UNIVERSITATEA ROMANO-GERMANA DIN SIBIU

Facultatea de .

Catedra de ...

GHID PENTRU REDACTAREA SI PREZENTAREA LUCRARII DE LICENTA

Cuprins

Introducere - cadrul general 3

Capitolul 1: Structura lucrarii de licenta 5

Capitolul 2: Reguli de redactare a lucrarii de licenta 6

Capitolul 3: Reguli de prezentare a lucrarii de licenta 9

Anexe 10

INTRODUCERE - CADRUL GENERAL

In conformitate cu Regulamentul de organizare si desfasurare a examenului de absolvire/licenta/diploma la Universitatea Romano-Germana din Sibiu, examenul de licenta consta din doua probe:

a)          evaluarea cunostintelor fundamentale si de specialitate;

b)          prezentarea si sustinerea lucrarii de licenta.

Fiecare student al Facultatii de stiinte economice si calculatoare are obligatia de a-si alege tema lucrarii de licenta si cadrul didactic coordonator, respectand, pe parcursul elaborarii si prezentarii lucrarii, cerintele impuse de acesta.

Elaborarea lucrarii de licenta impune luarea in considerare a urmatoarelor cerinte:

domeniul (tema) cercetat(a) sa fie corelat(a) cu specializarea universitara a absolventului;

sa asigure absolventului posibilitatea optiunii pentru cercetarea acelui segment de activitate in care are cele mai profunde cunostinte generale, de specialitate si fata de care manifesta interes;

sa existe posibilitati de informare suficiente.

Coordonarea lucrarii de licenta revine in responsabilitatea cadrelor didactice avand cel putin titlul de lector doctor. Coordonatorul stiintific al lucrarii de licenta are urmatoarele obligatii:

elaboreaza impreuna cu studentul cuprinsul lucrarii de licenta;

consiliaza studentul ori de cate ori acesta solicita;

apreciaza calitatea continutului capitolelor elaborate si face observatii si sugestii de completare sau de reconsiderare, acolo unde este cazul;

analizeaza continutul integral si forma finala a lucrarii;

intocmeste referatul de apreciere a lucrarii de licenta in finalul caruia recomanda sustinerea acesteia in fata comisiei examenului de licenta si propune acordarea unei note.

Studentul are urmatoarele obligatii:

analizeaza tema lucrarii de licenta pentru care a optat si identifica problemele principale de solutionat;

prezinta coordonatorului stiintific proiectul de plan (cuprins) al lucrarii;

elaboreaza, impreuna cu conducatorul stiintific cuprinsul lucrarii.

respecta problemele inscrise in cuprinsul lucrarii, orice modificare ulterioara a acestuia fiind facuta cu acordul coordonatorului stiintific.

solicita consilierea coordonatorului stiintific ori de cate ori apar dificultati in elaborarea lucrarii de licenta;

prezinta coordonatorului stiintific, la termenele stabilite, partile elaborate din lucrare;

prezinta lucrarea de licenta coordonatorului stiintific inainte de copertare, pentru ca acesta sa aiba posibilitatea sa mai faca observatiile ce impun completari si/sau modificari;

preda, in termenul stabilit, 2 (doua) exemplare din lucrarea de licenta persoanei responsabila cu centralizarea acestora.

Prezentul Ghid pentru redactarea si prezentarea lucrarii de licenta (numit in continuare Ghid) este un document adoptat de catre membrii Catedrei de stiinte economice, avand urmatoarele obiective:

eficientizariea activitatilor de coordonare a lucrarilor de licenta;

facilitarea redactarii corecte de catre absolvent a lucrarii de licenta;

cresterea nivelului calitativ al lucrarilor de licenta;

evaluarea unitara a absolventilor care isi sustin lucrarea de licenta.  

In vederea atingerii obiectivelor enuntate anterior, prezentul Ghid contine:

informatii referitoare la structura lucrarii de licenta (capitolul 1);

reguli de redactare a lucrarii de licenta (capitolul 2);

reguli de prezentare a lucrarii de licenta (capitolul 3);

grila de evaluare a lucrarii de licenta (capitolul 4);

sabloane utilizate pentru redactarea lucrarii de licenta (anexe).

Prezentul Ghid va fi utilizat ca instrument de lucru al Catedrei de stiinte economice incepand cu sesiunea de licenta iulie 2009.

Ghidul, impreuna cu sabloanele utilizate pentru redactarea lucrarii de licenta, va fi publicat pe site-ul universitatii (www.roger-univ.ro) si va fi aplicat de catre cadrele didactice coordonatoare si studenti.

CAPITOLUL 1

STRUCTURA LUCRARII DE LICENTA

Lucrarea de licenta are doua parti: teoretica si aplicativa. Continutul lucrarii de licenta va fi structurat pe capitole si subcapitole, dar nu mai mult de 4 grade de titluri, fiind incluse urmatoarele elemente obligatorii:

a.     Coperta - informatiile care trebuie sa apara pe coperta lucrarii de licenta sunt prezentate in Anexa nr. 1;

b.     Pagina de titlu - informatiile care trebuie sa apara in pagina de titlu a lucrarii de licenta sunt prezentate in Anexa nr. 2. De asemenea, absolventii pot descarca de pe site-ul Facultatii de stiinte economice si calculatoare sablonul pentru redactarea paginii de titlu;

c.      Cuprins - lucrarea de licenta va avea un cuprins care sa contina titlurile tuturor capitolelor si subcapitolelor insotite de numarul paginii la care incepe fiecare dintre acestea (a se vedea exemplul din Anexa nr. 3);

d.     Introducere - aceasta va contine motivatia alegerii temei, gradul de noutate a temei, obiectivele generale ale lucrarii, metodologia folosita, firul rosu al lucrarii (titlul capitolelor si legatura dintre ele), precum si limitele lucrarii (confidentialitatea datelor, rata mica de raspuns la chsetionare/interviuri, lipsa accesului la unele surse bibliografice de referinta, etc.). Introducerea nu se numeroteaza ca si capitol;

e.     Capitole si subcapitole - lucrarea de licenta va contine intre 3 si 4 capitole numerotate crescator. In cadrul acestora, se vor include 1-2 capitole in care se dezvolta, in urma documentarii, continutul temei din punct de vedere teoretic si 1-2 capitole in care se prezinta metodologia si rezultatele cercetarii aplicative, solutiile propuse si argumentele autorului (studiul de caz). Se recomanda ca partea aplicativa a lucrarii de licenta sa aiba ca pondere minim 40% din continut.

f.       Concluzii si propuneri - in aceasta parte a lucrarii de licenta se regasesc cele mai importante concluzii obtinute in urma cercetarii (studiului de caz), opinia personala privind rezultatele obtinute in lucrare, precum si potentiale directii viitoare legate de tema abordata. Concluziile lucrarii nu se numeroteaza ca si capitol

g.      Anexe (daca este cazul) - acestea apar intr-o sectiune separata, care nu se numeroteaza ca si capitol. Fiecare anexa se va mentiona cel putin o data in textul lucrarii. Anexele se numeroteaza crescator (Anexa nr. 1, Anexa nr. 2, etc).

h.     Bibliografie - acesta este ultima parte a lucrarii si va contine lista tuturor surselor de informatie utilizate de catre absolvent pentru redactarea lucrarii de licenta. Bibliografia nu se va numerota ca si capitol al lucrarii.

CAPITOLUL 2

REGULI DE REDACTARE A LUCRARII DE LICENTA

Formatul intregii lucrari este A4, numarul de pagini fiind intre 60 si 65 (inclusiv anexele), cu urmatoarele elemente:

a.     Marginile paginii - se vor utiliza urmatoarele valori pentru marginile paginii (Page Setup -> Margins):

stanga: 2,5 cm;

dreapta: 2 cm;

sus:  2 cm;

jos: 2 cm.

b.     Spatiere intre randuri - textul se va tehnoredacta la un rand (Format -> Paragraph -> Line spacing -> Single);

c.      Alinierea si fontul titlurilor de capitole si subcapitole (a se vedea anexa nr. 4) - capitolele si titlurile acestora vor fi aliniate utilizand optiunea center. Fontul utilizat pentru redactare capitolului si titlului acestuia va fi Times New Roman, majuscule, bold, cu dimensiunea de 14 puncte, utilizand diacriticele specifice limbii in care este redactata lucrarea (a, s, t, i, a - pentru limba romana). Titlul capitolului se va scrie la 1 rand de capitol (Capitol -> Enter -> Titlu capitol). Fiecare capitol va incepe pe pagina noua. Subcapitolele si titlurile acestora se vor scrie la 2 randuri de titlul capitolului utilizand optiunea justified, indentare de 1,27 cm (Format -> Paragraph -> Indentation -> Special: First line by 1,27 cm). Fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, Normal, bold, cu dimensiunea de 12 puncte, utilizand diacriticele specifice limbii in care este redactata lucrarea (a, s, t, i, a - pentru limba romana).

d.     Alinierea si fontul textului in cadrul capitolelor si subcapitolelor (a se vedea Anexa nr. 4) - textul din cadrul paragrafelor normale (continutul capitolelor si subcapitolelor) va fi aliniat utilizand optiunea justified. Primul rand al fiecarui paragraf va avea o indentare de 1,27 cm (Format -> Paragraph -> Indentation -> Special: First line by 1,27 cm). Fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, single (la un rand), cu dimensiunea de 12 puncte, utilizand diacriticele specifice limbii in care este redactata lucrarea (a, s, t, i, a - pentru limba romana).

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

e.     Numerotarea paginilor - numerotarea paginilor se face incepand cu pagina de titlu, pana la ultima pagina a lucrarii, dar numarul paginii apare doar incepand cu Introducerea. Numarul de pagina se insereaza in subsolul paginii, centrat (Insert -> Page Numbers -> Position: Bottom of page (Footer) -> Alignmet: Center).

f.       Tabele (a se vedea Anexa nr. 4) - tabelele se numeroteaza cu 2 cifre, prima reprezentand numarul capitolului, iar cea de a doua reprezentand numarul tabelului din capitolul respectiv. Fiecare tabel are numar si titlu. Numarul tabelului se mentioneaza deasupra tabelului, aliniat la marginea din dreapta. Titlul tabelului se mentioneaza la 1 rand de numar, utilizand optiunea center. Fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, bold, cu dimensiunea de 12 puncte. Daca este cazul, sursa datelor se precizeaza la notele de subsol.

g.      Figuri (a se vedea Anexa nr. 4) -  figurile (aici sunt incluse imagini, grafice, capturi de ecran) se numeroteaza cu 2 cifre, prima reprezentand numarul capitolului, iar cea de a doua fiind numarul figurii din capitolul respectiv. Fiecare figura are numar si titlu, care se mentioneaza sub figura, utilizand optiunea center. Fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, bold, cu dimensiunea de 12 puncte. Daca este cazul, sursa datelor se precizeaza la notele de subsol.

h.     Note de subsol - in situatia in care se citeaza (ex. definitii, puncte de vedere, clasificari, etc), se mentioneaza cifre (ex. rata inflatiei, pozitie in clasamente, PIB, etc.) sau se doreste explicarea unor termeni (ex. stakeholders, formule folosite), se vor introduce note de subsol (Insert -> Reference -> Footnote -> Location: Footnotes (Bottom of page) -> Format: Number format (1, 2, 3, ); Start at: (1) -> Numbering (Restart each page) pentru a se indica sursa(ele). Fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, single (la un rand), cu dimensiunea de 10 puncte, utilizand diacriticele. Mentionarea autorilor in textul notei de subsol se va face prin indicarea numelui si a prenumelui. In cazul citarii unui text mentionat intr-o singura pagina a lucrarii se va face mentiunea "p"; in cazul citarii mai multor pagini din lucrare se va face mentiunea "pp". Notele de subsol se numeroteaza unitar pentru toata lucrarea, si vor respecta urmatoarele reguli de citare:

in cazul citarii din carti cu un singur autor: Stancioiu, Ion - Management-elemente fundamentale, Ed. Teora, Bucuresti, 1999, p. 432

in cazul citarii din carti cu mai multi autori: Stancioiu, Ion; Militaru Gheorghe - Management-elemente fundamentale, Ed. Teora, Bucuresti, 1999, p. 432

in cazul citarii din carti cu coordonator: Nicolescu, Ovidiu (coord.) - Strategii manageriale de firma, Ed. Economica, Bucuresti, 1998, pp. 552-557

in cazul citarii din carti editate in limba romana dar care au fost traduse din alta limba: Hesselbein, Frances; Goldsmith, Marshall; Beckhard, Richard - Oraganizatia viitorului, traducere, Ed. Teora, Bucuresti, 2000, p. 114

in cazul citarii din articole publicate in reviste: Tabara, Neculai - in articolul Fundamente teoretice privind controlul de gestiune, publicat in revista "Finante publice, contabilitate", nr. 11-12/2002, p. 29

in cazul citarii de articole publicate in volume ale unor manifestari stiintifice: Baltes Nicolae - in comunicarea Considerente privind organizarea auditului intern, publicata in Caietul stiintific "Reformele administrative si judiciare in perspectiva integrarii europene - Sectiunea pentru stiinte economice si administrative" nr. 6/2004, Institutul de Stiinte Administrative "Paul Negulescu", Ed. BURG, Sibiu, pp. 258-269

in cazul citarii unor repere legislative, in functie de modificarile aduse acestora: Legea nr. 672 din 19 decembrie 2002 privind auditul public intern, M.Of nr. 953/24.12.2002, cu modificarile si completarile ulterioare / Legea nr. 672 din 19 decembrie 2002 privind auditul public intern, republicata, M.Of nr. 953/24.12.2002, cu modificarile si completarile ulterioare / Legea nr. 672 din 19 decembrie 2002 privind auditul public intern, republicata, M.Of nr. 953/24.12.2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

in cazul citarii unor lucrari fara autor: *** - Norme nationale de audit, Ed. CECCAR, Bucuresti, 1999, p. 65

in cazul citarii unor surse de pe internet se va scrie adresa completa si perioada in care aceasta a fost accesata: Newing, Rod - in articolul The importance of education, 28 September 2004, http://news.ft.com.cms/s/ fcb7e488-1160-11d9-95d9-00000e2511c8,dwp_uuid=857cf036-115e-11d9-95d9-00000e2511c8,ft_acl=,s01=2.html, accesat noiembrie 2007

in cazul citarii mai multor lucrari se vor insera atatea note de subsol cate lucrari sunt citate; numarul notelor de subsol se va separa prin virgula.

i.       Bibliografia - se structureaza pe urmatoarele paliere: "Carti, tratate, cursuri, monografii", "Articole si lucrari conferinte", "Legislatie", "Site-uri". Aceste liste bibliografice se vor ordona alfabetic.

Imprimarea tuturor paginilor lucrarii se va realiza pe ambele fete a fiecarei foi, cu exceptia paginii de titlu care va fi pe o singura foaie.

CAPITOLUL 3

REGULI DE PREZENTARE A LUCRARII DE LICENTA

Prezentarea lucrarii de licenta in fata comisiei de examinare este cel putin la fel de importanta ca si redactarea acesteia. Nota finala obtinuta de catre absolvent este si rezultatul evaluarii comisiei, in urma prezentarii si sustinerii lucrarii de catre absolvent.

Reguli de prezentare si sustinere a lucrarii de licenta:

a.    Momentul si locatia prezentarii: absolventii vor fi anuntati asupra datei, orei si locatiei la care isi vor putea sustine lucrarea de licenta in fata comisiei. Neprezentarea absolventului la data, ora si locatia stabilite poate atrage eliminarea acestuia din examenul de licenta.

b.   Prezentare in PowerPoint: absolventul isi va sustine rezultatele cercetarii realizate cu ajutorul unei prezentari multimedia concepute in PowerPoint (Office 2003).

c.    Timp maxim de prezentare: 10 minute;

d.   Intrebari: membrii comisiei pot adresa absolventului oricate intrebari referitoare la subiectul lucrarii de licenta si/sau metodologia si resursele folosite;

Recomandari pentru realizarea prezentarii multimedia:

prezentarea va contine intre 10 si 15 diapozitive (slide-uri);

existenta obligatorie a unui slide de titlu, care va contine cel putin titlul lucrarii, numele absolventului si numele cadrului didactic coordonator;

slide cu cuprinsul lucrarii;

slide-uri cu text, tabele, figuri cu ajutorul carora se vor prezenta acele aspecte ale lucrarii ce se doresc a fi comunicate comisiei;

1-2 slide-uri pentru concluzii

slide-urile nu vor contine prea mult text (maximum 7 linii a cate 7 cuvinte fiecare), iar absolventul nu va citi informatia de pe diapozitiv.

ANEXE

In continuare prezentam, fiecare pe cate o pagina, sabloane pentru urmatoarele documente:

Anexa nr. 1: Coperta lucrarii de licenta

Anexa nr. 2: Prima pagina a lucrarii de licenta (pagina de titlu)

Anexa nr. 3: Exemplu tehnoredactare cuprins

Anexa nr. 4: Exemplu pentru tehnoredactare continut lucrare de licenta

Precizam faptul ca aceste sabloane pot fi descarcate de pe site-ul Universitatii Romano-Germane din Sibiu, putand fi utilizate de catre studenti in procesul de redactare a lucrarii de licenta.

UNIVERSITATEA ROMANO-GERMANA DIN SIBIU

FACULTATEA DE .

LUCRARE DE LICENTA

Coordonator stiintific

Titlu Prenume Nume

(Exemplu: Conf.univ.dr. ...)

Absolvent

Prenume Nume

Anul

UNIVERSITATEA ROMANO-GERMANA DIN SIBIU

FACULTATEA DE .

Specializarea .

Titlul lucrarii

Coordonator stiintific

Titlul Prenume Nume

(Exemplu: Conf.univ.dr. .)

Absolvent

Prenume Nume

Sibiu

Anul

CUPRINS

Introducere 3

Capitolul 1. Abordari teoretice de baza privind managementul

1.1. Conceptul privind functiunea organizatiei.

1.2. Managementul intre arta, stiinta, tehnica, limbaj

1.3. Functiile managementului

1.3.1. Previziunea

1.3.2. Organizarea

1.3.3. Coordonarea

1.3.4. Antrenarea

1.3.5. Controlul si evaluarea

1.4. Interdependente dintre caracteristicile firmei si continutul managementului financiar

Capitolul 2. Economia, organizatia si managementul bazate pe cunostinte si implicatiile

lor in organizatia viitorului

2.1. Guvernanta corporativa - un nou mod de conducere in secolul XXI

2.2. Crearea unei structuri organizatorice functionale prin implementarea centrelor de

gestiune, de profit si de performanta

2.3. Managementul in contextul implementarii noilor tehnologii informationale si de

comunicatii

2.4. Amprente culturale asupra strategiilor de dezvoltare

Capitolul 3. Studiu de caz privind implicatiile managementului bazat pe cunostinte la    S.C. Ambient S.A.

3.1. Guvernanta corporativa - un nou mod de conducere in secolul XXI

3.2. Crearea unei structuri organizatorice functionale prin implementarea centrelor de

gestiune, de profit si de performanta

3.3. Managementul in contextul implementarii noilor tehnologii informationale si de

comunicatii

3.4. Amprente culturale asupra strategiilor de dezvoltare

Concluzii si propuneri

Anexe (daca exista)

Bibliografie

CAPITOLUL 1

ABORDARI TEORETICE DE BAZA PRIVIND MANAGEMENTUL

1.1. Conceptul privind functiunea financiara si rolul acesteia in  cadrul firmei. Interferente intre functiunea financiara si celelalte functiuni ale firmei

Entitatea economica isi desfasoara activitatea intr-un anumit cadru organizatoric. Ea presupune un ansamblu de activitati dinamice si complexe, ce se pot grupa pe anumite functiuni care se conditioneaza reciproc si a caror integrare permite acesteia sa reactioneze corespunzator la solicitarile mediului, sa evolueze eficient si sa se dezvolte continuu. Initiatorul conceptului de functiune a fost Henry Fayol (Administrarea industriala si generala, 1916), care a realizat pentru prima oara, in baza unei analize a intregului complex de activitati din cadrul firmei, o compartimentare, o grupare rationala a tuturor activitatilor in sase functiuni: tehnica, comerciala, financiara, contabila, de securitate, administrativa. Ulterior, conceptul de functiune a constituit subiectul a numeroase studii si cercetari initiate de specialisti, suferind repetate modificari.

1.2. Functiile managementului financiar

Dupa cum specialistii din tara si strainatate recunosc ca exista un sistem de functii ale managementului general, un obiectiv urmarit in cadrul lucrarii a fost prezentarea si analiza functiilor managementului financiar. Ele au ca fond conceptul functiilor managementului general si se particularizeaza in zona financiara cu activitatile specifice ale acesteia (figura 1.1).

Fig. 1.1. Functiile managementului financiar

Functiile managementului financiar se afla intr-o stransa interdependenta, formand un sistem, si au un caracter dinamic. Ele apar si se dezvolta concomitent cu evolutia firmei si isi manifesta, mai mult sau mai putin accentuat, caracterul in diferite stadii ale dezvoltarii firmei.

1.2.1. Previziunea financiara

Se constituie ca o functie prioritara in managementul financiar deoarece asigura o identificare previzibila a viitorului, cautand astfel raspuns la intrebarile: "ce trebuie si ce se poate realiza in cadrul firmei?" In opinia noastra, functia de previziune a managementului financiar cuprinde totalitatea activitatilor desfasurate de catre manageri si profesionistii financiar-contabili din intreprindere in scopul stabilirii principalelor obiective viitoare ale sale, a resurselor (materiale, financiare, umane) necesare, conditiilor de procurare a acestora precum si a implicatiilor determinate prin realizarea lor.

Astfel, in cadrul functiei de previziune se stabilesc obiectivele firmei, precum si cele mai avantajoase cai de actiune pentru atingerea acestora. Pe aceasta baza se fundamenteaza decizia economica, plecand de la principiul evaluarii variantelor decizionale in raport cu cerintele eficientei ridicate[1].

In derularea functiei de previziunea a managementului financiar, profesionistii elaboreaza documente contabile proforma (bilant contabil, cont de profit si pierdere etc.), prognoze financiare, politici financiare, strategii financiare, planuri financiare, bugete, proiectii privind costurile in procesul de productie etc. utilizand indicatori de performanta adecvati privind activitatea firmei cu care se dimensioneaza necesarul de resurse si rezultatele obtenabile.

1.2.2. Organizarea financiara

Consideram ca functia de organizare a managementului financiar cuprinde ansamblul activitatilor ce trebuie efectuate pentru realizarea cadrului organizatoric optim in vederea maximizarii eficientei economico-sociale. Prin ea se stabileste cine si cum trebuie sa contribuie la realizarea obiectivelor previzionate.

In cadrul acestei functii sunt incluse activitatile necesare indeplinirii obiectivelor financiar-contabile ale firmei, asezarea lor ca sarcini pe salariati si structuri organizatorice si statuarea tuturor acestora intr-un cadrul precis conturat de adoptare si urmarire a deciziilor. Exercitarea functiei de organizare a managementului financiar conduce la definirea unor domenii organizationale, astfel:[2]^{, [3], [4]}

activitatea contabila;

activitatea financiara;

activitatea de control financiar propriu;

activitatea de audit intern;

In organizare, managementul activitatii financiar-contabile tine cont in primul rand de complexitatea activitatilor care ii sunt subordonate, de dimensiunile firmei.

CAPITOLUL 2

ECONOMIA, ORGANIZATIA SI MANAGEMENTUL BAZATE PE CUNOSTINTE SI IMPLICATIILE LOR IN ORGANIZATIA VIITORULUI

2.1. Crearea unei structuri organizatorice functionale prin implementarea centrelor de gestiune, de profit si de performanta. Implicatii in managementul activitatii financiar-contabile a firmei

Consideram ca functionarea firmei pe criterii de eficienta, se bazeaza pe divizarea acesteia in centre de gestiune, de profit si de performanta, caracterizate prin obiective si mijloace proprii sau, altfel spus, printr-o autonomie decizionala privind utilizarea unei parti din resursele alocate, in cadrul politicilor stabilite.

Activitatea unui astfel de centru defineste limitele in care se exercita atributiile si responsabilitatea unui manager. Fiecare din functiile sale (figura 2.1) se manifesta la nivelul fiecarui centru intr-un mod mai eficient deoarece, este mult mai usor de realizat previziuni, de stabilit obiective, de organizat, de coordonat, de urmarit o sectiune mai restransa in comparatie cu o intreaga organizatie. Responsabilitatile vor fi mai clar delimitate, informatiile vor fi obtinute mai usor, incarcarea posturilor se va face la nivel de centru si nu de firma.

Fig. 2.1 Obiectivele managementului activitatii financiar-contabile la nivel

de centru de gestiune, de profit si de performanta

In opinia noastra consideram ca un avantaj esential in managementul activitatii financiar‑contabile este masurarea performantelor, informatiile financiar-contabile fiind analizate atat la nivel de centru cat si la nivel general. La nivel de centru, managerul centrului se va ocupa de colectarea datelor, structurarea acestora si transmiterea lor la directia financiar‑contabila generala a firmei. Managementul financiar are mai multe optiuni de cuantificare a performantei[5], in functie de ceea ce se urmareste (tabelul 2.1).

Informatiile astfel obtinute vor fi analizate atat separat, in conformitate cu obiectivele stabilite pentru fiecare centru, cat si la nivel general, in conformitate cu obiectivele si strategia firmei.

Un alt avantaj important pentru managementul activitatii financiar-contabile vizeaza controlul. Fie ca este vorba de controlul financiar preventiv, de controlul de gestiune sau un alt tip de control financiar propriu, consideram ca managementul financiar va fi mai eficient in situatia in care controlul va fi organizat la nivel de centru, neregulile fiind mai usor de observat si de solutionat.

Tabelul 2.1

Masurarea performantei centrelor de gestiune, de profit si de performanta

BIBLIOGRAFIE

A.     Carti, tratate, cursuri, monografii

B.     Articole si lucrari conferinte

C.     Legislatie