Rolul modelelor in comprehensiunea si interpretarea textului epic popular

Rolul modelelor in comprehensiunea si interpretarea textului epic popular

"Fiece text este o masinǎ lenesǎ care-i cere

cititorului sǎ facǎ o parte din munca ei."

( Umberto Eco)

1. Modelul Evocare - Realizarea sensului - Reflectii ( E R R )

Plan de lectie

Obiectul: Literatura

Clasa: a V-a  

Tema: Praslea cel voinic si merele de aur

Subiectul lectiei: Caracterizarea personajului principal Praslea

Motivatia :

Din perspectiva educationala, lectia contribuie la consolidarea unor atitudini si deprinderi prinvind combaterea lasitatii, a minciunii, promovarea spiritului de dreptate, al curajului, modestiei si perseverentei

Din perspectiva instructiva, elevii aprofundeaza modurile de expunere si modalitatile de caracterizare a personajelor.

Lectia dezvolta gandirea critica, dand posibilitatea elevilor sa interpreteze in viziune personala modelul oferit de personajul de basm si sa realizeze caracterizarea lui.

I.         Obiective. La sfarsitul activitatii elevii vor sti:

Sa povesteasca subiectul basmului

Sa motiveze comportamentul lui Praslea

Sa identifice efectele asupra celor cu care intra in contact

Sa realizeze caracterizarea personajului principal

II.       Conditii prealabile

Informatii privind continutul educativ al basmelor populare din volumul lui Petre Ispirescu

Deprinderi de a lucra in grupuri, de a utiliza brainstormingul, diagrama personajului, reteaua de discutii

Timp de lucru - 50 minute

Resurse materiale: volumul" Basme" de Petre Ispirescu, fise de lucru, caiete de notite, tabla.

III.      Desfasurarea lectiei

Evocarea

Metode folosite : a) Lectura individuala b) Brainstormingul in grup

Dupa ce elevii vor citi individual basmul, vor selecta din text , in perechi, elementele care il caracterizeaza pe Praslea si le vor scrie intai pe caiete, apoi pe tabla. Regrupati cate patru, pe baza elementelor de caracterizare descoperite si transcrise pe tabla, elevii vor selecta din text citate corespunzatoare fiecarui element de caracterizare ( timp de lucru: 20 de minute).

Realizarea sensului

a)     Bulgarele: constituiti in grupul initial, elevii vor face schimb de informatii si, in final, vor alcatui pe tabla" harta" persoanjului (elemente de portret fizic si moral).

b)     Ciorchinele: se realizeaza in colectiv, profesorul scriind pe tabla, iar elevii pe foi,schema arborescenta pe care au conceput-o impreuna(timp de lucru: 20 de minute)

Reflectia

Elevii vor fi capabili:

a)     sa retina modalitatile de caracterizare a personajului principal (Praslea)

b)     sa imbine elemente ale vocabularului propriu cu cele ale povestitorului popular

c)      sa sublinieze scopul moralizator al basmului.

Printr-o activitate de scriere libera (scurta) elevii pot sa-si exprime opiniile raspunzand la intrebare: Este Praslea un model pentru voi? (cinci minute).

IV.     Extensia

Se cere:

Indicati trei ipostaze care ilustreaza trasaturi diferite ale personajului.Acasa, elevii vor realiza o alta" harta" a personajului in care vor adauga si alte trei trasaturi ale eroului popular intalnite in alte basme populare.

Apropiate de cel ilustrat mai sus sunt si alte modele configurative care isi propun explicitarea procesului de invatare. Pentru motivarea elevilor, am prezentat procedura pornind de la o nevoie reala a lor. Exemplu: "Vom incerca sa studiem textul pornind de la cele mai mici secvente logico-semnatice, chiar de cateva randuri, unitati minimale care vor fi repartizate individual sau in perechi, dupa care veti alcatui scurte referate, planse, veti cauta inregistrari audio, fotografii, etc."

Proiect: PROIECT DE ACTIVITATE - GRUPA: Mare -pregatitoare joc didactic: joc exercitiu "Vreau sa fiu scolar" Proiect: Evaluare finala-nivel i-pe domenii experientiale

Dupa activitatea de repartizare a secventelor, in activitatea frontala, am scris pe tabla raspunsurile elevilor la intrebarea "La ce este utila aceasta procedura"?

pentru a cunoaste direct textul.

pentru a trece de la un "comentariu general" care exista si in manual, la o autoexplicare a problemei.

pentru a fi creativi si originali prin indepartarea de modelele cunoscute,etc.  

Am discutat apoi cu elevii daca procedura este aplicabila doar obiectului nostru de invatamant sau poate fi utilizabila si in alte domenii de activitate.

Descompusa in etape, procedura a fost descrisa si aplicata intr-o situatie concreta: Au gasit, prezentate grafic, cele 22 de subsecvente in care am impartit texul, in tot atatea planse realizate de elevii unei clase a VIII-a, cand acestia l-au studiat pentru a raspunde la numeroasele intrebari din manual. Elevii clasei aI X a au formulat intrebari asupra aspectelor descoperite pe planse, apoi au aplicat procedura, ghidati si monitorizati de profesor.

Modelul propus pentru invatarea cunostintelor procedurale specifice studierii eposului folcloric ajuta la:

v    demonstrarea si descrierea procedurii print-un demers transparent, in care aceasta este descrisa etapizat, direct si explicit de catre profesor apoi este aplicata de catre elevi sub supravegherea acestuia.

v    efectuarea corectiilor si repetitiilor pentru consolidarea procedurii.

v    aplicarea procedurii in contexte noi.

Am constatat ca discutia cu clasa este necesara nu doar pentru justificarea importantei invatarii, ci si pentru a lega activitatea din clasa de realitatea de dincolo de ora de romana. Pentru invatarea propriu-zisa a strategiei, dupa definirea modului in care ea actioneaza, am demonstrat functionarea ei prin metoda "gandirii cu voce tare": pe un text foarte scurt, am evidentiat algoritmul pasilor demersului didactic opus, prin transparenta procesului de invatare, demersului traditional, care ecrana pasii parcursului si orientarea lor. Prin demonstrare, am constatat ca modelul "invatarii directe si explicite" ofera o posibilitate eficienta de structurare a lectiilor orientate spre formarea unor strategii atat de comprehensiune cat si de producere de text.

Aplicandu-le in studierea basmului, am urmarit :

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Scrieti timp de un minut o lista cu ideile pe care le aveti despre basmul popular.

Activitate individuala

Activitate frontala pentru completarea rubricii 1 (cu idei luate din caiete, cu conditia ca intregul grup sa fie de acord cu ideile scrise)

2.. Activitate in perechi. Dupa lectura lectiei din manual, elevii au avut cateva minute sa consemneze la rubrica 4 raspunsuri la intrebarile din rubrica 3.

Activitate frontala de citire a intrebarilor de la rubrica 3 si a raspunsurilor din rubrica 4.

3.. Etapa se structureaza in jurul intrebarilor:

Care sunt cunostintele nou dobandite? Cum raspund ele intrebarilor initiale? Exista intrebari fara raspuns? Unde am putea gasi,totusi, o solutie?

4. Am organizat grupe de cercetare, am stabilit alte intrebari, am cautat noi surse de informare (dictionare, reviste, CD-uri, enciclopedii). Spre deosebire de traditionala "fixare", am corelat rezultatele invatarii cu asteptarile specificate la inceputul lectiei. Pe parcurs, au aparut intrebari interpretative pentru eposul folcloric legate de:

a)     intriga

Ce a vrut acest personaj cu adevarat? Ce nu a vrut?

Ce l-a facut sa poata obtine ce a vrut?

La ce a trebuit sa renunte pentru a-si atinge scopul?

Cum era la inceput? Dar la sfarsit? Cum explicam schimbarea?

Ce am invatat pe parcurs?

b)     imagine si simbol

Ce inseamna imagine si simbol in text?

Ce reprezinta ele in viata noastra?

Ce inseamna imagine si simbol pentru conditia umana?

c)      elemente contrastante

Ce personaje sau elemente contrastante apar in text?

Cum sunt puse ele in contrast?

Dar in viata noastra? Dar in general?

d)     etica

A avut dreptate personajul cand a actionat asa?

Ar fi corect sa procedam si noi la fel?

Cu cine credeti ca a vrut autorul sa simpatizati? Dar sa nu simpatizati?

Sunteti de acord cu punctul de vedere al autorului?

2. De la modelul traditional la modelul "invatarii prin explorare si descoperire"

Dupa etapele pe care le cuprinde, acesta consta in juxtapunerea celor trei E: Explorare, Explicare, Extindere.

1. Explorarea este etapa in care elevii au emis ipoteze, au experimentat idei, i-am provocat sa compare, sa explice, sa prezica; au cules informatii despre aparitia, variantele, imprejurarile producerii unui text folcloric, iar observatiile le-au notat intr-un caiet.

2. Explicarea a avut drept scop sprijinirea elevilor in identificarea cauzelor, prin conversatie euristica . Printre intrebarile pe care le-am pus, au fost si :

- Ce elemente lirice intaniti in textul epic al baladei?

- Ce observati in legatura cu titlurile creatiilor populare?

- Daca acestea nu exista, de ce in culegeri sunt inlocuite cu primul vers din text?

- Si in Tinerete fara batranete binele invinge raul?

3. Extinderea a fost faza in care elevii au legat descoperirile lor de cunostintele anterioare, au rezumat si comparat ce au invatat cu ceea ce stiau dinainte, au revizuit raspunsurile la intrebari, au formulat altele, au aplicat noile cunostinte, au interpretat si argumentat.

Modelul sintetizat mai sus l-am intalnit mai des in manualele alternative ale Ed. Humanitas, chiar daca etapele, la clasa a V a, se numesc "Observarea textului", "Explorarea" si "Interpretarea textului", "Invitatie la lectura" (suplimentara).

Pentru specia legenda, de exemplu:

Explorarea contine: 1. etapele naratiunii; 2. personajele; 3. limbajul

Explicarea (interpretarea): Exprimati-va parerea

Cum explicati dorinta boierului de a fi pacalit de Pacala?

Ce reprezinta de fapt "pacalitorul"?

Argumentati, comentati, retineti (p. 299)

Extinderea este o invitatie la lectura - fragment din Intamplarile si faptele de pomina ale nazdravanului Till Buhoglinda (cunoasterea celebrului personaj din cultura populara germana). Structurarea manualului este asemanatoare si la celelalte specii ale eposului folcloric: basmul, legenda, balada populara (la clasa a VIa).

Am constatat ca toate cele trei etape sunt urmarite in paralel si de caietele speciale care au aceiasi autori si aceeasi viziune ca si manualele.

In cel destinat clasei a V a, la unitatea"Legenda", fragmentul Venirea lui Galaad, extras din Romanele Mesei Rotunde, completeaza textul din manual de la pagina 268.

Se cer: identificarea in text a aspectelor care il apropie de basm, reconstituirea celor cinci etape ale naratiunii, identificarea personajelor, evidentierea rolului secventelor descriptive, a elementelor care creeaza suspansul, simbolistica unor culori.

Cunostintele se extind apoi asupra legendei Daniel Sihastru de Dimitrie Bolintineanu.  

B. Fisa de urmarire individuala a competentei scripturale

Clasa a VII a- semestrul I