Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Didactica


Qdidactic » didactica & scoala » didactica
Proiectare curriculara



Proiectare curriculara


PROIECTARE CURRICULARA

A. Problematica proiectarii curriculum-ului. Conditii ale unei proiectari didactice reusite

Proiectarea activitatii didactice este o anticipare sau o prefigurare a acesteia vazute in ansamblu sau a fiecarei secvente (este ansmblul de operatiuni de elaborare a unui proiect/plan pentru o activitate ce se va desfasura cu elevii). In limba engleza se foloseste termenul de design instrumental  si de asemeni are un caracter anticipativ.

Presupune valorificarea tuturor elementelor care desemneaza componentele de baza ale curriculum-ului:

v    Finalitatile pedagogice, scopuri, obiective, la nivel de sistem si la nivel de proces;

v    Alegerea experientelor de invatare;

v    Continutul procesului de invatamant;

v    Metodologia procesului de invatamant;



v    Evaluarea procesului de invatamant.

K. Wheeler defineste proiectarea curriculara ca fiind un proces format din cele cinci etape

Modelul actual de proiectare curriculara este centrat pe obiectivele activitatii instructiv-eductive in timp ce in modelul traditional accentul era pus pe continuturi definite explicit. Noul model presupune deasemenea orientarea axiologica a intregului demers prin metodologii explicite si implicite.

Conform I. Stan, 1997, conditiile pentru o proiectare didactica reusita sunt :

v    Profesorul analizeaza situatia concreta: resursele de care dispune, problemele cu care se va confrunta;

v    Definirea precisa a obiectivelor actiunii educative;

v    Definirea precisa a etapelor prin raportare la scopul precizat sub forma obiectivelor si prin valorificarea continuturilor vizate;

v    Angajamentul individual si colectiv al tuturor participantilor.

B. Algoritmul proiectarii didactice

Proiectarea unui demers didactic se realizeaza prin respecatrea unui set precis si unitar de operatii, a unui algoritm procedural.

Norme metodologice de proiectare curriculara (tezele lui Santini, reformulate ca norme metodologice cu valoare principiala, conform I. Cerghit, astfel):

v    Teza 1: Concentrare pe cel care invata;

v    Teza 2: Simplificare interzisa;

v    Teza 3: Solutie exhaustiva;

v    Teza 4: Transparenta totala;

v    Teza 5: Informare completa;

v    Teza 6: Competente clare;

v    Teza 7: Parte dintr-un intreg;

v    Teza 8: Justificare deplina;

v    Teza 9: Revizuire;

v    Teza 10: In realitate - nu in birou;

v    Teza 11: Colaborare completa;


v    Teza 12: Planificare integrala.

Algoritmul proiectarii didactice:

a)     Ce voi face?

b)     Cu ce voi face?

c)      Cum voi face?

d)     Cum voi sti daca am realizat ce mi-am propus?

Operatiile pe care trebuie sa le efectueze un profesor cand proiecteaza un curriculum:

v    Stabilirea scopurilor si obiectivelor concrete -  Scopul unei lectii este obiectivul fundamental al demersului didactic, proiectat, obiectivele urmand sa-l detalieze. Cand se proiecteaza scopul lectiei trebuie avute in vedere sarcinile didactice fundamentale: predarea - invatarea, consolidarea, evaluarea. Din scop sunt derivate obiectivele prin procedeul de operationalizare - modelul lui R. Mager;

v    Selectarea resurselor de continut, resurselor umane, resurselor didactico-materiale, resurselor de spatiu si timp (acest lucru impune cunoasterea continutului planului de invatamant si a programelor scolare; Realizarea acestei etape a proiectarii presupune din partea profesorului: competente de specialitate, competente psihopedagogice, competente psihosociale

v    Alegerea strategiilor didactice utilizate: trebuie imaginat in intregime "scenariul" activitatii didactice;

v    Elaborarea sistemului de evaluare: presupune alegerea instrumentelor de evaluare, a instrumentelor docimologice angajate in cunoasterea gradului de informare-formare dobandit de elev: probe scrise, orale, portofoliu, scari de clasificare, grile de autoevaluare.

C. Niveluri ale proiectarii procesului de invatamant

In functie de perioada de timp avuta ca referinta se disting: proiectarea globala (se raporteaza la un ciclu de invatamant sau mai multi ani de studiu) si proiectarea esalonata (proiectare anuala, semestriala, pe unitati de invatare, pe lectii).

a.     Proiectarea anuala-se realizeaza pentru fiecare disciplina scolara, oferind o perspectiva de ansamblu asupra disciplinei predate. Pentru aceasta profesorul parcurge urmatorii pasi:

-citirea atenta a programei scolare

-analiza structurii continuturilor si stabilirea succesiunii acestora

-delimitarea unitatilor mari de continut

-stabilirea intervalului de timp necesar pentru fiecare unitate de continut

-alocarea timpului pe activitati de predare-invatare, consolidare, sistematizare si recapitulare, evaluare

b.     Proiectarea semestriala-se constituie intr-o detaliere a proiectarii anuale, putandu-se realiza intr-un tabel cu urmatoarele coloane:

Unitatea de invatare

Competente specifice

Continuturi

Nr. ore alocate

Saptamana

Observatii








c.      Proiectare pe unitati de invatare O unitate de invatare este coerenta din punct de vedere al obiectivelor vizate, unitara din punct de vedere tematic, desfasurata in mod continuu pe o perioada de timp si finalizata prin evaluare sumativa.

Se poate realiza sub forma de tabel care sa contina urmatoarele coloane:

Continuturi

Competente specifice

Activitati de invatare

Resurse

Evaluare







D. Implementarea produselor curriculare

Documentele scolare in care se concretizeaza continutul curricular sunt: planurile de invatamant, programele si manualele scolare. Acestea ofera procesului de invatamant un caracter planificat si unitar, fiind documente oficiale cu grad mai mare de normativitate (planul, programa) sau mai mic (manualul).

Planul de invatamant este documentul de baza (elaborat de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului), cu caracter obligatoriu, care exprima in mod pedagogic politica educativa a statului, reflectand in mod sintetic profilul personalitatii umane care trebuie realizat de tipul institutiei de invatamant respective.

Planul de invatamant cuprinde:

v    structura anului scolar, succesiunea intervalelor de timp afectate studiului, vacantelor, examenelor

v    disciplinele scolare studiate si succesiunea lor pe ani scolari

v    numarul semestrial, semestrial, anual de ore pentru fiecare obiect de invatamant

Programa scolara este un document care configureaza si detaliaza continutul curricular pentru fiecare obiect de invatamant. Este un document oficial cu caracter unitar si obligatoriu. Este principalul suport curricular al profesoruluiavand valoare instrumentala si operationala.

Programele scolare sunt de 2 tipuri:

a. Programa analitica, ce cuprinde 2 parti componente: partea introductiva cu sarcinile, obiectivele generale ale disciplinei respective si importanta sa, precizari generale de ordin metodologic si programa propriu-zisa cu continutul curricular in sine.

Critica adusa acestui tip de programa este gradul pera mare de detaliere a continuturilor, ceea ce reduce libertarea si cretivitatea educatorilor.

b. Programa cadru ofera un cadru general al continutului curricular, cuprinzand:

v    obiective cadru

v    obiective de referinta si exemple de activitati de invatare

v    continutul invatarii

v    standarde curriculare de performanta

Manualele scolare-detaliaza in mod sistematic continuturile prevazute in programele scolare.

Pentru profesor este un instrument orientativ, in timp ce pentru elev este cel mai important instrument de lucru

Functiile manualului sunt: informare, formare, antrenarea proceselor psihice, autoinstruire

Exigentele ce se impun in elaborarea unui manual sunt: de ordin stiintific, de ordin psihopedagogic, de ordin igienic, de ordin estetic si de ordin economic.

Un manual poate fi considerat "bun" in masura in care gaseste calea optima de a-l invata pe elev sa invete, explicandu-i si implicandu-l activ in intelegere.

E. Proiectarea disciplinelor optionale

Pentru elaborarea programei unei discipline optionale se recomanda respectarea structurii unei programe scolare comune, precizand urmatoarele elemente:

v    Argument

v    Obiective cadru sau competente generale (altele decat cele din programele obligatorii)

v    Obiective de referinta sau competente specifice si activitati de invatare propuse

v    Lista de continuturi

v    Modalitati de evaluare

v    Standarde de performanta (enunturi sintetice susceptibile sa indice in ce masura sunt atinse de catre elevi obiectivele curriculare)

v    Bibliografia specifica





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright