat de concentratii crescute ale hormonilor corticosuprarenalei asupra adenohipofizei. ACTH

secretia este controlata prin mechanism nervos de catre hipotalamus, prin hormonul eliberator de gonadotropine(GNRH) si prin mechanism umoral de feedback negative declansat de concentratii crescute ale hormonilor sexuali asupra adenohipofizei. FSH


PROLACTINA e hormonul mamotrop secretat de celulele acidofile


PROCESE INFLUENTATE

la femeie stimuleaza dezvoltarea glandelor mamare si mentine secretia lactate.

la barbate, efectul nu este cunoscut.

MOD DE ACTIUNE

inhiba actiunea FSH de stimulare a maturarii foliculilor ovarieni in perioada alaptarii.

CONTROL/REGARE

secretia este controlata de hipotalamus prin 2 neurohormoni: unul cu rol stimulator si altul cu rol inhibitor.

alti factori stimulatori sunt: efortul fizic, stresul, somnul, graviditatea.




B.          LOBUL INTERMEDIAR HIPOFIZIAR

Reprezinta 2% din masa hipofizei si are forma unei lame epitelialecare, la adult adera strans la neurohipofiza, motiv pentru care este greu de delimitat.

Secreta hormonul melanocitostimulator MSH care stimuleaza secretia de melanina= pigment ce da culoare pielii si parului. Acest hormone se pare ca intervine si in procesele de sinteza a rodopsinei.








C.          NEUROHIPOFIZA

Reprezinta 15-25%din masa hipofizei si e formata din lobul posterior hipofizar si tractul hipotalamo-hipofizar(tract nervos).

Cei doi hormoni antidiuretic ADH si ocitocina sunt secretati de nucleii anteriori ai hipotalamusului, transportati prin tractul hipotalamo-hipofizar in lobul posterior si, de aici, eliberati in sange.


ADH(hormonul antidiuretic sau vasopresina)

PROCESE INFLUENTATE:

conservarea apei in organism

MOD DE ACTIUNE

creste permeabilitatea pt apa a celulelor din peretii tubilor contorti distali si colectori.

Creste volemia

HIPERSECRETIE

scade diureza si creste concentratia urinei

creste tensiunea arteriala

stimuleaza persitaltismul intestinal

HIPORSECRETIA

determina diabetul insipid care se manifesta prin poliurie=eliminarea de cantitati foarte mari de urina 10-30 l/24 h), concomitent cu polidipsie=ingestia de cantitati foarte mari de lichide) si printr-un puternic dezechilibru mineral.

CONTROL/REGLARE


neurohipofiza secreta ADH sub influenta impulsurilor provenite de la baro si osmoreceptori printr-un mechanism de feedback negative

secretia de ADH este influentata si de variatiile volumului lichidelor extracelulare.



OCITOCINA este un hormone peptidic cu 9 aminoacizi

PROCESE INFLUENTATE

eliminarea laptelui din glandele mamare

contractia musculaturii netede a uterului in timpul travaliului.

MOD DE ACTIUNE

contractia celulelor mioepiteliale din peretii canalelor galactofore.








II.         EPIFIZA( glanda pineala)

Este situata intre tuberculii cvadrigemeni superiori si intra in componenta epitalamusului.Are conecxiuni cu epitalamusul, formand impreuna cu el un system neurosecretor EPITALAMO-EPIFIZAR.

Contine cellule gliale si fibre vegetative simpatice.

Celulele gliale secreta MELATONINA, un hormon cu rol in dezvoltarea si cresterea organismului, in metabolismul mineral,protidic si glucidic, in inhibarea dezvoltarii sexuale precoce.

Epifiza are legaturi stranse cu retina. Stimulii luminosi produc, prin intermediul nervilor simpatico, o reducere a secretiei de melatonina. In intuneric, secretia de melatonina creste, franand functia gonoadelor.












III.      TIROIDA

Este cea mai mare glanda cu secretie interna a organismului. Poarta numele dupa cartilajul nepereche laringian in dreptul caruia se afla. Cantareste 30 g. E localizata in fata anterioara a gatului intr-o capsula fibroasa numita loja tiroidei.

Este formata din 2 lobi laterali uniti intre ei prin istmul tiroidian.

Tesutul secretor e format din celule epiteliale organizate in foliclui. Acestia sunt formatiuni veziculoase continute in stroma conjunctivo-vasculara a glandei. In interiorul foliculilor tiroidieni se afla un material omogen, vascos numit COLOID cu rolul de a depozita hormonii.

Coloidul contine TIREOGLOBULINA, forma de deposit a hormonilor tiroidieni.


Tiroida este formata din:

celule foliculare

coloid

foliculi


Tireoglobulina=proteina sintetizata de celulele foliculare al carei constituient principal este aminoacidul TIROZINA.

Glanda tiroida prezinta o vascularizatie farte bogata.

Secreta TIROXINA, TRIIODOTIRONINA si CALCITONINA.

Primii doisunt considerati adevaratii hormoni tiroidieni.




TIROXINA, TRIIODOTIRONINA


PROCESE INFLUENTATE:

cresterea si dezvoltarea organisului si a creierului la copii

MOD DE ACTIUNE

influenteaza diferentierea neuronilor, formarea tecii de  mielina si a sinapselor, precumsi dezvoltarea gonoadelor in timpul vietii intrauterine.

Produc iritabilitate si neliniste

HIPERSECRETIE

determina aparitia bolii Basedow-Graves caracterizata prin exoftalmie=globi oculari proeminenti insotita de gusa exoftalmica( cresterea in volum a tiroidei),nervozitate, tremuraturi ale mainilor, piele calda si umeda, scaderea in greutate.

HIPOSECRETIE

in copilarie duce la nanism tiroidian insotit de cretinism, deformatii osoase, defecte ale dentitiei, piele ingrosata, uscata.

la maturitate induce aparitia mixedemului = infiltrarea tesuturilor cu o substanta muco-proteica , electroliti si apa insotit de cresterea in greutate, caderea parului, piele uscata si ingrosata, anemie, metabolism bazal scazut.

gusa endemica apare datorita lipsei iodului din apa potabila sau din alimentatie.

CONTROL/REGLARE

in conditii normale, activitatea tiroidei este coordonata de adenohipofiza prin TSH in fc de concentratia sangvina a tiroxinei

in conditii neobisnuite cum ar fi stress sau frig, cand creste necesitatea de hormone tiroidieni intervine mecanismul nervos de feedback negativ prin care hipotalamusul elibereaza TRH.

Ajuns la adenohipofiza pe cale sangvina, TRH stimuleaza secretia de TSH.




CALCITONINA

mentine echilibrul fosfocalcic.

la nivelul oaselor, inhiba activitatea osteolitica si formarea osteoclastelor

stimuleaza osteogeneza la organismele tinere

scade calcemia









IV.      GLANDELE PARATIROIDE

Sunt 4 glande mici situate cate doua pe fata posterioara a lobilor tiroidieni in afara capsulei acesteia.

Sunt constituite dintr-o stroma conjnctiva bogat vascularizata si inervata si din parenchim organizat in cordoane celulare anastomozate.

Secreta PARATHORMONUL PTH cu rol essential alaturi de calcitonina in mentinerea echilibrului fosfocalcic, asigurand cresterea si dezvoltarea normala a scheletului cu fixarea adecvata a calciului in oase.




PTH

MOD DE ACTIUNE

stimuleaza reabsorbtia intestinala de calciu

scade eliminarile urinare de calciu si sodium

HIPERSECRETIE

produce boala Recklinghausen caracterizata prin decalcifiere osoasa urmata de deformari si fracturi spontane, depuneri fosfocalcice in tesuturile moi si formarea de calculi urinari

HIPOSECRETIE

la copii dezvoltarea defectuasa a dintilor si intarziere mintala

la adulti tetanie=crestera excitabilitatii neuromusculare si aparitia spasmelor musculaturii striate sau netede

CONTROL/REGLARE

- secretia de PTH este reglata in fc de concentratia sangvina a calciului atat prin mechanism nervos cat si umoral.



V.         TIMUSUL

Are rol de glanda endocrina in prima parte a ontogenezei pana la pubertate.

Este o glanda cu structura mixta de epiteliu secretor si organ limfatic.

Are localizare retrosternala.

La pubertate involueaza fara a disparea complet.

Este invelt intr-o capsula conjunctiva din care pleaca septuri care il impart in lobuli.. Fiecare lobul e format din foliculi.

Foliculul timic prezinta 2 zone:

zona corticala e formata din timocite care provin din celulele primordiale hematopoietice din maduva osoasa. Timocitele migreaza din timus in organele limfoide periferice.

zona medulara contine corpusculi Hassal formati din cellule turtite dispuse ca foitele de ceapa.

Timusul indeplineste 2 fc importante:

  1. LIMFOPOIEZA=formarea limfocitelor T care au rol in imunitate
  2. ORGAN ENDOCRIN secreta TIMOCRESCINA care are un rol important in metabolismul calciului, in controlul cresterii scheletului si in dezvoltarea organelor sexuale.






VI.       GLANDA SUPRARENALA

E situata la polul superior al rinichiului fiind formata dintr-o regiune corticala si una medulara, diferite din pc de vedere embriologic, anatomic si functional.

ZONA CORTICALA e dispusa la periferie si o inconjoara complet pe cea medulara.

Epiteliul secretor al corticalei e dispus in trei zone:

    1. zona glomerulara se gaseste la periferie
    2. zona fasciculate se gaseste la mijloc
    3. zona reticulate se gasete la interior fiind in contact cu medulara.

ZONA MEDULARA e formata din celule mari, de forma ovala, ce prezinta granule de neurosecretie.


A.        CORTICOSUPRARENALA secreta hormonii corticosteroizi derivati din cholesterol de natura lipidica.

Rolul hormonilor steroizi este vital.

In functie de actiunea principala exercitata de acesti hormoni, ei sunt impartiti in 3 grupe:

mineralocorticoizi reprezentantul principal este ALDOSTERONUL,mai este CORTICOSTERONUL. Sunt secretati de zona glomerulara.

glucocorticoizi reprezentati in special de  CORTIZON si HIDROCORTIZON(CORTIZOL). Sunt secretati in zona fasciculara.

hormoni sexuali sunt reprezentati de ANDROGENI, asemanatori celor secretati de testicul. Mai sunt hormonii ESTROGENI, PROGESTERON.

Sunt secretati in zona reticulara.




ALDOSTERONUL intervine in metabolismul apei si electrolitilor mentinand echilibrul Na, K. Actioneaza rapid, salvad viata.

In caz de hipersecretie, produce boala lui Conn caracterizata prin cresterea masei sangelui circulant si hipertensiune arteriala.

In caz de hiposecretie apare boala Addison care se caracterizeaza prin pierdere de sare si apa, urmata de hipotensiune si adinamie=scaderea capacitatii de efort.


GLUCOCORTICOIZII au efecte:

metabolice:cresc eliminarile de azot, produc hiperglicemie, cresc lipemia si stimuleaza catabolismul proteic.

Sangvine: cresc nr. De elemente figurate.

Digestive: scad absorbtia de lipide, cresc secretia de HCI si pepsinogen.

Renale:scad permeabilitatea tubilor distali pt apa stimuland eliminarea excesului de apa, cresc filtrarea glomerulara.

Nervoase: cresc sensibilitatea la stimuli olfactivi si gustative, induc modificari ale EEG( electroencefalogramei) si iritabilitatea, scad puterea de concentrare.

In caz de hipersecretie apare boala Cushing care se manifesta prin obezitate, hipertensiune arteriala si hiperglicemie.

Hiposecretia se intalneste in boala Addison.

Reglarea secretiei de glucocorticoizi se face de catre sistemul hipotalamo-hipofizar printr-un mechanism de feedback negativ.Secretia de glucocorticoizi prezinta ritm circadian ACTH- dependent  cu maxim de secretie dimineata.


HORMONII SEXUALI sunt secretati in cantitati foarte mici si au actiuni asemanatoare cu cei secretati de gonoade.

Impreuna cu acestia contribuie la aparitia si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la pubertate.

In caz de hipersecretie apare sindromul antrogenital care se caracterizeaa la femei prin ‘ masculinizare’ si la copii prin stoparea cresterii si aparitia unei pubertati precoce.

Hiposecretia acestor hormoni este compensata de secretia gonoadelor.

Reglarea secretiei de hormone sexuali se face prin mecanisme hipotalamo-hipofizare. Rolul cel mai important il joaca ACTH.




B . MEDULOSUPRARENALA

Reprezinta portiunea medulara a glandei suprarenale.

Este considerata un ganglion simpatic de dimensiuni mari, deoarece contine neuroni postganglionari simpatici care si-au pierdut axonii si secreta hormoni: ADRENALINA(EPINEFRINA) 80% si NORADRENALINA(NOREPINEFRINA) 20%.

Hormonii secretati de medulara se numesc CATECOLAMINE.

Cei doi hormoni au efecte multiple in organism.



ADRENALINA

Mod de actiune:

la nivelul sistemului nervos:

stimuleaza SRAA determinand o stare de alerta corticala, anxietate si frica.

la nivelul sistemului cardiovascular:

creste forta de contractie a miocardului, frecventa cardiaca si viteza de conducere a sangelui

produce vasodilatatia vaselor coronare, pulmonare si a celor din muschii scheletici

produce vasodilatatia usoara  a vaselor gastrointestinale

la nivelul musculaturii netede viscerale:

relaxeaza musculature tractului digestiv, a bronhiilor si a vezicii urinare

produce contractia splinei, a muschilor erectori ai firelor de par, a muschilor dilatatori ai pupilei

in metabolism:

hiperglicemie, glicogenoliza hepatica si musculara


NORADRENALINA

  1. la nivelul sistemului nervos:

aceleasi efecte, dar mai reduse

  1. la nivelul sistemului cardiovascular:

efecte similare dar mai reduse

vasocontractie usoara

  1. la nivelul musculaturii netede viscerale:

aceleasi efecte, dar attenuate

  1. in metabolism:

acelesi efecte, dar attenuate


control / reglare: se  face exclusiv pe cale nervoasa.

In stare emotionala predomina noradrenalina, iar in situatii neobisnuite predomina adrenalina.

In timpul somnului, secretia celor doi hormoni este redusa.







VII.     PANCREASUL ENDOCRIN

Este implicat in controlul metabolismului intermediar al glucidelor, lipidelor, proteinelor prin hormonii secretati si consta din insulele de cellule endocrine INSULELE LANGERHANS.

Acestea contin mai multe tipuri de cellule secretorii:

celulele A 20% secreta glucagon

celulele B 60-70% secreta insulina. Ele sunt dispuse in interiorul insulelor.

celulele D 10% secreta somatostatin

celulele F secreta polipeptidul pancreatic


Pancreasul este format din:

  1. coada pancreasului
  2. corpul pancreasului
  3. canal pancreatic principal
  4. canal accesor

In cadrul corpului pancreasului in talnim acini si insulele Langerhans.


INSULINA este un hormon proteic ce contine 51 de aminoacizi fiind secretata sub forma unor precursori prin a caror transformari succesive rezulta insulina ce se depoziteaza la nivelul granulelor din celulele B.

Mod de actiune:

  1. la nivelul ficatului are rol hipoglicemiat si stimuleaza sinteza de proteine si lipide.
  2. la nivelul tesutului adipos stimuleaza patrunderea glucozei.

Hipersecretie

  1. se caracterizeaza prin hipoglicemie, care afecteaza in special SNC (mare consummator de glucoza), mergand pana la instalarea comei(pierderea starii de constienta).

Hiposecretie

  1. duce la aparitia DIABETULUI ZAHARAT, caracterizat prin: hiperglicemie, glicozurie(eliminarea glucozei prin urina), poliurie(eliminarea unor cant. crescute de urina), polifagie(ingerarea unor cant. mari de alimente), polidipsie(ingestia de cant. f. mari de lichide), scaderea in greutate.

Control/Reglare

Reglarea secretiei de insulina se face prin doua mecanisme:

UMORAL(mecanismul principal) se realizeaza prin feedback: cresterea concentratiei de glucoza sangvina mareste secretia de insulina, iar insulina determina transportul glucozei in ficat, muschi, diverse cellule.

NERVOS(mecanismul secundar) este declansat de variatii ale glicemiei care stimuleaza chemoreceptorii din sistemul vascular.

Acestia transmit impulsuri la centrii glicoreglarii din hipotalamus, de unde pornesc comenzi spre centrii parasimpatici ce stimuleaza secretia de insulina.

secretia de insulina este reglata si de alti hormon cum ar fi: *adrenalina si noradrenalina o inhiba

*secretina, colecistokinina, gastrina, glucagonul o stimuleaza

*STH, cortizolul, progesteronul si estrogenii cresc secretia de insulina





GLUCAGONUL este un hormon proteic format din 29 de aminoacizi ce secreta si el sub forma unor precursori.

Efectele sale se exercita asupra:

  1. metabolismului glucidic:

stimuleaza glicogenoliza la nivel hepatic

stimuleaza glucogeneza hepatica

creste extragerea aminoacizilor din sange de catre hepatocite

  1. metabolismul lipidic:

efect lipolitic si determina cresterea nivelului plasmatic al acizilor grasi si glicogerolului

este essential in cetogeneza() datorita oxidarii acizilor grasi

  1. metabolismul proteic

efect proteolitic la nivel hepatic

efect antianabolic prin inhibarea sintezei proteice


In cantitati foarte mari, glucagonul determina crestera fortei de contractie a cordului, crestera secretiei biliare, inhibarea secretiei gastrice.

Reglarea secretiei de glucagon glicemia este cel mai imp factor de control al secretiei de glucagon, astfel ca in hipoglicemie el este secretat in cantitati mari si determina cresterea eliberarii de glucoza hepatica, corectand nivelul glicemiei.

Efortul fizic intens cresc secretia de glucagon.

Insulina si acizii grasi circulanti inhiba eliberarea de glucagon.






VIII.            OVARUL ENDOCRIN SI EXOCRIN este format din:

  1. corp galben degenerate in absenta fecundatiei
  2. corp galben activ secreta estrogeni si progesterone
  3. foliculi primari
  4. foliculi maturi( de Graaf)

Prezinta o dubla activitate.


A. FORMAREA FOLICULILOR MATURI SI OVULATIA

Fiacre ovar contine la nastere cateva sute de mii de foliculi primordiali. Dintre acestia, doar 300-400, cate unul pe luna, incepand cu pubertatea si terminand cu menopauza, vor ajunge la maturatie. Procesul de crestere si maturatie foliculara este ciclic.

Ciclul ovarian este insotit de modificari la nivelul uterului, vaginului, glandelor mamare.

Durata medie a unu ciclu genital la o femeie este de 28 de zile si de aceea se mai numeste si CICLU MENSTRUAL.

Distingem in cadrul ciclului ovarian doua perioade:

  1. PREOVULATORIE dureaza din ziua 1 pana in ziua a 14-a a ciclului.
  2. POSTOVULATORIE dureaza din ziua 15 pana in prima zi a menstruatiei, dupa care ciclul se reia.

In perioada preovulatorie, au loc mitoze ecvationale si reductionale la nivelul ovocitului. Acesta strabate mai multe etape, de la ovogonie cu nr. diploid de cromozomi la ovulul matur care are formula haploida. Pe masura ce ovulul se matureaza apare o cavitate la nivelul foliculului ovarian, care se umple cu lichid follicular. In ziua a 14-a, foliculul se rupe si ovulul este expulzat in cav. abdominala de unde e preluat de trompa uterina. Dupa ovulatie, foliculul ovarian se transforma in corp galben.  

Crestera si maturarea foliculului sunt stimulate de FSH.

Ovulatia si formarea corpului galben sunt stimulate de LH.


B . SECRETIA INTERNA A OVARULUI

Peretii foliculului ovarian prezinta 2 teci celulare, una interna si alta externa.

In perioada preovulatorie, celulele tecii interne secreta hormonii sexuali feminini-ESTROGENII. Secretia acestor hormone este stimulata de FSH si LH.

Actiunea estrogenilor este de a  stimula dezvoltarea organelor genitale feminine, a mucoasei uterine, a a glandelor mamare.

In faza a doua a ciclului, rolul de secretie intern ail indeplineste corpul galben. Acesta secreta atat estrogeni, cat si progesteron= hormone care favorizeaza pastrarea sarcinii.

Secretia corpului galben este stimulata de LH si prolactina.

Corpul galben involueaza dupa 10 zile si se transforma in corp alb. Daca ovulul a fost fecundat, activitatea corpului galben se prelungeste inca 3 luni.

Reglarea secretiei ovariene se face prin mechanism feedback negative hipotalamo-hipofizo-ovarian.


ESTROGENII

determina scaderea secretiei de FSH, urmata de cresterea in dimensiuni a adenohipofizei.

La fete, in perioada pubertatii, determina crestera glandelor mamare, aparitia caracterelor sexuale secundare

La femei, stimuleaza dezvoltarea stromei si a vaselor uterului.

PROGESTERONUL

pregateste tractul genital feminine pt. nidatia ovulului fecundat si mentinerea sarcinii.


INHIBINA

inhiba secretia de FSH si LH


DE RETINUT! !!!!!

Foliculii ovarieni secreta in prima etapa a ciclului ovarian HORMONII ESTROGENI=FOLICULINA.

Corpul galben secreta in a doua parte a a ciclului ovarian PROGESTERONUL in cantitati mari si INHIBINA in cantitati mici.





IX.        TESTICULUL ENDOCRIN SI EXOCRIN

Indeplineste in organism 2 functii:

A.      FUNCTIA SPERMATOGENETICA e fc. exocrina.

Are loc la nivelul tubului seminifer, incepand cu pubertatea.

Spermatogeneza este stimulata de FSH.

B.      SECRETIA INTERNA celulele interstitiale testiculare Leyding secreta hormonii androgeni, al caror reprezentant principal este TESTOSTERONUL. Testiculul secreta un procent redus de estrogeni.


TESTOSTERONUL este un hormon lipidic, cu structura sterolica. Actiunea sa consta in stimularea cresterii organelor genitale masculine si aparitia caracterelor sexuale secundare la barbat.

In caz de hiposecretie apare infantilism geital

In caz de hipersecretie apare pubertatea precoce.

Reglarea secretiei de testosterone se face prin mecanismul de feedback negativ, sub influenta LH hipofizar.







Powered by https://www.preferatele.com/

cel mai tare site cu referate









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|

Biologie



Anatomie

Referate pe aceeasi tema


Luxatia recidivanta de rotula - diagnostic clinic cu imagini
Celula - esenta vietii (fenomene biotice)
Glandele endocrine: hipofiza, epifiza,tiroida, paratiroidele, timusul, pancreasul, suprarenalele
Anatomia genunchiului - scheletul genunchiului: femurul, tibia, rotula si fibula
Ochiul uman



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.