DIMENSIUNILE EDUCATIEI

A. Conceptul de dimensiune a educatiei

Educatia urmareste sa formeze si sa dezvolte personalitatea individului din perspective multiple: intelectual,moral, fizic, estetic, etc. In literatura de specialitate s-au delimitat mai multe dimensiuni ale educatiei (continuturi ale educatiei, laturi ale educatiei, domenii ale educatiei): educatia intelectuala, educatia morala, educatia estetica , educatia tehnologica, educatia fizica, educatia religioasa. Domenii mai recente ale educatiei pot fi considerate: educatia ecologica, educatia economica si casnica moderna, educatia pentru participare si democratie, educatia pentru comunicare si intelegere, educatia pentru timpul liber, etc.

Se pot evidentia patru etape semnificative in evolutia educatiei:

• Etapa pedagogiei traditionaliste (predomina educatia intelectuala si cea moral-religioasa)
• Etapa de debut a pedagogiei moderne sfarsitul sex XIX-inceputul sec XX (apare curentul Educatia noua ce promoveaza valorificarea laturilor umaniste ale educatiei dar si latura aplicativa, profesionala a educatiei
• Etapa de afirmare a pedagogiei moderne (mijlocul sec XX): impune modelul clasic al laturilor educatiei: educatia intelectuala, morala, profesionala, estetica, fizica
• Etapa pedagogiei postmoderne (dupa 1960): continuturile generale ale educatiei s-au redefinit concomitent cu aparitia "noilor educatii"

Rolul diferitelor dimensiuni ale educatiei poate fi definit astfel:

A invata sa stii

A invata sa faci

A invata sa traiesti impreuna cu altii

A invata sa fii

1 Educatia intelectuala

Este acea latura a educatiei care vizeaza exersarea deprinderilor si capacitatilor intelectuale, concomitent cu asimilarea unui sistem de informatii. Reprezinta o componenta esentiala in devenirea oricarui om. Poate fi privita ca o educatie initiala, fiind suportul autoeducatiei extinse la intrega viata.

Obiectivele educatiei intelectuale sunt:

1. Dotarea individului cu un sistem de informatii:

G. Mialaret propune un inventar al tipurilor de cunostinte de care trebuie sa se tina seama in determinarea continuturilor educatiei:

Cunostinte de baza, indispensabile adaptarii individului

Cunostinte functionale, ajuta la structurarea gandirii individului si permit asociatii, transferuri, aplicatii

Cunostinte care,intr-un anume moment al invatarii au un cu rol esential

Cunostinte care produc placerea de a cunoaste , care atrag, focalizeaza atentia

Cunostinte "sterile" care incarca inutil memoria

Informatiile asimilate de catre individ apartin la doua registre distincte: cultura generala respectiv cultura profesionala.

2. Dezvoltarea si perfectionarea proceselor de cunoastere: perceptii, reprezentari, atentie, memorie, gandire, limbaj, imaginatie
3. Formarea deprinderilor si capacitatilor intelectuale:

Deprinderi de nivel elementar (citit, scris, calcul matematic)

Deprinderi de munca intelectuala (intocmire de fise, referate)

Analiza: Toamna - fisa de activitate - toamna frumoasa, toamna bogata Referat: PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA - grupa mare-pregatitoare "Stelutele" - cum planificam / organizam o activitate ?

Deprinderi si capacitati intelectuale superioare (gandire sistematica, spirit critic, capacitati creatoare)

4. Formarea motivatiei optime pentru desfasurarea unei activitati intelectuale vizeaza dezvoltarea motivatiei intrinseci pornind de la cea extrinseca
5. Invatarea normelor igienice si psihopedagogice ale muncii intelectuale: vizeaza alternarea corecta in activitatile intelectuale a efortului cu repaosul, in vedera prevenirii surmenajului intelectual

2. Educatia tehnologica

Este o latura a educatiei ce apartine educatiei formale, fiind o componenta a educatiei intelectuale. Pe plan social ea este intregita de educatia profesionala.

Scopul educatiei tehnologice este: "formarea capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice prin asimilarea de cunostinte tehnice" avand drept finalitate facilitarea comportamentului autonom de adaptare a persoanei la specificul tehnologic al vietii cotidiene.

Obiectivele educatiei tehnologice: cultivarea unor valori perene ale comunitatilor umane locale (valori care confera identitate si autenticitate)

Familiarizarea persoanei cu mijloace tehnice folosite curent in societatea contemporana si cu exploatarea lor

3. Educatia morala

Obiectivele educatiei morale sunt urmatoarele:

a. Formarea constiintei morale - proprietatea spiritului de a afirma judecati normative spontane cu privire la valoarea morala a anumitor acte determinate (Lalande, apud M. Momanu, 2002). Componente:

Componenta cognitiva - presupune insusirea normelor, regulilor, valorilor morale;

Componenta afectiva - implica adeziunea la norme, reguli, valori;

Componenta volitiva - se concretizeaza in atitudini fata de norme, reguli, valori morale

b. Formarea conduitei morale si a trasaturilor morale de caracter.

Formarea reprezentarilor - notiuni, judecati, norme morale existente evolutia lor;

Formarea sentimentelor morale - stimuli interni care declanseaza actul moral

Formarea convingerilor morale - trebuinte spirituale de comportare morala

4. Educatia estetica

Este vazuta ca o pregatire sistematica a individului in vederea perceperii profunde si in concordanta cu valori autentice a frumosului din natura, arta, societate. Este o pregatire pentru receptare, o educatie a simtirii, in perspectiva crearii frumosului.

Obiectivele educatiei estetice sunt urmatoarele:

a. Formarea capacitatii de a percepe, a insusi si a folosi adecvat valorile estetic

cultivarea simtului estetic - a inclinatiei naturale pentru frumos;

formarea gustului estetic - o judecare intuitiva a frumosului;

formarea judecatii estetice - raportarea obiectelor estetice la anumite repere, criterii axiologice

formarea atitudinii estetice - structurarea unei conduite consecvente manifestate prin sensibilitate fata de frumos

b. Dezvoltarea capacitatii de a crea valori estetice

identificarea si cultivarea aptitudinilor estetice

formarea deprinderilor fiecarui domeniu artistici;

insusirea tehnicilor deexprimare artistica;

cultivarea stilului individual, a originalitatii.

5. Educatia fizica

Este o dimensiune a educatiei care priveste toate varstele umane pentru a raspunde unei duble trebuinte: individuala si sociala.

Nu are un scop limitat doar la exersarea potentialului fizic al omului ci si stimularea altor aspecte ale personalitatii umane: calitatile volitive, trasaturile de caracter, estetica corporala, etc.

Obiectivele educatiei fizice sunt dimensionate pe trei directii:

a  Asimilarea cunostintelor necesare intelegerii nevoii de practicare de catre elevi a exercitiului fizic

b. Invatarea miscarilor motrice si perfectionarea acestora din perspectiva unor finalitati specifice

c. Dezvoltarea unor inusiri si sentimente morale: spiritul de echipa, sentimentul de solidaritate, curajul, spiritul de initiativa, toleranta, vointa.

Exercitiile fizice contribuie la:

Dezvoltarea proceselor cognitive

Dezvoltarea proceselor afective

Educarea vointei

Formarea unor trasaturi de personalitate

6. Educatia profesionala

Calificarea reprezinta ansamblul de actiuni intreprinse in vederea pregatirii unei persoane pentru realizarea unor activitati specializate. Rezultatul calificarii il reprezinta dobandirea competentei necesare in exercitarea unei profesii.

Competenta este ansamblul unitar al capacitatilor de cunoastere si utilizare a cunostintelor teoretice si practice necesare rezolvarii corecte si competitive a problemelor specifice unei indeletniciri.

Scopul educatiei profesionale este mentionat in legea educatiei: profesionalizarea tinerei generatii pentru desfasurarea unor activitati utile, producatoare de bunuri materiale si spirituale.

Obiectivele educatiei profesionale

a)     Formarea orizontului cultural profesional

b)     Formarea capacitatilor practice necesare profesarii

c)      Formarea premiselor necesare auto/perfectionarii continue si auto/ dezvoltarii carierei -

pregatirea persoanei pentru integrare autonoma strategica

asumarea responsabilitatii pentru propria securitate ocupationala