Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Botanica


Qdidactic » didactica & scoala » botanica
Castanul-bun (Castanea vesca)



Castanul-bun (Castanea vesca)


Castanul-bun (Castanea vesca)

- arbore indigen = tulpina dreapta, cilindrica, 20-25 m inaltime, scoarta la inceput cenusie-verzuie, devine la batrinete cenusiu-inchis-brun, cu crapaturi adinci;

- coroana = bogata, cu ramurile .intinse lateral; lujerii muchiati, cu lenticele albicioase; mugurii alterni, ovoizi, turtiti, indepartati de lujer;

- frunzele = oblong-lanceolate, 10-22 cm lungime, marginile spinos dintate, nervuri proeminente;



- florile = unisexuat-monoice; florile barbatesti sub forma de amenti sint lungi de aproximativ 30 cm, erecti iar cele femeiesti se formeaza la baza acestora; infloreste in mai-iunie; florile sint melifere;

- fructele (castanele) = achene, cite 1-3 cuprinse in cupe ghimpoase, intepatoare; la maturitate se desfac in patru valve; sint comestibile; izolat, fructifica la virsta de 10 ani, iar in masive la 40-60 ani.


Pastai

cimpie, ornamental - perdele de protectie

2.8

Marul-paduret (Malus sylvestris )

da


12-15 m

eliptice

hermafrodite: albe

Poame

cimpie, in amestec

2.9

Otetarul-ials (Ailanthus altissima )

da


12-15 m

compuse, 13 - 25 foliole

hermafrodite: galbene-verzui

Samare

cimpie, specie invadatoare

2.10

Platinul-de-cimp (Acer platanoides )

da


25-30 m

palmat-lobat

hermafrodite: verzui-galbene

Disamare

cimpie, in amestec si ornamental

2.11

Parul-paduret (Pirus pyraster )

da


12-20 m

ovate

hermafrodite: albe

Poame

cimpie, paduri, luminisuri

2.12

Salcimul (Robinia pseudacacia )

da


35 m

compuse, 7 - 21 foliole

hermafrodite, albe

Pastai

cimpie, formeaza arborete

2.13

Sorbul (Sorbus torminalis )

da


20-25 m

lat-ovate, cu 3-5 perechi de lobi

hermafrodite, albe in corimb

bace brune

cimpie si deal, spontan si ornamental

2.14


Stejarul-brumariu (Ouercus pedunculiflora)

da


25 m

obovate, lobate

unisexuate:

♂ amenti; ♀ grupate pe un peduncul

achene (ghinde)

cimpie, raristi

2.15


Stejaral-pufos (Quercus pubescens)

da


15 m

obovate, lobate

unisexuate: ♂ amenti; ♀ grupate pe un peduncul

achene (ghinde)

cimpie (stepa si silvostepa)

2.16

Teiul-argintiu ( Tilia tomentcsa )

da


30 m

cordatc

hermafrodite: galbui, cime

achene cu coaste

cimpie si deal, ornamental

Este planta de origine mediteraneana, iubitoare de caldura, umiditate si pretentioasa fata de sol, care trebuie sa contina, in special, sarurile de potasiu. La noi in tara astfel de conditii se intilnesc in depresiunea subcarpatica a Olteniei (Tismana, Polovragi, Cornetu, Closani) si in regiunea Baia-Mare, unde castanul creste spontan. Prin alte localitati creste cultivat, dar sufera la ingheturi. * Longevitate, 1 200 de ani.

Lemnul sau este dur si elastic, asemanator cu al stejarului si al gorunului. Se lucreaza usor si este rezistent. Fructele (castanele) sint gustoase si hranitoare; se folosesc in alimentatie.

Are actiune sedativa asupra centrului tusei.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright