Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Botanica


Qdidactic » didactica & scoala » botanica
Plante tehnice si furajere



Plante tehnice si furajere


Plante tehnice si furajere

 Plantele melifere agricole se cultiva in diferite parti ale tarii, pe sute de hectare, datorita valorii nutritionale pe care aceste plante le poseda. Aceste plante sunt valoroase nu numai pentru industria alimentara sau zootehnica ci si pentru apicultura, prin productiile apicole ridicate ce se obtin de la aceste culturi.

     Principalele plante din categoria plantelor tehnice si furajere sunt: hrisca, floarea-soarelui, rapita de toamna, mustarul alb, coriandrul, ghizdeiul, rapita de toamna, etc.

Hrisca este o planta care desi nu face parte din familia gramineelor, este considerata din punct de vedere fitotehnic ca o cereala, deoarece fructul ei se foloseste in alimentatia de baza a oamenilor. In tara noastra este cultivata mai mult in nordul Moldovei; este o planta anuala. S-a constatat ca 1 ha de hrisca poate sa dea, cand este bine cultivat, pana la 50-60 kg miere. Inflorirea se face treptat, durand aproape o luna, ceea ce este foarte important pentru agricultura.
Hrisca infloreste in iulie-august; urmeaza imediat dupa inflorirea mustarului si teiului. In prima jumatate a infloririi se desfac majoritatea florilor, de aceea la practicarea stuparitului pastoral la culturile de hrisca, stupii trebuie sa fie adusi cat mai devreme pentru a nu se pierde aceasta perioada. Hrisca are o vegetatie scurta si deci poate fi cultivata esalonat, incepand din luna aprilie-mai, dupa prasire, dupa leguminoase si dupa cereale paioase.
Pentru polenizarea culturii de hrisca sunt necesare 2-3 familii de albine la hectar.
Mierea de hrisca este de culoare galbena-inchis, rosiatica pana la bruna-inchis, are un gust specific si o aroma extrem de placuta; continutul de apa este ceva mai mare decat la celelalte sorturi de miere. Nu se solidifica si formeaza o masa ca o frisca sau aluat.
Trifoiul rosu si trifoiul incarnat. Trifoiul incarnat se dezvolta mai repede si dupa strangerea nutretului se pot semana in acelasi an, plante tarzii ca porumbul, tutunul, cartofii etc., dand posibilitatea sa se obtina in 2 ani consecutivi trei recolte.



Productia de samanta la a doua inflorire este mai mare decat a primei, deoarece si zborul bondarilor si albinelor este mai frecvent in timpul celei de a doua infloriri. Dupa observatiile facute, cei mai buni polenizatori sunt bondarii. Productia de nectar este de cea. 260 kg la ha (130 kg zahar), insa albinele culeg numai o cantitate mica de nectar din cauza ca glandele nectarifere sunt asezate in floare, la o adancime mare.
Dupa unele calcule, cantitatea de nectar culeasa de catre albine de pe trifoiul rosu, transformata in miere, reprezinta cel mult 6 kg/ha. In afara de nectar, albinele aduna si polen. Asadar, albinele cerceteaza florile de trifoi, fiind ademenite de licoarea nectarului, dar este posibil sa fie atrase in mai mare masura si de rezervele lui de polen.
Lucerna

este importanta pentru apicultura prin aceea ca in timpul infloririi (iunie-iulie), albinele culeg de pe florile ei nectar si polen.

Infloritul merge treptat incepand cu florile de jos si dureaza 10-14 zile. Primele flori se deschid aproxima­tiv la ora 8 dimineata. intre orele 9 si 11 se deschide un nu­mar mare de flori. Dupa orele 15, florile nu se mai deschid. De la 1 ha de lucerna se obtin 25 kg miere.



Sparceta caucaziana (Onobrychis iberica L) este o planta furajera perena, ce infloreste in luna iunie. Recoltarea se face cand plantele sunt in plina floare. Dupa coasa, daca nu lastareste suficient pentru a se cosi a doua oara, serveste ca pasune (mai ales pentru regiunile secetoase). Productia de fan este de 2 000-4 000 kg la hectar. Samanta prezinta un aspect ceros si se ia de la prima floare, cosindu-se atunci cand majoritatea pastailor sunt bune. Productia de pastai variaza intre 400 si 100 kg/ha, la care se adauga 2000-3 000 kg/ha paie.
Fiind o buna planta melifera, semincerele de sparceta pot fi cultivate pe loturi speciale in apropierea stupinelor. Pentru asigurarea unei cat mai bune polenizari sunt necesare pentru fiecare hectar de sparceta cate 4 familii de albine. In primul an floarea de sparceta produce putin nectar (timp de 24 ore din momentul infloririi), cu o cantitate medie de 0,48 mg nectar si cu un continut de 30-45% zahar. In anul al doilea inflorirea incepe la 54-74 zile de la pornirea vegetatiei si dureaza 12-25 zile. La multe soiuri de sparceta, inflorirea se face in mod esalonat, mai intai se deschid inflorescentele lastarului principal incepand de la baza, apoi restul inflorescentelor. In afara de nutret valoros de la sparceta se pot obtine si productii apreciabile de miere (90-120 kg/ha), in a doua jumatate a lunii mai, cand in flora spontana sunt putine plante melifere inflorite. Pe de alta parte, datorita secretiei abundente de nectar, sparceta este bine cercetata de albine, in special in orele de dimineata si seara, asigurandu-se prin aceasta si o productie ridicata de seminte.
Seradela este o planta erbacee anuala, putin cunoscuta la noi. Se intrebuinteaza ca nutret verde si pasune. Este o planta melifera buna, mai ales semincerele. Infloreste din iunie pana in septembrie, oferind albinelor un cules tardiv de vara si inceputul toamnei.
Mazarichea (Vicia) este o planta anuala. Din punct de vedere melifer, cu toate ca productia de nectar este mare, din cauza florilor prea adanci, albinele ajung cu greu la aceasta sursa; acest neajuns se inlatura de catre bondari, care rod floarea in partea inferioara si inlesnesc astfel accesul albinelor culegatoare. Infloreste in iunie-iulie.
Borceagul de toamna da cules de nectar destul de bogat.
Bobusorul face parte din grupa plantelor bune melifere si ofera albinelor in timpul infloririi din iunie-iulie o cantitate destul de insemnata de nectar. Infloritul dureaza circa 2-3 saptamani, iar productia de nectar depinde mult de conditiile climaterice in timpul infloritului si dezvoltarii plantei, si de sol. Asa se explica de ce in unii ani albinele culeg mult nectar, iar in alti ani (secetosi) nici nu-l cerceteaza.
Ghizdeiul este o planta perena. Pentru apicultura ghizdeiul prezinta o importanta destul de mare, deoarece infloreste din a doua jumatate a lunii mai si pana in septembrie. Se polenizeaza incrucisat, de predilectie de catre albine si bondari. Productia de miere este de cea. 20 kg la hectar. In amestecuri de trifoi si timoftica, serveste ca planta de ademenire a albinelor in vederea polenizarii acestor culturi.


In afara de aceste principale plante perene si anuale de nutret, care au si o importanta deosebita in apicultura, mai exista o multime de varietati de: lucerna, ca lucerna galbena, corcita, trifoiul alb corcit (hibrid), mazarichea ungureasca, mazare furajera, sparceta caucaziana, mazarichea ruseasca, care infloresc din iunie pana in septembrie si ofera albinelor cantitati insemnate de nectar si polen pe o perioada indelungata, de la care se pot realiza cateodata culesuri bune de intretinere si miere-marfa, daca familiile sunt puternice, in plina activitate si stupinele sunt amplasate judicios in apropierea acestor culturi.
Floarea-soarelui este cea mai importanta planta uleioasa si una din cele mai importante plante melifere din tara noastra.

In regiunile de campie formeaza culesul principal de vara. Primele se deschid florile marginale, in capitule, ultimele fiind cele din mijloc. Inflorirea merge prin cercuri concentrice de la periferie spre centrul inflorescentei. Durata infloririi unei singure flori este de 2 zile. In acelasi timp infloresc 3-4 cercuri de flori, astfel ca trec 6-10 zile pana ce se vor deschide toate florile unui capitul. Pe un lan, durata infloririi se prelungeste 20-30 zile, char mai mult. Un capitul este compus din cca. 750-1 600 si mai multe flori. Florile ofera albinelor nectar si polen de culoare galbena. Productia de nectar este foarte variata si depinde mult de conditiile climaterice, sol, varietate, agrotehnica, selectie si alti factori. Sunt ani cand albinele nu se apropie de culturile de floarea-soarelui. Timpul ploios in perioada infloririi spala nectarul si dilueaza mult concentratia de zahar, iar seceta sporeste concentratia nectarului, care devine lipicios si neacceptabil pentru albine.
Cercetarile facute in tara noastra au aratat ca productia de miere la hectar este de 56,7 kg. Mierea are culoare galbena-deschis si cristalizeaza foarte repede. Polenizata, cu ajutorul albinelor, floarea-soarelui da un spor de peste 30% la productia de seminte.
Rapita de toamna infloreste in aprilie-mai si tine cea. 45 zile, iar cea de primavara cu 14-20 zile mai tarziu. Prin aceasta contribuie la dezvoltarea timpurie a familiilor de albine si de aceea se recomanda cultivarea ei in regiunile sarace in culesuri timpurii. Productia de miere se evalueaza la 200-240 kg/ha. Mierea este de culoare aproape alba, uneori galbena intens, aroma asemanatoare cu parfumul florilor de rapita, are gust iute datorita uleiurilor volatile pe cale le contine, dar care cu timpul se evapora. Se zahariseste foarte repede, chiar in faguri, si de aceea nu trebuie folosita ca hrana pentru iernat.
Rapita de primavara ofera albinelor, de asemenea, nectar si polen. In cultura dubla, datorita infloririi tarzii, (in august si chiar septembrie) este considerata o planta melifera deosebit de importanta pentru culesurile tardive de la sfarsitul verii si inceputul toamnei.
Mustarul alb este considerat ca una din cele mai importante plante melifere. Cantitatea de nectar produsa de o floare oscileaza de la 0,17 la 0,4 mg. Nectarul contine pana la 18% zahar. Infloritul se face astfel: de la deschiderea primelor flori galbene pana la ofilirea lor trec 3 zile, iar pana la caderea lor 4 zile. Deschiderea florilor incepe intre orele 6-7 dimineata. Peste putin timp graucioarele de polen se scutura din sacii polinici si spre orele 8 dimineata se ingramadesc la exterior in cantitate mare. Florile izolate care s-au inchis seara, a doua zi in jurul orelor 9 dimineata se deschid din nou. In fiecare inflorescenta, inflorirea merge de jos in sus. Dupa determinarile facute in tara noastra, s-a constatat ca infloreste in lunile iunie-iulie, iar durata infloririi este de 20-30 zile. Albinele sunt ademenite de marimea, aroma si coloritul florilor. Productia de miere se evalueaza la 40-50 kg la hectar. Avand o vegetatie scurta, poate fi semanat esalonat si in amestec cu alte culturi, in special in regiunile lipsite de cules de primavara. De asemenea, poate fi folosit cu succes in culturile ce se cosesc si se lasa sa otaveasca, inflorirea repetandu-se de cateva ori. Se recomanda semanarea mustarului pe loturile apicole in cultura pura sau in amestec cu mazare, porumb, floarea-soarelui etc.
Coriandrul este o planta erbacee, anuala, caracteristica regiunilor calde. Inflorirea incepe din luna iunie pana in luna august, in functie de epoca de semanat si de sol. Productia medie de miere cand conditiile sunt prielnice, poate ajunge la 200-500 kg/ha. In literatura de specialitate se citeaza faptul ca productia zilnica medie de miere obtinuta este de 3-5 kg de familie, depasind cu mult chiar productia de miere de la culturile de floarea-soarelui. Pe de alta parte, prin polenizarea suplimentara cu ajutorul albinelor se realizeaza un spor de 33% in productia de seminte. Mierea are un gust si miros caracteristic. Sunt cazuri cand albinele nu cerceteaza florile de coriandru si atunci se recomanda aplicarea dresajului. Dupa determinarile facute in tara noastra, durata infloririi este de 26-35 de zile, iar productia de miere este in medie de 33.6 kg/ha.

Tutunul. In perioada de inflorire care dureaza cca. 3 luni (iulie, august, septembrie), tutunul produce nectar si este cercetat de albine, iar mierea de tutun desi este de calitate inferioara, totusi este buna pentru hrana albinelor.

Inul este o planta anuala sau perena din grupa plantelor textile; se cultiva si pentru productia de ulei. Florile sunt lungi, pedunculate, dispuse intr-o umbrela falsa, cu corola de culoare albastra sau alba. Fecundatia fiind autogama sunt putin cercetate de albine, oferindu-le cantitati neinsemnate de nectar si polen.

Bumbacul. Florile de bumbac prin alcatuirea lor sunt adaptate la polenizarea incrucisata cu ajutorul insectelor, caci au aspect atragator, sunt mari si insectele pot ajunge usor la glandele nectarifere. Bumbacul are trei feluri de glande nectarifere: in interiorul florii, la exteriorul ei si la baza frunzelor. Albinele cerceteaza mult glandele nectarifere ale bumbacului, mai ales dupa ce acesta a fost udat. Iinfloritul bumbacului dureaza cca. 2 luni, incepand din august, pana in octombrie, daca toamna este lunga, calda si linistita. Culesul principal in general nu depaseste o luna. Productia de nectar variaza foarte mult cu soiul bumbacului si agrotehnica aplicata, cu conditiile meteorologice si cu faptul daca este sau nu irigat. Dupa datele din literatura de specialitate, nectarul din florile de bumbac la soiurile cu fire scurte variaza intre 70 si 80 kg la ha, iar la cele cu fire lungi intre 200 si 300 kg la ha, in culturile irigate. In culturile neirigate nu depasesc 100 kg/ha. Albinele nu folosesc polenul de bumbac.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright