Filosofia educatiei - grile

Filosofia educatiei - grile
MULTIPLE CHOICE

1.Obiectul de studiu al filosofiei este:
a. cercetarea problemelor vietii sufletesti
b. cercetarea lumii, ca totalitate
c. cercetarea problemelor constiintei
VARIANTA b- cercetarea lumii, ca totalitate

Este cunoastere a temeiului existentelor, a realitatilor ultime, originare, neconditionate, de ordinul esentei, prin care se legitimeaza tot ce este sau poate sa fie. Este un ansamblu coerent de enunturi formulate prin categorii, teze si principii despre lume ca totalitate.

2.Filosofia educatiei este:
a. filosofie teoretica
b. filosofie practica
c. filosofie metafizica
VARIANTA b- filosofie practica

-filosofia educatiei este o specie a filosofiei, in genere, alaturi de alte specii cum sunt filosofia politica, filosofia dreptului, filosofia religiei etc. In acest cadru de determinare, filosofia educatiei poate fi definita ca filosofie practica (Kant, Dewey), insarcinata cu raspunsul la intrebarea kantiana "Ce trebuie sa fac?"; ea trebuie sa formuleze principiile, legile si normele generale ale educatiei, ca act de formare a omului in spiritul datoriei;

3.Filosofia ca dialog, a fost profesata de:
a. Socrate si Platon
b. Aristotel si Aristofan
c. Protagoras si Prodicos
VARIANTA a- Socrate si Platon

Filosofia ca dialog (Socrate, Platon, filosofii anglo-saxoni), preocupata de descoperirea naturii umane in dimensiunile ei esentiale (virtuti).

4.Filosofia ca eseu si filosofare, a fost profesata de:
a. Descartes, Montesquieu, rationalisti
b. Kant, Hegel
c. Rousseau, empiristi, existentialisti
VARIANTA c- Rousseau, empiristi, existentialisti

Filosofia ca eseu si filosofare, reprezentand discursuri individuale asupra conditiei omului si a devenirii lui in lumea reala (J.-J. Rousseau, empiristii sec. al XVII-lea, filosofii existentialisti, ai sec. al XX-lea (J.P. Sartre, K. Jaspers etc.).

5.Filosofia ca sistem a fost profesata de:
a. Descartes, Montesquieu, rationalisti
b. Kant, Hegel
c. Rousseau, empiristi, existentialist
VARIANTA b- Kant, Hegel

Filosofia ca sistem, preocupata de elaborarea unui vast tablou filosofic, care sa cuprinda toate dimensiunile filosofarii sub un concept epistemologic central (Kant si criticismul, Hegel si dialectica ideii etc.)

6.Filosofia ca analiza a limbajului stiintelor a fost profesata de:
a. Pozitivismul logic, filosofia analitica
b. Kant, Hegel
c. Rousseau, empiristi, existentialisti
VARIANTA a- Pozitivismul logic, filosofia analitica

Filosofia ca analiza a limbajului, preocupata de aspectele analitice de natura logica sau semiologica ale limbajului specializat (pozitivismul logic, filosofia analitica, analiza lingvistica si postlingvistica etc)

7.Filosofia ca reconstructie metafizica a lumii a fost profesata de:
a. Kierkegaard, Sartre, Heidegger, Jasper
b. Nietzsche, Ricoeur, Noica, Blaga
c. Bergson, Freud, Jung, Witgenstein
VARIANTA b- Nietzsche, Ricoeur, Noica, Blaga

Filosofia ca reconstructie metaforica a lumii, preocupata de realizarea unor interpretari asupra lumii si a omului folosind ca instrument de baza metafora, cu scopul cresterii capacitatii sugestive de interpretare (Platon, Nietzsche, Ricoeur, Noica, Blaga s.a).

8. Filosofia educatiei este
a. Stiinta actelor de evaluare a educatiei
b. Stiinta consecintelor educatiei
c. Stiinta fundamentelor culturale ale educatiei
VARIANTA c- Stiinta fundamentelor culturale ale educatiei

Din toate aspectele enuntate mai sus, decurge o modalitate unitara de a determina rosturile filosofiei educatiei: ea este stiinta fundamentelor culturale ale educatiei, sub presupozitia ca nimic din ceea ce reprezinta speciile existentei omului ca fiinta generica nu poate fi scos din genul proxim al culturii.

9.Confucianismul este:
a. In primul rand o teologie
b. In primul rand o literatura
c. In primul rand un cod moral
VARIANTA c- In primul rand un cod moral

Confucianismul este umanism pur, o filozofie care se preocupa de fiintele umane, de interesele si realizarile lor, mai degraba decat de abstractiuni sau probleme de teologie. El nu este atat o religie, cat un cod moral, care a influentat foarte mult gandirea si modul de viata al chinezilor.

10.Urmatoarea expresie nu apartine lui Socrate:
a. Omul este masura tuturor lucrurilor
b. Stiu ca nu stiu nimic, si nici macar asta nu stiu
c. Educatia este imblanzirea unei flacari, nu umplerea unui vas
VARIANTA a- Omul este masura tuturor lucrurilor

Raman in istoria filosofiei celebrele propozitii socratice:
. Stiu ca nu stiu nimic, si nici macar asta nu stiu.
. Educatia este imblanzirea unei flacari, nu umplerea unui vas.
. Cunoaste-te pe tine insuti.
. Invidia este ulcerul sufletului.

11.Institutia de invatamant fondata de Platon se numea:
a. Liceu
b. Academie
c. Universitate
VARIANTA b- Academie

Platon se retrage din politica si deschide o scoala filosofica la Atena, langa gimnaziul inchinat lui Heros Akademos, de unde si numele Academia.

12.Institutia de invatamant fondata de Aristotel se numea:
a. Liceu
b. Academie
c. Universitate
VARIANTA a- Liceu
Pacea impusa de Macedonia cetatilor grecesti i-a dat prilejul sa revina la Atena, unde a infiintat propria lui scoala - Liceul (Lykeion sau scoala peripatetica), scoala ce va rivaliza cu Academia lui Platon.

13.Baza teoriei ideilor la Platon o constituie
a. Distinctia corp/suflet
b. Distinctia existenta sensibila/existenta inteligibila
c. Distinctia existenta naturala/existenta ideala
VARIANTA b- Distinctia existenta sensibila/existenta inteligibila

Baza teoriei Ideilor este distinctia existenta sensibila/ existenta inteligibila; planul existentei sensibile este acela al realitatii aparente, accesibila cunoasterii prin simturi, care fundamenteaza opiniile (doxa); planul existentei inteligibile este lumea Formelor Pure, a Ideilor, lumea metafizica a realitatilor esentiale, accesibila doar cunoasterii de tip rational.

14.Rolul sofistilor in educatie a fost urmatorul:
a. Au predat diferite cunostinte atenienilor, contra cost
b. Au infiintat scoli si universitati
c. Au editat manuale scolare
VARIANTA a- Au predat diferite cunostinte atenienilor, contra cost

Ei predau cunostinte politice, filosofice, oratorice, contra cost, .pentru ca tinerii sa poata participa la viata publica.

15.Expresia "omul este masura tuturor lucrurilor" apartine lui:
a. Socrate
b. Aristotel
c. Protagoras
VARIANTA c- Protagoras

Platon interpreteaza acest fragment, spunand ca Protagoras, atunci cand a spus ca "Omul este masura tuturor lucrurilor", a avut in vedere omul individual si de aici decurge faptul ca "asa cum imi par mie aceste lucruri asa sunt ele pentru minei cum iti par tie asa sunt ele pentru tine".In acest caz, nu se poate ajunge la stiinta.

16.Problema filosofica centrala abordata de Prodicos a fost:
a. Problema unitatii si luptei contrariilor
b. Problema libertatii unanime
c. Problema universaliilor
VARIANTA b- Problema libertatii unanime

Prodicos (din Cleos) este o minte luminata si el va da noi valente tezei omului-masura, aducand ca argument principal o noua teza: "Problema libertatii unanime", prezentata intr-o forma alegorica, in "Scrierea despre Heracles".

17.Urmatoarea tema de filosofia educatiei apartine lui Aristotel:
a. Omul este fiinta sociala
b. Omul este perfectibil
c. Omul este lup pentru om
VARIANTA a Omul este fiinta sociala

Omul - este corp (materie) si suflet (forma)
- fiinta morala, capabila sa deosebeasca binele de rau
- fiinta sociala, 'zoon politikon' (animal social), tinde in mod natural sa traiasca in stat
- cauta frumosul, arta fiind o imitatie a realit. cu rol de Khatharsis (purif. a sufletului prin disciplinarea pasiunilor)

18.Aristotel grupeaza stiintele astfel:
a. Sociale, exacte, filologice
b. Politice, economice, sociale
c. Teoretice, practice, poetice
VARIANTA c- Teoretice, practice, poetice
Stiintele sunt:
Teoretice ( matematica, fizica, metafizica)
Practice ( etica, politica, economie)
Poetice ( arte tehnice, retorica, poetica)

19.Rolul scolasticii in evul mediu a fost urmatorul:
a. A inchis scolile liberale
b. A infiintat centre de rugaciune si penitenta
c. A infiintat scoli si universitati
VARIANTA c- a infiintat scoli si universitati

Aparut pe fondul reformei scolare intreprinse de imparatul Carol cel Mare, dupa anul 800 d.C., curentul scholastic infiinteaza numeroase scoli si primele universitati, prin contributia a doi scolastici de seama. Alcuin (sec. al VIII-lea si Joan Scotus Eurigena (sec. al IX-lea).

20.Urmatoarea disciplina nu facea parte din "cele sapte arte liberale" definite de scolastica:
a. Gramatica
b. Geometria
c. Filosofia
VARIANTA c- Filosofia

Acestia fixeaza cele sapte arte liberale, care se predau in scoli, distribuite in doua grupe distincte: prima, cuprinzand gramatica, retorica si dialectica (logica), iar cealalta cuprinzand aritmetica, geometria, astronomia si muzica. La acestea se adaugau teologia si filosofia, subordinate, bineinteles, doctrinei crestine.

21.Realismul medieval sustinea:
a. Ca universaliile sunt create de divinitate
b. Ca divinitatea creaza lucrurile particulare, iar universaliile sunt descoperite de ratiune
c. Ca divinitatea creaza atat lucrurile, cat si universaliile, ratiunea doar le descopera
VARIANTA a- Ca universaliile sunt create de divinitate

Realismul (Anselm, Bonaventura, Thoma d'Aquino) sustine, dupa Platon si Aristotel, ca universaliile sunt creatii ale divinitatii, iar ratiunea are rolul de a descoperi universaliile ca realitati in sine, opuse lucrurilor-copii, si astfel sa confirme credinta in puterea divinitatii.

22.Nominalismul medieval sustinea:
a. Ca universaliile sunt create de divinitate
b. Ca ca divinitatea creaza lucrurile particulare, iar universaliile sunt descoperite de ratiune
c. Ca divinitatea creaza atat lucrurile, cat si universaliile, ratiunea doar le descopera
VARIANTA b- Ca ca divinitatea creaza lucrurile particulare, iar universaliile sunt descoperite de ratiune

Nominalismul (Roscelin, Abelard, Roger Bacon, William Occam) sustin ca divinitatea nu creaza universaliile, ci lucrurile particulare, ratiunii revenindu-i rolul de a descoperi universaliile in acestea sau in relatiile dintre ele, ca nume fara realitate ale lucrurilor.

23.Rationalismul clasic sustine:
a. Primatul ratiunii asupra simturilor
b. Primatul simturilor asupra ratiunii
c. Primatul ratiunii universale asupra ratiunii si simturilor umane
VARIANTA a- Primatul ratiunii asupra simturilor
Rationalismul, reprezentat in primul rand de Descartes, sustine primatul ratiunii asupra simturilor, in cunoastere.

24.Empirismul clasic sustinea:
a. Primatul ratiunii asupra simturilor
b. Primatul simturilor asupra ratiunii
c. Primatul ratiunii universale asupra ratiunii si simturilor umane
VARIANTA b- Primatul simturilor asupra ratiunii

Empirismul, reprezentat de John Locke, David Hume si Fr. Bacon., sustine, dimpotriva, ca intreaga cunoastere deriva din experienta. J. Locke sustine in "Eseu asupra intelectului omenesc" ca cunostintele noastre si insesi principiile spiritului nostru rezulta din experienta si din obisnuinta. Este celebra afirmatia sa: "nimic nu este in intelect, daca nu a fost, mai intai, in simturi".
25.Expresia: "ma indoiesc, deci cuget/ Cuget, deci exist" apartine lui:
a. René Descartes
b. John Locke
c. David Hume
VARIANTA a- René Descartes

Cogito ergo sum. In latina: Cuget, deci exist. Aceasta maxima da un raspuns indoielilor exprimate de unii filosofi asupra existentei reale a omului. Formularea completa este: "Ma indoiesc, deci cuget. Cuget, deci exist'.- Descartes (Cartesius).NET

26.Expresia "Nimic nu este in intelect, daca nu a fost, mai intai, in simturi" apartine lui:
a. René Descartes
b. John Locke
c. David Hume
VARIANTA b- John Locke

J. Locke sustine in "Eseu asupra intelectului omenesc" ca cunostintele noastre si insesi principiile spiritului nostru rezulta din experienta si din obisnuinta. Este celebra afirmatia sa: "nimic nu este in intelect, daca nu a fost, mai intai, in simturi".

27.Fondatorul epistemologiei moderne a fost:
a. Herbert Spencer
b. Ch. Darwin
c. Fr. Bacon
VARIANTA c- Fr. Bacon

Deosebit de utile Filosofiei educatiei sunt ideile lui Fr. Bacon, fondator al epistemologiei moderne, cuprinse in lucrarea sa "Novum Organon Scientiarum" (noul instrument al stiintelor).

28.In filosofia neokantiana, "Scoala de la Marburg" a fondat:
a. Pozitivismul logic
b. Axiologia
c. Sociologia
VARIANTA a- Pozitivismul logic

Scoala de la Marburg (H. Cohen si E. Cassirer) numita si a Logicismului filosofic, cu urmari in Filosofia analitica, in Analiza logica a limbajului si a stiintei

29.In filosofia neokantiana, "Scoala de la Baden" a fondat:
a. Pozitivismul logic
b. Axiologia
c. Sociologia
VARIANTA b- Axiologia

si Scoala de la Baden (W. Wildenband si H. Rickert), fondatoare a Axiologiei moderne, care pune bazele unei Axiologii a educatiei ca privire filosofica a educatiei din unghiul de vedere al teoriei valorilor.

30.In filosofia neokantiana, "Scoala de la Marburg" a fost urmata de:
a. Filosofia analitica, si Analiza logica a limbajului si a stiintei
b. Existentialism si Filosofia vietii
c. Utilitarism si Pragmatism
VARIANTA a- Filosofia analitica, si Analiza logica a limbajului si a stiintei

Scoala de la Marburg (H. Cohen si E. Cassirer) numita si a Logicismului filosofic, cu urmari in Filosofia analitica, in Analiza logica a limbajului si a stiintei

31.Curentele filosofice care au respins revolutia tehnico-stiintifica au fost:
a. Filosofia vietii si existentialismul
b. Utilitarismul si pragmatismul
c. Marxismul si nihilismul
VARIANTA a- Filosofia vietii si existentialismul
Revolutia tehnico-stiintifica a secolelor XIX si XX a produs reactii filosofice dintre cele mai diverse: Fie reactia de respingere, marcata de replierea filosofica a Filosofiei vietii si apoi a Existentialismului spre redescoperirea autenticitatii fiintei umane (Spengler proclama "declinul Occidentului", Nietzsche proclama "moartea lui Dumnezeu" si triumful "supraomului", H Marcuse explora "omul unidimensional", J.P.Sartre vedea omul "condamnat la libertate" etc.), fie reactia de adaptare, marcata de utilitarism (J.S. Mill) si Pragmatism (J. Dewey), fie reactie de reconsiderare a pozitiei omului in raport cu societatea si cu valorile

32.Curentele filosofice care s-au adaptat la revolutia tehnico-stiintifica au fost:
a. Filosofia vietii si existentialismul
b. Utilitarismul si pragmatismul
c. Marxismul si nihilismul
VARIANTA b- Utilitarismul si pragmatismul

Revolutia tehnico-stiintifica a secolelor XIX si XX a produs reactii filosofice dintre cele mai diverse: Fie reactia de respingere, marcata de replierea filosofica a Filosofiei vietii si apoi a Existentialismului spre redescoperirea autenticitatii fiintei umane (Spengler proclama "declinul Occidentului", Nietzsche proclama "moartea lui Dumnezeu" si triumful "supraomului", H Marcuse explora "omul unidimensional", J.P.Sartre vedea omul "condamnat la libertate" etc.), fie reactia de adaptare, marcata de utilitarism (J.S. Mill) si Pragmatism (J. Dewey), fie reactie de reconsiderare a pozitiei omului in raport cu societatea si cu valorile

33.Urmatorul filosof a proclamat "declinul Occidentului"
a. Otto Spengler
b. Fr. Nietzsche
c. J.P. Sartre
VARIANTA a- Otto Spengler

Spengler proclama "declinul Occidentului", Nietzsche proclama "moartea lui Dumnezeu" si triumful "supraomului", H Marcuse explora "omul unidimensional", J.P.Sartre vedea omul "condamnat la libertate"

34.Urmatorul filosof a proclamat "moartea lui Dumnezeu":
a. Otto Spengler
b. Fr. Nietzsche
c. J.P. Sartre
VARIANTA b- Fr. Nietzsche

35.Urmatorul filosof vedea omul "condamnat la libertate":
a. Otto Spengler
b. Fr. Nietzsche
c. J.P. Sartre
VARIANTA -. J.P. Sartre

36.Fenomenele care au influentat educatia la inceputul mileniului trei sunt:
a. Saracia, religia, terorismul, inflatia
b. Globalizarea, secularizarea, informatizarea, deschiderea
c. Telefonia mobila, televiziunea, cucerirea cosmosului, disparitia comunismului
VARIANTA b- Globalizarea, secularizarea, informatizarea, deschiderea

In planul filosofiei educatiei, apar determinatii ale scopurilor si caracteristicilor educatiei provocate de fenomene cum sunt globalizarea, secularizarea, informatizarea, deschiderea etc., fenomene cu impact major asupra modelelor educationale pentru mileniul trei.

37.Dupa Andrei Marga, "ceea ce impartasesc membrii unei comunitati, constelatia de convingeri, valori, metode inauntrul careia ei formuleaza intrebari si elaboreaza raspunsuri" fomeaza:
a. O teorie stiintifica
b. O paradigma
c. O ipoteza
VARIANTA b- O paradigma
"Prin paradigma intelegem ceea ce impartasesc membrii unei comunitati, constelatia de convingeri, valori, metode inauntrul careia ei formuleaza intrebari si elaboreaza raspunsuri" (Marga, 2006)

38.Paradigma confucianista a educatiei are drept centru vital:
a. Perechea unu-multiplu
b. Perechea yin-yang
c. Perechea iznami-iznagi
VARIANTA b- Perechea yin-yang

Centrul vital al paradigmei confucianiste il constituie unitatea contrariilor Yin-Yang, expresie a perfectiunii, proportiei, echilibrului, opozitiei, fluiditatii, perenitatii, transformarii.

39.Urmatoarea directie de actiune nu apartine paradigmei confucianiste a educatiei:
a. Invatarea corectitudinii formale, in toate imprejurarile, prin acordul intre cuvinte si fapte
b. Transmiterea traditiei, prin respectarea riturilor
c. Respectarea, in toate imprejurarile a libertatii si autonomiei persoanei
VARIANTA c- Respectarea, in toate imprejurarile a libertatii si autonomiei persoanei

Caile prescrise de Confucius ar fi urmatoarele:
- corectarea denumirilor, astfel incat sa existe unitate intre cuvinte si semnificatul lor;
- respectarea rolurilor sociale-tip, astfel incat fiecare sa se comporte potrivit naturii sale: suveran-supus, tata-fiu, frate-frate, prieten-prieten;
- invatarea corectitudinii formale, in toate imprejurarile, prin acordul intre cuvinte si fapte;
- transmiterea traditiei, prin respectarea ritualurilor;
- perseverenta echilibrata in autoformare si autocorectare

40.Paradigma platonica a educatiei are expresie metaforica in:
a. Mitul eternei reintoarceri
b. Mitul elanului vital
c. Mitul pesterii
VARIANTA c- Mitul pesterii

In centrul paradigmei platonice se afla o alegorie, cunoscuta in istoria filosofiei sub sintagma "mitul pesterii".

41.Cunoasterea adevarului, la Platon, inseamna:
a. Cunoasterea lumii sensibile
b. Cunoasterea lumii ideilor
c. Autocunoasterea
VARIANTA b- Cunoasterea lumii ideilor

.cunoasterea lumii ideilor este este cunoasterea adevarului, rationala, teoretica, accesibila doar celor indrazneti, care au acces la calea spre aceasta lume si la metoda de a accede si care-si asuma indepartarea si chiar repulsia celor multi;

42.Pentru Platon, educatia inseamna:
a. Ridicarea de la lumea sensibila la lumea inteligibila
b. Coborarea de la lumea inteligibila la lumea sensibila
c. Parcurgerea ambelor sensuri, succesiv
VARIANTA a- Ridicarea de la lumea sensibila la lumea inteligibila

teoria ideilor si continutul educatiei: educatia inseamna cunoasterea adevarului prin ridicarea continua din lumea sensibila spre lumea inteligibila;

43.Paradigma educatiei lansata de J.-J. Rousseau este cunoscuta sub denumirea de:
a. Paradigma educatiei permanente
b. Paradigma educatiei negative
c. Paradigma educatiei sociale
VARIANTA b- Paradigma educatiei negative

Paradigma educatiei negative, a lui Jean-Jacques Rousseau -Rousseau este autorul doctrinei conform careia omul este prin natura sa bun, dar societatea l-a corupt si trebuie, pe cat posibil, sa se intoarca la valorile primitive ale naturii (état de nature), singura care ii poate pastra inocenta si in care compasiunea si onestitatea ar putea inflori.

44.Potrivit paradigmei lui J.-J. Rousseau, educatia este conditionata de:
a. Libertatea autonoma a individului educat
b. Libertatea autonoma a institutiei scolare
c. Libertatea autonoma a educatorului
VARIANTA a- Libertatea autonoma a individului educat

Paradigma educatiei negative are cateva idei-forta de mare interes pentru filosofia educatiei
- educatia conditionata de libertatea autonoma a individului;

45.Potrivit lui J.-J. Rousseau, prin "libertate autonoma" intelegem:
a. A nu raspunde de faptele noastre decat in fata justitie
b. A nu fi supusi altuia si a nu supune vointa altuia, vointei noastre
c. A putea sa nu fii de acord cu ceea ce nu-ti convine
VARIANTA b- A nu fi supusi altuia si a nu supune vointa altuia, vointei noastre

Libertatea inseamna mai putin a face ce vrem, cat a nu fi supusi altuia; ea inseamna, totodata, a nu supune vointa altuia, vointei noastre.

46.Categoria centrala a paradigmei kantiene a educatiei este:
a. Libertatea
b. Datoria
c. Vointa
VARIANTA b- Datoria
Categoria centrala a paradigmei kantiene a educatiei este DATORIA.

47.Potrivit lui Kant, prin educatie omul reuseste:
a. Sa se ridice la nivelul intelegerii lucrurilor in sine
b. Sa invinga teama de autoritati si sa devina liber
c. Sa invinga inclinatiile biologice prin descoperirea necesitatii si universalitatii datoriei
VARIANTA c- Sa invinga inclinatiile biologice prin descoperirea necesitatii si universalitatii datoriei
Imaginea plina de aparente contradictii ale acestei categorii pune in evidenta conceptia lui Kant asupra limitelor si perfectibilitatii fiintei umane:
- omul este mai intai fiinta biologica, cu inclinatii, tentatii, limite ale vointei;
- omul este, in acelasi timp, fiinta rationala; rationalul poate invinge biologicul, prin descoperirea universalitatii si necesitatii datoriei;

48.Potrivit pragmatismului, scopul filosofiei este:
a. Sa determine criteriile de eficienta a actiunii umane
b. Sa determine stiintele folositoare si cele nefolositoare activitatii omului
c. Sa elaboreze regulile practice pentru reusita in viata
VARIANTA a- Sa determine criteriile de eficienta a actiunii umane
Paradigma pragmatista in filosofie porneste de la cateva propozitii fundamentale:
- scopul filosofiei este de a cauta criteriile de eficienta a actiunii umane;
- o lege (teorie) este adevarata numai daca din ea decurg aplicatii practice;
- criteriul adevarului este valoarea practica, reusita (cf. Didier Julia, 1996)

49.Potrivit pragmatismului, criteriul adevarului este:
a. Valoarea practica, reusita
b. Corespondenta cu realitatea
c. Valoarea de adevar determinata logi
VARIANTA a- Valoarea practica, reusita

50.Potrivit pragmatismului, educatia, ca formare, presupune:
a. Transmiterea unor metode eficiente de invatare
b. Selectionarea si formarea activitatilor innascute
c. Descoperirea si promovarea talentelor
VARIANTA b- Selectionarea si formarea activitatilor innascute
Se produce, astfel, "selectionarea si formarea activitatilor innascute", cu ajutorul carora omul sa se poata orienta in societate.

51.Potrivit pragmatismului, educatia ca repetare si retrospectie presupune:
a. Reamintirea cunostintelor invatate anterior
b. Repetarea biologica si culturala a evolutiei omului
c. Repetarea metodelor si mijloacelor educative care s-au dovedit eficiente
VARIANTA b- Repetarea biologica si culturala a evolutiei omului

filosoful vizeaza teoria repetarii biologice si culturale a evolutiei omului (reproducerea in filogeneza a ontogenezei).

52.Potrivit pragmatismului, educatia ca reconstructie presupune:
a. Invatarea prin descompunerea si reconstruirea realitatii
b. Invatarea prin reproducerea in laborator a fenomenelor
c. Invatarea din experienta personala
VARIANTA c- Invatarea din experienta personala

Scopul educatiei este de a antrena individul in experiente personale, manifestandu-se, astfel, rolul activ al acestuia in propria educatie. Educatia ca reconstructie permite adaptarea permanenta a individului la problemele vietii, pe care le rezolva original, din initiativa personala.

53.Filosofia analitica se preocupa de:
a. Analiza perspectivelor filosofice ale stiintelor
b. Analiza logico-lingvistica a limbajului stiintelor
c. Analiza teoretico-metodologica a structurii stiintelor
VARIANTA b- Analiza logico-lingvistica a limbajului stiintelor

Esenta filosofiei analitice consta in dezvoltarea cercetarii filosofice pe directia analizei logico-lingvistice a limbajului stiintelor.

54.Filosofia analitica respinge:
a. Filosofia ca examinare critica a realitatii
b. Filosofia ca discurs despre transcendenta
c. Filosofia ca metafizica
VARIANTA c- Filosofia ca metafizica

Opusa filosofiei ca metafizica, filosofia analitica se preocupa de stabilirea coerentei si adevarului enunturilor pe baza analizei logice sau lingvistice.

55.Rolul asumat de filosofia analitica este:
a. De a curata limbajul stiintelor de enunturile contradictorii
b. De a elimina din stiinte teoriile invechite
c. De a restructura stiintele pe baza noilor descoperiri
Punctul de vedere al filosofiei analitice este ca rolul filosofiei este de a curata limbajul stiintelor de enunturile contradictorii si de a inlatura acele enunturi a caror testare pe baza logicii sau a experientei nu este posibila.
VARIANTA a- De a curata limbajul stiintelor de enunturile contradictorii

56.Functia comunicativ-explicativa a filosofiei analitice a educatiei inseamna:
a. Sa asigure bogatie de idei limbajului pedagogic
b. Sa asigure formalizarea limbajului pedagogic
c. Sa asigure claritate si univocitate limbajului pedagogic
VARIANTA c- Sa asigure claritate si univocitate limbajului pedagogic
-functia comunicativ-explicativa (de asigurare a claritatii si univocitatii limbajului pedagogic);

57.Functia epistemologica a filosofiei analitice inseamna:
a. Sa asigure legatura limbajului pedagogic cu limbajul altor stiinte
b. Sa asigure consistenta teoretica limbajului pedagogic
c. Sa asigure respectarea, in limbajul pedagogic, a cerintelor epistemologiei
VARIANTA b- Sa asigure consistenta teoretica limbajului pedagogic
-functia epistemologica (de asigurare a obiectivitatii stiintifice si a consistentei teoretice interne a terminologiei limbajului pedagogic);

58.Nu face parte din problemele gnoseologice ale educatiei, urmatoarea problema:
a. comportamentul subiectului si obiectului in cunoastere
b. influenta cunoasterii asupra relatiei omului cu divinitatea
c. valoarea cunostintei si problematica adevarului
VARIANTA b- influenta cunoasterii asupra relatiei omului cu divinitatea

In jurul acestei intrebari, gnoseologia anticipeaza educatia, intrucat pune probleme specifice domeniului sau de investigatie, centrat pe relatia subiect-obiect in cunoastere:
- comportamentul subiectului si obiectului in cunoastere;
- natura cunostintei, ca produs al cunoasterii;
- valoarea cunostintei si problematica adevarului.

59.Potrivit subiectivismului gnoseologic, in relatia subiect-obiect, cunoasterea depinde de:
a. Obiect
b. Subiect
c. Actul cunoasterii
VARIANTA b- Subiect
Subiectivismul este punctul de vedere potrivit caruia in relatia subiect-obiect fiecare subiect are propria imagine despre obiect, iar realitatea obiectului este dependenta de acesta, singura realitate fiind cea a subiectului

60.Potrivit obiectivismului gnoseologic, in relatia subiect-obiect, cunoasterea depinde de:
a. Obiect
b. Subiect
c. Actul cunoasteri
VARIANTA a- Obiect

Obiectivismul este punctul de vedere potrivit caruia lumea este independenta de subiect, obiectul cunoasterii si educatiei avand un rol determinant in cunoastere si prin cunoastere, subiectul "ia act" de obiect, avand un rol pasiv, de simplu receptacul.

61.Curentul gnoseologic care sustine ca intrega realitate ne e data de experienta este:
a. Pragmatismul
b. Rationalismul
c. Empirismul
VARIANTA c- Empirismul
Empirismul sustine ca intreaga realitate ne este data prin experienta, produsa cu ajutorul simturilor.

62.Curentul gnoseologic care sustine ca toate cunostintele despre obiect sunt produsul ratiunii este:
a. Pragmatismul
b. Rationalismul
c. Empirismul
VARIANTA b- Rationalismul
Rationalismul sustine, dimpotriva, ca toate cunostintele noastre despre obiect sunt produsul ratiunii, al unor constructii rationale cu care omul se naste.

63.Cunoasterea comuna este:
a. Organizata, neintentionata, continua
b. Neintentionata, fragmentara si nesistematica
c. Organizata, intentionata, sistematica
VARIANTA b- Neintentionata, fragmentara si nesistematica
Cunoasterea comuna este cunoasterea neintentionata, fragmentara si nesistematica, preponderent descriptiva si constatativa.

64.Cunoasterea stiintifica este:
a. Organizata, neintentionata, continua
b. Neintentionata, fragmentara si nesistematica
c. Organizata, intentionata, sistematica
VARIANTA c- Organizata, intentionata, sistematica
Cunoasterea stiintifica este cunoasterea ca scop. Este scopul principal al educatiei. Este organizata, intentionata, sistematica.

65.Teoria care sustine ca o propozitie este adevarata, daca nu intra in contradictie cu alte propozitii considerate ca adevarate, este:
a. Teoria adevarului-corespondenta
b. Teoria coerentei
c. Teoria pragmatista
VARIANTA b- Teoria coerentei
Teoria coerentei sustine ca o propozitie este adevarata daca ea nu intra in contradictie cu toate celelalte propozitii acceptate.

66.Teoria care sustine ca o propozitie este adevarata daca enuntul sau este in conformitate cu realitatea este:
a. Teoria adevarului-corespondenta
b. Teoria coerentei
c. Teoria pragmatista
VARIANTA a- Teoria adevarului-corespondenta
Teoria adevarului-corespondenta este cea mai apropiata de simtul comun. Cu alte cuvinte, adevarul se probeaza prin corespondenta dintre enunt si realitate.

67.Teoria care sustine ca o propozitie este adevarata daca este demonstrata utilitatea ei este:
a. Teoria adevarului-corespondenta
b. Teoria coerentei
c. Teoria pragmatista
VARIANTA c- Teoria pragmatista
Teoria pragmatista sau a adevarului-utilitate (Ch. Peirce, W. James, J. Dewei) sustine ca adevarul unei propozitii este dat de utilitatea ei.

68.Prin metoda, in cunoastere, intelegem:
a. Calea de urmat pentru a te feri de interpretari.
b. Calea de urmat pentru a ajunge la adevar
c. Calea de urmat cea mai scurta
VARIANTA b- Calea de urmat pentru a ajunge la adevar
Generic, prin metoda se intelege calea de urmat pentru a ajunge la un rezultat. In cunoastere, calea de urmat pentru a ajunge la adevar (gr.: meta - spre; odos - cale) "

69.Perechile metodologice fundamentale, in cunoasterea stiintifica, sunt:
a. Analiza/sinteza; inductie/deductie
b. Cunoastere/interpretare; evaluare/masurare
c. Determinare/comparare; enumerare/clasificare
VARIANTA a - Analiza/sinteza; inductie/deductie
Teoria cunoasterii stiintifice (epistemologia) pune in evidenta doua perechi metodologice fundamentale, consacrate in istoria cunoasterii: inductie-deductie si analiza-sinteza.

70.In filosofie, metoda depinde de:
a. Domeniul cunoasterii si intinderea cunoasterii
b. Subiectul cunoscator si obiectul cunoasterii
c. Traditie si inovatie in cunoastere
VARIANTA b- Subiectul cunoscator si obiectul cunoasterii
In filosofie, metoda este dependenta de doi factori corelativi: subiectul cunoscator (filosoful) si obiectul cunoasterii (problema filosofica).

71."Maieutica" a fost utilizata de:
a. Platon
b. Socrate
c. Aristotel
VARIANTA b- Socrate

Socrate a inventat "maieutica" (mositul), Platon, Hegel si Marx sunt pilonii de rezistenta ai "dialecticii", Aristotel este fondatorul "silogisticii", Descartes a fondat "indoiala", Kant a pus bazele metodei "critice", Husserl a propus metoda "fenomenologica", Carnap a initiat metoda "analitica", Gadamer a adus in filosofie metoda "hermeneutica"

72.Dialectica a fost utilizata de:
a. Platon
b. Socrate
c. Aristotel
VARIANTA a- Platon

73.Silogistica a fost inventata de:
a. Platon
b. Socrate
c. Aristotel
VARIANTA c- Aristotel

74.Metoda critica a fost profesata de:
a. Kant
b. Hegel
c. Schelling
VARIANTA a- Kant

75.Metoda fenomenologica a fost introdusa de:
a. Husserl
b. Brentano
c. Carnap
VARINATA a- Husserl

76.Metoda analitica a fost introdusa de:
a. Husserl
b. Bertalanffi
c. Carnap
VARIANTA c- Carnap

77.Metoda structurala a fost utilizata de:
a. Husserl
b. Bertalanffi
c. Carnap
VARIANTA b Bertalanffi
Nu putem incheia inventarul metodelor Filosofiei educatiei, fara sa evidentiem relevanta metodei structurale, propusa filosofiei de L.von Bertalanffi

78.Axiologia este disciplina filosofica ce studiaza:
a. Morala
b. Valorile
c. Existenta
VARIANTA b- Valorile

Chiar daca axiologia este interesata de valoare prin prisma raportului de tip gnoseologic dintre subiect si obiect, ea depaseste simpla determinatie gnoseologica, intelegand relatia doar ca o componenta a constituirii valorii. Totodata, dincolo de obiectualitatea universului valorilor, axiologia sondeaza autonomia valorii, in genere, unificand speciile valorice sub cupola unor determinatii generale, esentiale, in baza carora formuleaza norme si criterii taxonomice.

79.Educatia axiologica presupune:
a. Educatia determinata de, conceputa in vederea si realizata prin concept
b. Educatia determinata de, conceputa in vederea si realizata prin norme
c. Educatia determinata de, conceputa in vederea si realizata prin valori
VARIANTA c- Educatia determinata de, conceputa in vederea si realizata prin valori

Educatie axiologica:
- educatie determinata de valori;
- educatie conceputa in vederea valorii;
- educatie realizata prin valori.


80.In sens larg, prin cultura se intelege:
a. Totalitatea valorilor spirituale
b. Totalitatea valorilor materiale
c. Totalitatea valorilor materiale si spirituale
VARIANTA c- Totalitatea valorilor materiale si spirituale

- In sensul cel mai larg, termenul de cultura desemneaza tot ceea ce este produs al interventiei omului, deci deopotriva ansamblul valorilor spirituale si al celor materiale, create de om in relatiile sale cu natura, cu ceilalti oameni, cu valorile.

81.Potrivit lui Al. Tanase, momentele constitutive ale culturii sunt:
a. Descoperirea, evaluarea, utilizarea, reevaluarea
b. Cunoasterea, valoarea, creatia, comunicarea
c. Producerea, stocarea, educarea, tezaurizarea
VARIANTA b.2- Cunoasterea, valoarea, creatia, comunicarea

Al. Tanase prezinta continutul culturii sub sintagma "momente constitutive", enumerand patru asemenea momente:
1. Cunoasterea
2. Valoarea
3. Creatia
4. Cmunicarea

82.Potrivit paradigmelor moderne ale educatiei, in comunicarea culturii, omul este:
a. Creator de cultura
b. Receptor de cultura
c. Creator si receptor de cultura
VARIANTA c- Creator si receptor de cultura

Se pune in evidenta tot mai mult conditia receptorului de a fi in acelasi timp creator, prin rolul sau activ in procesul receptarii. Paradigmele contemporane ale educatiei pun in valoare in mod deosebit aceasta dimensiune a cominicarii culturii.

83.Diferenta dintre cultura si civilizatie este urmatoarea:
a. Cultura este spirituala, ideala, trecatoare, perisabila, civilizatia este materiala, obiectuala, vesnica, neperisabila
b. Cultura este subiectiva, activa, dinamica, creatoare, iar civilizatia este obiectiva, obiectivata in bunuri, mod de trai, institutii
c. Cultura este nationala, specifica, scrisa, netransferabila, iar civilizatia este universala, generala, structurata, transferabila ca marfa
VARIANTA b. Cultura este subiectiva, activa, dinamica, creatoare, iar civilizatia este obiectiva, obiectivata in bunuri, mod de trai, institutii

Punctul nostru de vedere este acela ca civilizatia este indisolubil legata de cultura, intr-un binom cultura-civilizatie, in care perspectiva culturala este una diacronica, iar cultura reprezinta latura subiectiva, activa si dinamica de creatie si luare in stapanire de catre om a valorilor prin educatie, latura in care natura valorica a existentei este inca dominanta, in timp ce perspectiva civilizatorica este una sincronica, in care civilizatia reprezinta latura obiectiva si obiectivata, relativ stabila, latura in care "naturii (valorice) ii place sa se ascunda" (Parmenide), sub stratul "obiectelor" prin care se manifesta: curente artistice si literare, mod de trai, mod de productie, stil cultural, moravuri si morale, stiinte, religii, institutii, tipuri de comunitati umane etc.

84.Omul ca fiinta simbolica a fost definit de:
a. Ernest Cassirer
b. Max Scheler
c. Filosofii existentialisti
VARIANTA a- Ernest Cassirer

Fiinta simbolica (homo symbolicum - Cassirer)"Omul - spune Cassirer - traieste intr-un univers simbolic, nu intr-unul pur si simplu natural. Limbajul, mitul, arta si religia sunt parti ale acestui univers, fetele multicolore care se misca in reteaua de simboluri"




85.Omul ca fiinta care alege a fost definit de:
a. Ernest Cassire
b. Max Scheler
c. Filosofii existentialisti
VARIANTA b. Max Scheler
Fiinta care alege (Max Scheler).Aflat "la mijloc, intre realitatea dura a vietii si idealurile oscilante ale perspectivei vizionare", omul lui Max Scheler traieste permanent "din ceea ce este mai apropiat, din curgerea vietii cotidiene firesti, dar nu mai putin decat din marile probleme hotaratoare de viata, in fata carora particularul se vede situat din nou undeva".

86.Omul ca fiinta solitara a fost definit de:
a. Ernest Cassirer
b. Max Scheler
c. Filosofii existentialisti
VARIANTA c- Filosofii existentialisti
Fiinta solitara (filosofii existentialisti)-Existentialismul este curentul filosofic cel mai explicit angajat intr-o filosofie a omului, prin excelenta.

87.Expresia "sa nu privim niciodata omul ca mijloc, ci intotdeauna ca scop" apartine lui:
a. Immanuel Kant
b. G.Fr. Hegel
c. Fr. Nietzsche
VARIANTA a. Immanuel Kant
Teza omului ca valoare-scop a fost enuntata, astfel, pentru prima data explicit, de Immanuel Kant. Nu exista valori-scop care sa nu defineasca omul, in una din ipostazele sale.
(Etica kantiana spune: niciodata sa nu-l privesti pe celalalt ca pe un mijloc, ci totdeauna ca pe un scop.-internet)

88.Potrivit lui Tudor Vianu, omul este valoare:
a. Universala, personala, cardinala
b. Personala, integrativa, amplificativa
c. Dinamica, structurata, organizata
VARIANTA b. Personala, integrativa, amplificativa
Dupa criteriile utilizate de Tudor Vianu, putem caracteriza omul ca valoare, astfelI
Este valoare personala.
Este in acelasi timp o valoare aderenta si libera.
Este o valoare integrativa.
Este o valoare amplificativa.

89.Postmodernismul proclama ca fundament al viziunii despre om:
a. Protectia mediului
b. Lupta impotriva drogurilor
c. Drepturile omului
VARIANTA c- Drepturile omului
Putem formula cateva caracteristici de esenta ale acestei epoci, referitoare la educatia contemporana:
-Proclamarea "drepturilor omului" ca fundament al oricarei viziuni despre om si educatia lui.

90.Nu apartine educatiei morale, urmatoarea caracteristica:
a. Este o premisa a formularii de catre om a scopurilor vietii
b. Este un mijloc de modelare a comportamentului social
c. Este un mijloc de formare a deprinderilor manageriale moderne
VARIANTA c- Este un mijloc de formare a deprinderilor manageriale moderne
Aprecierile de mai sus asupra moralei permit identificarea celor mai importante beneficii ale educatiei morale pentru personalitatea umana:
- este o premisa a formularii de catre om a scopurilor vietii;
- este o conditie a formarii judecatilor de valoare asupra vietii;
- este o modalitate de a transmite oamenilor coordonatele iubirii autentice;
- este un mijloc de modelare a comportamentului social;
- este o baza indispensabila pentru asimilarea de catre om a tuturor celorlalte valori.

91.Educatia religioasa corespunde nevoii omului de a se raporta:
a. La semeni
b. La mediu
c. La transcendenta
VARIANTA c- La transcendenta

Aceasta intreita orientare a omului poate fi privita, insa, pe doua paliere de traire spirituala: la nivelul experientei relative, al imanentei, sau la nivelul experientei absolute, al transcendentei Experienta religioasa este modalitatea specific religioasa de intalnire a omului cu sacrul, ca valoare religioasa suprema. Legatura omului cu sacrul se realizeaza pe cale simbolica si nu rationala. Rolul sacrului este acela de a face posibila comunicarea omului cu transcendenta. El se afla deopotriva in imanent si in transcendent.

92.In educatia religioasa, expresia "nu m-ai cauta, daca nu m-ai fi gasit" exprima faptul ca:
a. Credinta precede cunoasterea
b. Cunoasterea precede credinta
c. Credinta si cunoasterea sunt concomitente
VARIANTA a- Credinta precede cunoasterea

Asa cum observa Mircea Florian, daca in raport cu imanenta cunoasterea precede si subordoneaza creatia, in raport cu transcendenta creatia precede si subordoneaza cunoasterea cunoasterea rationala este lasata intr-un plan secund, pusa mai degraba sa justifice, decat sa caute ("Nu m-ai cauta, daca nu m-ai fi gasit").

93.Conceptiile etatiste asupra educatiei religioase considera ca:
a. Educatia religioasa este o problema personala
b. Educatia religioasa este o problema nationala
c. Educatia religioasa este o problema a comunitatii religioase
VARIANTA b- Educatia religioasa este o problema nationala

Exista conceptii etatiste, potrivit carora incorporarea unui om intr-un curent religios este o problema a comunitatii. Potrivit acestora, educatia religioasa este o problema de stat, o problema nationala si trebuie tratata de pe pozitiile curentului religios majoritar.

94.Conceptiile liberale asupra educatiei religioase considera ca:
a. Educatia religioasa este o problema personala
b. Educatia religioasa este o problema nationala
c. Educatia religioasa este o problema a comunitatii religioase
VARIANTA a. Educatia religioasa este o problema personala

Exista, insa, si conceptii liberale, potrivit carora aderenta la un curent religios este o chestiune de optiune personala si, in consecinta, educatia religioasa trebuie sa ramana la dispozitia comunitatii religioase la care omul adera.

95.Conceptiile radicale asupra educatiei religioase considera ca educatia religioasa are ca scop:
a. Renuntarea la placerile lumesti si trairea in comuniune cu divinitate
b. Formarea oamenilor ca soldati ai divinitatii in lupta impotriva necredinciosilor
c. Trairea autentica a vietii religioase in limitele valorilor umane universale
VARIANTA a- Renuntarea la placerile lumesti si trairea in comuniune cu divinitate
Exista conceptii radicale, care considera ca scopul educatiei religioase trebuie sa fie indepartarea de profan si apropierea cat mai deplina de sacru, prin renuntarea la valorile lumesti, in favoarea celor ale transcendentei. Aderentii la aceste conceptii formeaza, in general, lumea misticilor.

96.Conceptiile moderate asupra educatiei religioase considera ca educatia religioasa are ca scop:
a. Renuntarea la placerile lumesti si trairea in comuniune cu divinitatea
b. Formarea oamenilor ca soldati ai divinitatii in lupta impotriva necredinciosilor
c. Trairea autentica a vietii religioase in limitele valorilor umane universale
VARIANTA c- Trairea autentica a vietii religioase in limitele valorilor umane universale
Exista si conceptii potrivit carora educatia religioasa are ca scop cultivarea valorilor credintei in scopul ameliorarii conditiei umane si al trairii autentice a religiozitatii in limitele valorilor universale ale umanitatii. Aici se incadreaza conceptiile religioase care considera religia ca forma a culturii si religiozitatea ca mod de viata autentica.

97.Conceptiile fundamentaliste asupra educatiei religioase considera ca educatia religioasa are ca scop:
a. Renuntarea la placerile lumesti si trairea in comuniune cu divinitatea
b. Formarea oamenilor ca soldati ai divinitatii in lupta impotriva necredinciosilor
c. Trairea autentica a vietii religioase in limitele valorilor umane universale
VARIANTA b- Formarea oamenilor ca soldati ai divinitatii in lupta impotriva necredinciosilor

Exista conceptii potrivit carora educatia religioasa este menita sa-i formeze pe oameni ca soldati ai divinitatii, in lupta impotriva necredinciosilor. Valorile religioase devin valori-mijloc pentru implininirea poruncii divine. Aici se incadreaza, in general, fundamentalismul.

98.Nu apartine educatiei estetice urmatoarea actiune educativa:
a. Crearea conditiilor obiective si subiective, individuale si social-culturale pentru creatia si receptarea artei
b. Asigurarea cunoasterii si intelegerii mijloacelor de expresie proprii artistilor
c. Formarea capacitatii de evaluare economica si de tezaurizare a operelor de arta
VARIANTA c- Formarea capacitatii de evaluare economica si de tezaurizare a operelor de arta

Procesul creatiei si al receptarii operei de arta implica educatia in dubla ipostaza: ca activitate de formare a creatorilor de arta si ca activitate de formare a gustului artistic pentru receptarea artei. Daca in primul caz vorbim de educatia specializata, destinata descoperirii si cizelarii talentelor, in cel de-al doilea caz vorbim de un domeniu al educatiei care se adreseaza tuturor, fara exceptie: educatia estetica, inteleasa ca activitate educativa menita sa dezvolte gustul pentru frumos si capacitatea de receptare si asimilare a valorilor estetice.

99.Praxiologia influenteaza teoria educatiei, analizind urmatoarele concepte educationale:
a. Scopuri, agenti, mijloace, eficienta, ideal educational
b. Obiectiv, subiectiv, analitic, sintetic in educatie
c. Directive, cerinte, norme, valori si rezultate ale educatiei
VARIANTA a- Scopuri, agenti, mijloace, eficienta, ideal educational

Orice act educational are un scop, se instituie, deci, teleologic. Prin urmare, proiectele educationale sunt legate nemijlocit de indeplinirea scopului pentru care s-a constituit respectivul sistem educational .In primul rand, ele rezulta din raportarea agentului educational la rezultatul actiunii: este vorba de faptul ca in masura in care respectarea unor norme ale actiunii educationale influenteaza acest rezultat, ele vor fi incluse in proiectul educational. Prin urmare, eficienta actiunii se masoara intotdeauna in spatiul comportamentului individual si/sau colectiv, profesional sau public al celor educati
In al doilea rand, ele rezulta din raportarea agentului educational la executorii actiunii educative. aceste norme vor fi acceptate ca necesare.
In al treilea rand, ele rezulta din raportarea agentului educational la mijloacele actiunii. In al patrulea rand, ele rezulta, din raportarea agentului educational la idealul educational proiectat

100.Idealul educational presupune:
a. Proiectarea educatiei in perspectiva unor durate precise ale vietii
b. Proiectarea educatiei in perspectiva intregii vieti active
c. Proiectarea educatiei in perspectiva unor profesii determinate
VARIANTA b. Proiectarea educatiei in perspectiva intregii vieti active