Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Botanica


Qdidactic » didactica & scoala » botanica
Botanica farmaceutica – fructul



Botanica farmaceutica – fructul


BOTANICA FARMACEUTICA


FRUCTUL


Morfologia fructului

n     Provine de obicei prin transformarea ovarului

Ovar monocarpelar → fructe simple

Ovar pluricarpelar (policarpelar) → cu carpele concrescute - fructe simple




→ carpele libere (apocarpice) – fructe multiple

n     La formarea fructului poate participa nu doar ovarul, ci si alte elemente ale florii

uneori ovarul este concrescut cu receptaculul floral, acesta luand parte la formarea fructului

(ex: mar, para)

alteori receptaculul se poate dezvolta peste fructul propriu-zis alcatuind un invelis al acestuia

(ex: maces)

uneori iau parte si invelisurile florale (ex:dud) sau chiar axa inflorescentei impreuna cu invelisurile florale (ex: ananas)

n     Functie de aceste caracteristici => prima forma de clasificare a fructelor:

FRUCTE SIMPLE (ovar monocarpelar sau pluricarpelar concrescut)

FRUCTE MULTIPLE (gineceu pluricarpelar concrescut)

FRUCTELE COMPUSE SI CELE FALSE rezulta din concresterea ovarului cu alte elemente florale sau chiar ale inflorescentei

n     Alte criterii de clasificare:

Dupa consistenta

Daca se deschid sau nu la maturitate (dehiscenta)

I. FRUCTE CARNOASE INDEHISCENTE

II. FRUCTE CARNOASE DEHISCENTE

III. FRUCTE USCATE INDEHISCENTE

IV. FRUCTE USCATE DEHISCENTE


I. FRUCTE CARNOASE INDEHISCENTE

n     au pericarpul carnos si nu se deschid la maturitate

1. Baca (boaba) – seminte intr-o masa carnoasa

Ex: Vitis vinifera (vita de vie), Atropa belladonna (matraguna), Vaccinium myrtillus (afin), Convallaria majalis n                   (lacramioara), Strychnos nux-vomica (turta lupului), Solanum lycopersicum (tomate, patlagea, rosii)

de la baca tipica deriva o serie de variante:

Melonida – la suprafata – coaja mai tare, apoi tot restul fructului e carnos, suculent si prezinta seminte imprastiate in masa ei

Ex: Citrullus vulgaris (pepene verde, lubenita, harbuz), Cucumis sativus (castravete), Citrullus colocynthis (colocint)

Peponida – caracteristic pentru cucurbitacee

o      are la suprafata un invelis tare, apoi o pulpa carnoasa si apoi o zona fibroasa in care se dispun semintele

Ex: Cucurbita pepo (dovleac), Cucumis melo (pepene galben), Musa paradisiaca (banan)


o      Exceptie: fructul citricelor - Hesperida – caracteristica citricelor; pulpa carnoasa provine din excrescente ale endocarpului membranos (ale epidermei carpelare interne)

Ex: Citrus aurantium, C. limonium


2. Drupa – endocarpul se sclerifica si se transforma intr-un sambure tare care protejeaza samanta

Ex: Prunus domestica (prun), Cerasus avium (cires), Amygdalus communis (migdal), Armeniaca vulgaris (cais)


II. FRUCTE CARNOASE DEHISCENTE

n     Fructe ce se deschid la maturitate

Ex: Aesculus hippocastanum (castan salbatic), Juglans regia (nuc), Impatiens noli-tangere (slabanog)


III. FRUCTE USCATE INDEHISCENTE

n     au pericarp uscat si nu se deschid la maturitate

1. Cariopsa – pericarp pielos concrescut cu samanta

– caracteristica pentru graminee (grau, orz, ovaz, porumb)

– se confunda adesea cu samanta

2. Achena – pericarpul nu e lipit de samanta, desfacandu-se usor

Ex: Helianthus annuus (floarea soarelui), Cannabis sativa (canepa), precum si fructele de la multe Asteraceae, Cyperaceae

– Fructe de tranzitie – intre cariopsa si achena

3. Cremocarp – Apiaceae (chimion, anason, fenicul, coriandru) – provin din gineceu bicarpelar, care la maturitate se    n desface in 2 fructe partiale numite mericarpe sustinute de carpofor

4. Samara – varianta de achena la care pericarpul uscat genereaza un apendice etalat ca o aripa

– Monosamara – o singura aripa (Ulmus campestris, Fraxinus excelsior)

– Disamara – Acer campestre (jugastru, artar)

5. Nuca – varianta a achenei

pericarpul devine tare, sclerificat

Ex: Quercus robur – ghinda, Fagus silvatica – jir, Coryllus avelana (alun)

6. Nucula – varianta a achenei

– dimensiuni mai mici

–pericarpul nu e asa tare sclerificat

Ex: Tilia cordata (tei), Fagopyrum sagittatum (hrisca)

7. Pastaia indehiscenta – fructul unor leguminoase ce nu se deschid la maturitate

Ex: Ceratonia siliqua (roscove), Arachis hypogaea (alune de pamant, arahide, alune americane), Glycyrrhiza n                  glabra (lemn dulce)

8. Lomenta – fruct uscat asemanator cu pastaia, dar e gatuit transversal in mai multe segmente, fiecare cu cate o n n                       samanta

Ex: Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica)


IV. FRUCTE USCATE DEHISCENTE

n     cele mai raspandite, aspectul morfologic si mecanismul de deschidere variind foarte mult

1. Pastaia dehiscenta – caracteristica pentru majoritatea leguminosalelor

provine dintr-un ovar unicarpelar, cu ovule dispuse marginal si parietal

se deschide de-a lungul a 2 linii – a sudurii carpelelor si a nervurii mediane => 2 valve

semintele se insera pe peretele fructului



Ex: Phaseolus vulgaris, Cytisus laburnum, Robinia pseudacacia

2. Folicula – se deschide de-a lungul unei singure linii – aceea a sudurii carpelelor

Ex: unele Ranunculaceae (Delphinium consolida, Helleborus sp., Peonia sp.)

3. Silicva – provine din ovar bicarpelar, cu carpele unite prin marginile lor

cu timpul in interior se formeaza un perete despartitor = sept de care se prind semintele

se deschide de jos in sus

Ex: Fam. Brassicaceae – Sinapis alba (mustar), Brassica oleracea (varza), Cheiranthus cheiri (micsunele ruginite), Erysimum cheiranthoides (micsandre)

4. Silicula dehiscenta – varianta a silicvei

caracterizata prin axul transversal care e aproape la fel de mare ca si cel longitudinal sau chiar mai mare

Ex: Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Armoracia rusticana – sin. Cochlearia armoracia - hrean)

5. Capsula – deriva dintr-un ovar pluricarpelar sincarp

are numeroase forme morfologice si variante in legatura cu modul de deschidere

Capsula septicida – se deschide de-a lungul liniei de sudura a carpelelor

- brandusa de toamna (Colchicum autumnale)

Capsula loculicida – deschiderea pe nervura mediana a carpelelor

- lalea (Tulipa gesneriana), bumbac (Gossypium herbaceum)

Capsula septifraga – deschidere pe linia de sudura si pe linia mediana a carpelei

- ricin (Ricinus communis), ciumafaie (Datura stramonium)

Capsula poricida – deschiderea se face prin pori situati sub discul stigmatifer

- mac de gradina (Papaver somniferum)

Capsula cu capacel (pixida) – se deschide printr-un capacel

- maselarita (Hyoscyamus niger), patlagina (Plantago sp.)


Fructe multiple

n     grupari de mai multe fructe simple pe acelasi receptacul

POLIDRUPA – fruct carnos ce provine din mici drupe reunite pe acelasi receptacul conic.

zmeur (Rubus idaeus), mur (Rubus caesius)

POLIACHENA – cu receptacul uscat (genul Potentilla), sau cu receptacul ce devine carnos T fruct fals (fragi, n n n n n nnnnnnnnnnncapsuni)

POLINUCULA – multe Ranunculaceae (piciorul cocosului)

POLIFOLICULA – unele Ranunculaceae spanz)


Fructe compuse

CONUL (STROBILUL) – la constituirea lui participa si bracteele

- hamei (Humulus lupulus)

SOROZA – participa si invelisurile florale - dud (Morus alba) sau  si axa inflorescentei (ananas)

SICONA – participa si receptaculul floral, care se inchide in forma de burduf – smochin (Ficus carica)

GLOMERULUL – fructele (nucule) raman inchise in invelisurile bracteale lignificate

- Chenopodiaceae: sfecla (Beta vulgaris)


Fructe false

n     nu se dezvolta din ovar, ci din alte elemente florale

GALBULA – caracteristic pentru ienupar (Juniperus communis – o Gimnosperma din familia Cupressaceae)

–provine din 3 solzi care se unesc intre ei si devin carnosi

BOABA FALSA – fructul de la maces (Rosa canina), la care receptaculul floral da nastere unui fruct fals, ca o urna n n n care inchide in interiorul ei adevaratele fructe

POAMA – mar, par, gutui

– la alcatuirea sa ia parte pe langa ovar si receptaculul floral


Anatomia fructului

n     Urmareste in mare structura anatomica a peretelui carpelar

n     partea principala = PERICARPUL care se diferentiaza in EPICARP, MEZOCARP, ENDOCARP

n     Dintre acestea, epicarpul si endocarpul raman subtiri, iar mezocarpul se dezvolta mult, acumuland substante de rezerva si constituind, la majoritatea fructelor comestibile, partea carnoasa a lor

n     Exceptie de la regula => fructele de citrice

endocarpul membranos da nastere unor excrescente, cu aspectul unor mici burdufuri in care se acumuleaza substante de rezerva, ele devenind carnoase si constituind partea comestibila a fructului

pericarpul acestor fructe (coaja) e gros

mezocarpul se diferentiaza in doua parenchimuri:

o      albedo = tesut intern, lacunos, de culoare alba

o      flavedo = tesut extern, compact, in care sunt incluse buzunare secretoare de ulei volatil

n     suprafata fructului e acoperita de epiderma

n     la alte fructe suprafata e acoperita de un invelis pielos (periderm), lucios sau mat, datorita unui strat de ceara (ex: mar, para, pruna)

n     peridermul poate avea formatiuni anexe (aripi, carlige, ghimpi) cu rol in diseminarea fructului








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Botanica




Analize pe aceeasi tema


Iarba surzilor
Bulbuci de munte (Trollius europaeus)
Clopotei pitici de stanca - creste pe stanci, bolovanisuri in Carpatii de sud
Dezvoltarea ontogenetica a elementelor florale: sepala, petala, stamina, pistilul
Botanica farmaceutica – fructul
Armeria - radacina plantei, frunze alungite, inguste
Linarita de munte
Citologia - deosebiri intre celula vegetala si animala
Ciucusoara de munte - crestere si raspandire
Floare de colt - crestere si raspandire in tara



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.