Merisor - arbust ce suporta bine uscaciunea

Denumire stiintifica:              VACCINIUM VITIS-IDAEA L.

Denumire populara:              Merisor

Arbust indigen, scund, de 20 cm, cu multe tulpini subterane ce produc ramificatii aeriene tufoase (figura a).

Lujerii sunt rotunzi, subtiri, pubescenti.

Frunze persistente, pieloase, alterne, de 1-3 cm, obovate, la varf adesea putin stirbite, cu marginea intreaga putin revoluta, lucitoare, pe dos palide cu glande rare.

Flori albe sau slab roz, grupate cate 2-6 in raceme terminale ce apar in mai-iunie.

Fructele sunt bace rosii, sferice, comestibile, ce se coc in august-septembrie.

Merisorul este un element circumpolar, cu areal vast, la noi vegetand la altitudini ceva mai mari decat ale afinului. Are o ecologie asemanatoare cu a afinului, fiind ceva mai acidofil si mai oligotrof. Suporta bine uscaciunea si conditiile edafice din turbarii. Impasleste mai putin solul decat afinul.