Laborator secr

LABORATOR SECR

Simulare realizata pentru k=5.

Se doreste separarea si selectarea canalului de la emisie dorit in cazul nostru al 5 canal pentru care avem :

Fi=455 KHz

Fim=1489KHz

Fo,k=570KHz

Si frecventa semnalului modulator = 2.5KHz

Peste semnalul de la emisie suprapunem zgomot de tip Gaussian pe frecventele intermediara si imagine.

Obtinem:

Pentru analizorul spectral 1.

Se vad cele sa sapte canale difentiate in jurul frecventelor 530-590 KHz.

Iar la 455 KHz se vede componenta pe  frecventa intermediara si la 1480 KHz apare componenta pe frecventa imagine.

Pe analizorul spectral 5.

Observam ca avem o atenuare destul de importanta a perturbatiilor ce apar pe frecventa imagine in comparatie cu analiza anterioara, atenuare este aproape de 50 dB. De asemenea observam si o atenuare ,nu foarte dura, a componentelor aflate pe frecventa intermediara.

Componentele corespunzatoare celor sapte canale de la emisie sunt in principiu neatenuate in mod semnificativ, deci putem spune ca avem o atenuare cat mai mica a compnentelor utile , una semnificativa a componentelor frecventei imagine si o atenuare slaba pentru componentele aflate pe frecventa intermediara.

Pentru analizorul spectral 3.

Observam ca avem componente la multe frecvente corespunzatoare iesirii din mixer care nu este unul ideal si anume o sa avem componente pe 2Fh pe 2Fs pe Fh+Fs pe Fh pe Fs.

Unde Fh este frecventa data de oscilatorul local incazul nostru fiind egala cu

455+570=1015 KHz. Iar Fs este suma tuturor componentelor de apar la iesirea in arf

si anume Fo,7+Fim+Fi.

Pe analizorul spectral 2 :

Observam selectivitatea canalului dorit si anume ca in urma filtrarii am obtinut componentele utile respective la 455+/- 2.5 KHz.

Pe analizorul spectral 4 :

In urma demodularii obtinem spectrul semnalului emis , semnalului util pe frecventa k*0.5 Khz = 2.5Khz.

Deci in concluzie putem spune ca in conditii normale de transmisie si demodulare obtinem la iesire receptorului semnalul dorit.

Urmatorul pas este deconectarea emisiei celor sapte canale si lasarea in circuit doar a perturbatiilor pe frecventa intermediara si pe cea imagine.

De mentionat este ca zgomotul introdus pe cele doua frecvente are o frecventa de 1 Khz.

Primul analizor spectral:

Observam prezenta componentelor doar pe frecventa intermediara de 455KHz si pe cea imagine 1480 KHz . De mentionat este faptul ca desi deconectam emitatorul, k ramane setat la valoare anterioara deci 5 in cazul nostru.

Observam ca atat pe frecventa intermediara cat si pe cea imagine avem componente la o amplitudine de aprox 10dB.

Eseu: Eterificarea monozaharidelor Eseu: COMBUSTIBILI -combustibili folositi in industria aerospatiala- referat chimie

Analizorul spectral 5 :

Observam o atenuare a acestor zgomote : o atenuare mica pentru componenta aparuta pe frecv intermediara si una de aprox 50 dB pe cea imagine,practic atenuand mai puternic componentele pe aceasta frecventa.

Pe analizorul spectral 3:

Observam componentele ce apar datorita mixarii , neideale.

Si anume observam o componenta ce apare la aprox 1590KHz insemnand suma dintre fo,7 si Fh(Fol);

Pe analizor spectral 2:

Observam ca nu este avem nicio componenta majora in jurul frecventei intermediare.

Avem insa cateva componente in dreptul frecventei intermdiare dar de o amplitudine foarte mica.

Analizorul spectral 4 :

Observam ca la iesirea receptorului nu avem nicio componenta anume selectata.

Analizam situatia cu componenta pe frecventa intermediara data in loc de un zgomot aleator de un semnal sinusoidal cu amplitudine 10 iar zgomotul pe frecventa imagine aleator.

Primul analizor spectral:

Observam ca in dreptul frecventei intermediare de 455 KHz avem o componenta cu amplitudine foarte mare de aprox. 70dB mult mai puternica decat cea pe frecventa imagine generate de zgomotul aleator cu amplitudinea 1.

Analizorul spectral 5:

Observam ca atenuarea introdusa pe frecventa imagine este destul de mare aprox 40 dB.. Atenuarea pe frecventa intermediara este foarte mica deci componenta pe frecventa 455KHz are in continuare amplitudine foarte mare aprox 40dB.

Analizorul spectral 3:

Observam efectele ce apar in urma mixarii.Componentele ce apar sunt foarte neinsemnate ca si amplitudini, desi observam in jurul frecv1590 KHz cateva componente mai puternice ca si celelalte.

Analizorul spectral 2:

Observam ca apar componente ce in mod normal ar fi aparut componentelor utile ale canalului selectat in cazul nostru a 455KHz +/- frecventa zgomotului pe frecventa intermediara si anume 1KHz corespunzatoare sinusului generat.

Analizorul spectral 4:

Observam componente la 2 KHz si la multiplii ai acestei frecvente dar cu amplitudini scazute  corespunzatoare armonicilor.

Analizam in continuare cazul in care in locul zgomotului generat aleator pe frecventa imagine generam un sinus cu amplitudinea 10 si frecventa de 1KHz.De asemenea acest semnal trebuie amplificat pentru ca primul etaj din receptor atenueaza foarte mult componentele pe frecventa imagine si pe noi ne intereseaza efectul acestora la sfarsitul lantului de receptie.

Primul analizor spectral:

Observam ca pentru componenta pe frecventa imagine avem o amplitudine foarte mare de aprox. 80 dB iar pe cea de pe frecventa intermediara de aprox 5 dB, ceea ce se datoreaza amplificarii semnalului sinusoidal de pe frecventa imagine si a amplificarii acestuia.

Analizorul spectral 5:

Observam ca pe frecventa imagine dupa filtrare avem o componenta cu amplitudine de aprox 40dB ceea ce este foarte puternic pentru intrarea in lanturile ulterioare ale receptorului.Componenta pe frecventa intermediara este destul de mult atenuata pentru a produce perturbatii aprox -20dB.

Analizorul spectral 3:

Observam o componenta puternica pe frecventa de aprox 1590 KHz datorata sinusului pe frecventa imagine, amplitudinea acesteia este de aprox 30dB.

Analizorul spectral 2:

Observam componente pe 455 +/- 1KHz , frecventa intermediara si cea a sinusului de 1 KHz.

Analizorul spectral 4:

Observam componenta ce apare pe frecventa sinusului generat peste frecventa imagine si anume de 1 KHz , deci daca introducem in receptor o frecventa imagine cu o amplitudine destul de mare obtinem la iesire componentele ce apar pe aceasta frecventa.

Intrebari:

1.Pentru aspectul teoretic am ales sa elimin ambele zgomote pentru a vedea ce se intampla in cazul indeal.

O sa avem la intrarea receptor doar componentele specifice canalelor de emisie, fara a mai avea perturbatii pe frecventa imagine sau pe cea intermediara.

De asemenea dupa filtarea de arf o sa avem acelasi spectru a celor sapte canale foarte putin atenuat.

Dupa mixare o sa obtinem componentele pe fiecare din 2Fh 2Fs si combinatii intre acestea si fi.

La selectarea canalului dorit observam o mica limitare a spectrului componentelor utile in zona de amplitudine mare, dar selectia este facuta bine respectiv la 455 +/- 0.5 KHz corespunzatoarea semnalului modulator al primului canal.

Iar dupa demodulare observam ca avem semnalul util receptionat in mod corect cu o amplitudine de 10dB destul de buna.

2. Filtrul pentru ARF este in principiu folosit pentru a atenua componentele ce apar pe frecventa imagine si pe cea intermediara , care ar putea afecta in continuare receptie corecta a semnalului util. Nu este folosit pentru a realiza selectivitatea canalelor adiacente, deci pentru ceea ce trebuie sa indeplineasca ARF-ul  nu avem nevoie de un filtru pretentios si foarte fin pentru a realiza acest lucru.

3.O sa obtinem frecventele corespunzatoare cu formula din interiorul mixerului si anume 2fa, 2fb , fa , fb, fa+fb.

De exemplu fa=100KHz , fb=200KHz

4.S-ar produce o decalare a spectrului semnalului dorit si deci semnalul informational receptionat nu ar fi reproducerea corecta a semnalului emis ci va fi doar o parte din acesta, corespunzatoare a unui spectru 2KHz intr-o parte si a 4KHz in partea opusa frecventei intermediare.