Inflorescente simple si compuse

Spadicele (spadix) = varianta a spicului

n      axa principala ce se ingroasa f. mult, carnoasa, pe care se insera flori sesile, de multe ori unisexuate

n      adesea, intreaga inflorescenta e invelita adesea intr-o frunza bracteala mare, infasurataca un cornet (SPATA)

n      rodul-pamantului (Arum maculatum), obligeana (Acorus calamus), cala (Calla sp.), filodendron (Monstera deliciosa)

Coceanul = varianta a spadixului

n      axul inflorescentei mult ingrosat, este dur

n      invelita in mai multe frunze bracteale (PANUSI)

n      florile femele de la porumb

Amentul (matisorul)

n      asemanator ca structura cu spicul

n      difera prin pozitia nutanta (atarna) si prezenta florilor unisexuate, efemere

n      Salcie (Salix), plop (Polulus), nuc (Juglans regia), alun (Corylus avellana)

n      La nuc si alun, florile mascule sunt amenti ce apar si chiar cad inainte de aparitia frunzelor

Umbela simpla

n      flori dispuse la acelasi nivel (ca la corimb)

n      pedicelii florali sunt egali si pleaca toti de la acelasi nivel

n      la baza inflorescentei se gaseste un invelis de frunze bracteale reduse (INVOLUCRU)

n      ciubotica-cucului (Primula officinalis), rostopasca (Chelidonium majus), unele specii de visin (Cerasus vulgaris)

Capitulul simplu

n      ax principal scurt si globulos

n      flori aproape sesile si foarte inghesuite

n      majoritatea speciilor de trifoi (Trifolium sp.), scaiul vanat (Eryngium planum)

Antodiul (calatidiul)

Eseu: ADN-ul exista in genomul uman Referat: Inima - structura inimii si aorta

n      inflorescenta turtita ca un disc(sau conica) cu numeroase flori sesile

n      pe margini are un invelis de frunze bracteale (INVOLUCRU)

n      caracteristica familiei Asteraceae: floarea-soarelui (Helianthus annuus), papadie (Taraxacum officinale), filimica (Calendula officinalis), iarba mare (Inula helenium), arnica (Arnica montana), cicoare (Cichorium intybus)

INFLORESCENTE COMPUSE

n      Intre toate tipurile de inflorescente pot exista combinatii:

q     intre inflorescente de acelasi fel (racem de raceme = racem compus)

q     intre inflorescente diferite (corimb de  calatidii, racem de spice)

n      Axul principal al inflorescentei - ramuri de ordin superior (II, III) - de aici deriva inflorescentele compuse:

n      cand se combina inflorescente de acelasi fel = HOMOTACTICE

n      cand se combina inflorescente de forme diferite = HETEROTACTICE

n      I. HOMOTACTICE

q     1. racem compus (racem cu racem)

n      Ex: Vitis vinifera (vita de vie), Clematis vitalba (curpen de padure), Syringa vulgaris (liliac)

q     2. corimb compus

n      Ex: Crataegus oxyacantha (paducel), Sorbus aucuparia (scorus)

n      3. spicul compus

q     Ex: Triticum vulgare (grau), Secale cereale (secara)

n      4. umbela compusa - fiecare pedicel al umbelei simple se termina cu cate o umbela mai mica = umbelula; la baza umbelei - invelis bracteal - involucru, iar la baza umbelulelor - involucel

q     Ex: plante din familia Apiaceae: Petroselinum hortense (patrunjel), Daucus carota (morcov), Carumcarvi (chimen), Conium maculatum (cucuta), Anethum graveolens (marar), Coriandrum sativum (coriandru), Foeniculum vulgare (fenicul)

II. Inflorescente mixte (HETEROTACTICE)

q     Ex: Achillea millefolium (coada soricelului) - corimb cu calatidii

q     Racem si spic = PANICUL - Avena sativa (ovaz), Festuca pratensis (paius)

Inflorescente cimoase (simpodiale)

- se aseamana mult cu tipul de ramificatie simpodiala de la tulpina

n      cresterea definita a axului infloescentei

n      florile se dezvolta de la varf spre baza (descendent) sau de la centru spre margine (centrifug)

n      pedunculul se termina cu o floare T nu creste mai departe, iar de sub nivelul florii terminale iau nastere pediceli de ord. I, de pe acestia pediceli de ord. II s.a.m.d.

n      Functie de nr. pedicelilor care iau nastere pot fi:

unipare (monocaziu) - cate 1 pedicel de ordinul I, pe acesta unul de ordinul II, etc.

bipare (dicaziu) - cate 2 pediceli de acelasi ordin

multipare (pleiocaziu) - mai multi pedicei purtatori de flori, fiecare din acesta impartindu-se la randul lor in alte subunitati - dupa planul si directia de dezvoltare a pedicelilor

n      Cima unipara (monocaziu)

q     Drepaniul (cima in forma de secera) - pedicelul de ordin superior se formeaza totdeauna de aceeasi parte si in acelasi plan

q     Cincinul (cima scorpioida) - varianta a drepaniului - pediceii se dezvolta tot unilateral, dar nu in acelasi plan

n      Ex: Fam. Boraginaceae: Symphytum officinale (tataneasa), Cynoglossum officinale (limba cainelui), Pulmonaria officinalis (mierea ursului), Myosotis palustrus (nu-ma-uita)

q     Ripidiul (cima in forma de evantai) - inflorescenta la care ramurile se formeaza alternativ, de o parte si de alta si sunt situate in acelasi plan => axul inflorescentei in zig-zag, iar florile sunt dispuse de o parte si de alta a axului ca un evantai desfacut

n      Ex: Iris germanica (stanjenel)

q     Bostrixul (cima elicoidala) - varianta a ripidiului - pediceii se dezvolta tot alternativ, dar nu mai sunt situati in acelasi plan - axul inflorescentei da impresia ca e torsionat in lungul sau

n      Ex: Gladiolus imbricatus (sabiute), Hemerocalis fulva (crin galben)