Monografia orasului cimpeni

Orasul Campeni, considerat 'capitala' Tarii Motilor, se afla in judetul Alba, amplasat in depresiunea omonima, la confluenta celor doua Ariesuri si raul Abrud, avand impreuna cu cele 21 de localitati componente ale sale, Boncesti, Borlesti, Botesti, Certege, Coasta Viscului, Dandut, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Fata Abrudului, Floresti, Furduiesti, Mihoesti, Motorasti, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorlita, Tomusesti, Valea Bistrii, Valea Caselor si Virsi. o suprafata de circa 87 km patrati, si o populatie de aproximativ 8000 locuitori. Distanta din municipiul Alba Iulia pana la Cimpeni e de 77 km in directia nord-vest.

Localitate cu adanci rezonante istorice, vatra atator evenimente si fapte din istoria milenara a poporului, plaiurile Cimpeniului au cunoscut si ele, odata cu intraga tara, febra marilor prefaceri sociale, care au schimbat din temelii viata oamenilor, imbogatind-o cu noi si noi frumuseti.

Populatia istorica

Populatia totala a orasului Cimpeni este de 8080,din care 4110 barbati si 3970 femei, din care: 2236 Copii , 1496 pensionari si 280 persoane plecate la munca in strainatate:

Structura pe etnii

Conform recensamantului din 2002 in Campeni majoritatea covarsitoare a populatiei este de etnie romana (7.810), existand si o minoritate maghiara (14) si germana (4), alaturi de alte nationalitati (248).

Repartitia pe culte Ortodocsi - 7790

Romano-Catolici - 15

Greco Catolici - 120

Reformati - 3

Evanghelisti s.p. - 3

Unitarieni - 3

Baptisti - 67

Penticostali - 59

Adventisti - 3

Evanghelisti - 4

Alte culte - 8

Fara religie - 5

Campeni este o localitate cu o mare rezonanta emotionala in sufletul tuturor romanilor, pentru frumusetea unica a peisajului sau, dar mai ales pentru personalitatile care au marcat profund istoria neamului romanesc, cum au fost marii eroi Horea, Closca si Crisan, conducatorii rascoalei pentru drepturi sociale si nationale de la 1874-1875, dar mai ales Craisorul Muntilor, Avram Iancu, care prin personalitatea sa exceptionala a adus o contributie hotaratoare asupra evenimentelor din anii revolutionari 1848-1849, conducand nemijlocit alaturi de prefectii sai, lupta romanilor pentru libertate sociala si nationala.

Vechimea localitatii se pierde in negura vremurilor.

Prima atestare documentara a acestui sat dateaza din 16 martie 1598, insa existenta sa ca asezare omeneasca bine constituita poate fi stabilita cu siguranta inca din prima jumatate a secolului al XIV-lea, asa cum sunt mentionate si alte sate ale acestui tinut aurifer dintr-un document din anul 1366. (Se pare ca exista acte prin care Cimpeniul este atestat pe la 1587 fiind vorba de un act dat de principele Transilvaniei - Sigismund Bathory - lui Nicolae Filimon din Campeni, pentru a construi o moara la varsarea raului Abrud in Aries). Dupa anul 1649 Campeniul devine capitala a domeniului montan de sus, cu satele Bistra, Albac si Vidra.Interesant este faptul ca pe la mijlocul sec. al XVIII-lea, Campeniul avea 5400 locuitori, fiind cea mai populata localitate montana si avand chiar mai multi locuitori decat Alba Iulia si Targul Mures.Faptul ca zona era saraca, cu toate ca bogatii imense plecau de aici spre Ungaria si Austria, a determinat ca si luptele sociale ale motilor sa aiba aici o deosebita intensitate in sec XVII - XIX.

In 1618 a avut loc o puternica miscare taraneasca, iar mai tarziu locuitorii zonei s-au aflat in randurile luptei calugarului Sofronie din Cioara. Izbucnita in comitatul Hunedoarei in toamna anului 1759, rascoala se raspandeste cu iuteala si in comitatul vecin Albei. Sofronie a fost prins, dar apoi este eliberat de rasculati si rascoala cuprinde Zarandul si tot sudul Transilvaniei. Centrul miscarii s-a deplasat in Muntii Apuseni, unde nemultumirile motilor din cauza obligatiilor grele fata de fisc si ingradirea dreptului la padurit erau generale. In aprilie 1760, Sofronie intra in Zlatna in fruntea unei mari multimi de rasculati. Alte cete ale sale ocupa Abrudul si Campenii. Taranii se socoteau stapani pe situatie, declarand ca 'a trecut puterea domnilor, acum noi suntem stapanii'. Atat autoritatile locale, cat si Curtea de la Viena, erau extrem de ingrijorate ca scanteia aprinsa din motive religioase se va transforma intr-o mare valvataie cu tenta sociala si nationala. Mai apoi Sofronie insusi s-a temut de marea amploare a miscarii sale. In acest context tensionat, tratativele duse de el cu reprezentantii Curtii de la Viena, au condus la lichidarea rascoalei. Multi participanti la ea au fost prinsi si aspru pedepsiti. Marea rascoala s-a sfarsit astfel in primavara anului 1761. Desi biserica ortodoxa a fost recunoscuta oficial de Curtea din Viena, miscarile populare nu vor inceta, deoarece adevaratele cauze care le-au provocat au ramas.

Orasul a fost dintotdeauna un puternic centru revolutionar romanesc, aflat in fruntea luptei pentru emancipare nationala. Astfel, in anul 1782 aici are loc vestitul incident cunoscut sub numele de 'spargerea butilor de la Campeni'. Locuitorii acestei zone, motii, aflati in targ la Campeni in ziua de 24 mai s-au revoltat impotriva taxelor excesive ce li s-au impus pe carciumarit si au atacat si distrus butoaiele cu bautura puse in vanzare de catre concurenta si anume de catre arendasii armeni, care beneficiau de conditii mult mai usoare de impozitare, ceea ce practic distrugea in mod oneros posibilitatile de castig ale motilor.

ANALIZA: Hazardele naturale si antropice ANALIZA: Pestera racovita

Alexandru  Stetca-Sulutiu consemneaza , dupa cum povestesc batranii care au fost de fata la acel targ, urmatoarea scena:”atat vin si vinars s-a varsat in targ si in pivnita cat curgea bautura din pivnita afara peste pragul usii si in targ curgea ca valea atat cat nu numai oamenii luau din bautura aceea cu oalele si cu palariile din baltile cele mari ce se adunasera in gropi la targ, … dar si dobitoacele cele aduse la targ intr-atat au baut cat toate s-au imbatat, asa incat nu le-au putut duce stapanii lor acasa si au fost siliti sa doarma langa ele pana a doua zi-multe band cu mare sete au si pierit.Si asa se incheie targul de la Cimpeni.”

Incidentul din 24 mai 1782, la targul de primavara de la Campeni, a fost semnalul pentru izbucnirea marii rascoale de mai tarziu. Astfel, motilor le-a fost interzis si dreptul de a-si desface la targ mediul - o traditionala bautura moteasca. Ancheta autoritatilor si masurile luate au fost extrem de dure. Astfel, s-a stabilit o paguba de 8700 florini, suma imensa pentru vremea aceea, fiind condamnati la moarte 18 tarani, intre care si octogenarul Dumitru Todea. Mai tarziu, Horea a fost purtatorul de cuvant al locuitorilor din 'Domeniul de Sus', trimitand la Viena numeroase jalbe de scutire a sarcinilor insuportabile, care apasau asupra lor, in preajma marii rascoale de la 1784.

Dupa ce la 1 noiembrie 1784 flacara rascoalei se aprinde la Curechiu, Campeniul primeste in triumf , peste 4 zile, cetele lui Horea. Acestea impreuna cu locuitorii orasului, distrug arhivele nobililor si ale eraratului bisericesc, eliberand totodata motii inchisi aici. Horea si-a stabilit Campeniul cartierul sau general, de unde a condus cu ajutorul lui Closca si Crisan si a altor oameni de incredere, ostilitatile impotriva autoritatilor asupritoare. Trebuie mentionat ca

La  izbucnirea marii rascoale conduse de Horea, a contribuit si decretul emis de Imparatul Austriei Iosif, la 31 ianuarie 1784, cu privire la inscrierea voluntara a satelor din vecinatatea granitei militare, care a fost interpretat de tarani ca referindu-se la intreaga tara. Cu ocazia targului de la Brad, in 28 octombrie 1784, Gheorghe Crisan, din porunca lui Horea cheama din fiecare sat cate 4-5 barbati pentru 31octombrie la Mesteacan. Cei adunati vor porni spre Alba Iulia spre a se inscrie voluntari. Erau circa 600 de tarani. Ajunsi in Curechiu, autoritatile incearca sa ii imprastie si sa-l prinda pe Crisan. Nobililor. La Tibru, la 12 noiembrie se incheie un armistitiu pe 8 zile intre Closca si colonelul imperial Schultz. Taranii cereau sa nu mai fie iobagi si sa fie inscrisi in armata, sa fie eliberati cei inchisi. Se cunoaste ca ultimele incercari de rezistenta ale taranilor au fost infrante la Abrud, Campeni si Albac. La 27 decembrie, Horea si Closca au fost prinsi in padurea Scoracetului din Muntii Gilaului si la 30 ianuarie 1785 este prins si Crisan la Sasa - Lupsa. Cei trei viteji conducatori au fost dusi legati in lanturi la Alba Iulia. La Campeni, in 21 noiembrie 1784, este dat peste cap planul vicecolonelului Schultz de a-i prinde pe capii rasculatilor. Tot aici, intre 7 si 14 decembrie 1784, Horea cu rasculatii sai, se opun armatelor imperiale, dupa care Horea se va retrage spre Albac.

Locuitorii Campeniului au fost participanti activi si la alte evenimente istorice, mai insemnate, inainte de revolutia de la 1848. Astfel, in 1819 ei s-au ridicat impotriva unor sarcini tot mai apasatoare puse de autoritati pe capul lor cat si a recrutarilor pentru armata imperiala. Campeniul a devenit centrul revolutiei romanesti de la 1848 din Transilvania.Aici, Craisorul Avram Iancu a creat o adevarata 'republica taraneasca', condusa de acesta cu ajutorul prefectilor sai. La adunarea din aprilie 1848, Iancu a participat alaturi de Buteanu si Balint. In timpul revolutiei de la 1848-1849 aici si-a avut cartierul general Avram Iancu, prefect al Legiunii Auraria Gemina. Tabara militara era amplasata in vestul orasului Campeni. Trupele insurgente maghiare nu au reusit nici macar sa se apropie de oras, desi ocuparea lui a ocupat un loc important in planurile de razboi maghiare. Din Cimpeni a redactat Iancu cunoscuta scrisoare trimisa colonelului Iozsef Simonffy, sub lozinca “ Libertate, Egalitate, Fratie!” in care se spunea ca:”Maghiarul de existenta( de azi) si viitor nu poate vorbi fara roman, nici romanul fara maghiar…”

La Campeni au fost primiti cu multa bucurie revolutionarii din Tara Romaneasca, intre care la loc de mare cinste a figurat Nicolae Balcescu. In Campeni s-au ridicat si au luptat alaturi de Iancu, tribunii Mihai Andreica, Clemente Aiudeanu, Nicolae Croches si Ion Sulutiu. Dupa infrangerea revolutiei si pana in apropierea mortii sale, Avram Iancu a fost primit intotdeauna la Campeni ca un erou al tuturor romanilor din Transilvania.

In semn de eterna aducere aminte si de cinstire a marelui patriot, in piata care ii poarta numele la Campeni 'Craiul Muntilor', se inalta statuia sa ecvestra. Statuia este opera sculptorului Dimitriu Barlad, fiind realizata in 1930 la Targu Mures. In 1940, statuia a fost mutata la Campeni in urma odiosului Diktat de la Viena. Dupa revolutia de la 1848, marile evenimente din istoria romanilor, cum au fost Unirea Principatelor din 1859 si razboiul de Independenta de la 1877-1878, au fost primite cu mare bucurie si viu interes in Tara Motilor si mai ales in Campeni. Aici a luat nastere chiar un comitet condus de Ion Patitia si Mihai Adreica care a colectat bani, alimente si imbracaminte pentru ranitii armatei romane. Tot la Campeni au avut loc in 1881, manifestatii in sprijinul miscarii memorandiste, iar in 1918 s-a creat aici o garda nationala condusa de Zosim Chirtop, chemata de Consiliul National de la Alba Iulia, sa asigure desfasurarea in cele mai bune conditii a Marii Adunari Nationale, de la Alba Iulia, la 1 Decembrie.

In perioada interbelica a fost sediul unei Plasi din judetul Turda.

In vaile superioare ale Ariesului, mai ales pe Ariesul Mare, ei fac scanduri, pe care le vand de obiceiu la Abrud, sau tot soiul de vase: dioabe, ciubere, etc., pe care le desfac la targuri saptamanale. In cateva comune, ca de pilda Vidra, Polonel, Avram Iancu, Neagra, parte din Sacatura si Scarisoara, oamenii se ocupa cu vanzarea in tara a vaselor, din care desfac, peste limita judetului, mai mult de trei patrimi. Tot de aici pornesc acei „holoangari” cu cercuri si sarsamuri, care repara butoaie. In jos de Campeni, capitala Motilor, ocupatia de predilectie a taranilor este exploatarea padurilor. In regiunea podisului si campiei, agricultura se practica intens.

Localitatea este declarata oras in anul 1961.

Obiective turistice

Campeniul se mandreste cu o serie de muzee, monumente si ansambluri culturale cum ar fi Muzeul 'Avram Iancu' Campeni ce adaposteste vestigii arheologice atestand locuirea de milenii a acestor meleaguri frumoase.

Exista o sectiune dedicata rascoalei de la 1784-1875 condusa de Horea, Closca si Crisan, precum si sectiune dedicata craisorului muntilor, Avram Iancu Conducator al rascoalei de la 1848.

 Un alt muzeu este Muzeul 'Beciul lui Horea' Campeni care aminteste de evenimentele care au determinat izbucnirea rascoalei lui Horea, Closca si Crisan (Targul de primavara de la Campeni - 24 mai 1782).

 Statuia lui Avram Iancu (executata din bronz) a fost ridicata in Cimpeni , in memoria lui Avram Iancu ca sa aminteasca peste veacuri de “daruirea de sine” pentru cei dintr-un neam cu el, motii. In dorinta de a cunoaste istoricul acestui monument de suflet si de simtire romaneasca, din respect pentru „adevarul istoric”, indraznim cu emotie a aduce in actualitate „istoria zbuciumata” a acestei statui, care se identifica cu a acelui ce o reprezinta, Avram Iancu, „Craiul Muntilor Apuseni”.

Ridicarea unui monument in memoria lui Avram Iancu, care sa aminteasca peste veacuri de „daruirea de sine” pentru cei dintr-un neam cu el, motii, a fost o veche si staruitoare dorinta a romanilor ardeleni.

Prima initiativa a pornit la inceputul anului 1894 din partea gazetarului Ioan Rusu Sirianu. In timp ce se afla intemnitat in inchisoarea de la Seghedin, pentru apararea cauzei nationale, consatenii sai - sirienii, organizeaza o colecta baneasca de 8 florini si 70 de craitari. Primind banii, Sirianu se hotaraste sa nu-i foloseasca in scop personal. Ii intregeste la 10 florini si ii trimite ziarului „Tribuna” din Sibiu, drept inceput al unui fond din care sa se ridice un monument lui Avram Iancu.

In acest scop, impartasind gandul nobil al lui Sirianu, la 5 aprilie 1894 „Tribuna” lanseaza chemarea pentru o subscriptie publica - care cat poate - si sumele sa fie trimise pe adresa redactorului sau, Tit Liviu Albim din Sibiu. La acest apel au raspuns un mare numar de romani din Transilvania, Banat, Bucovina, Romania si studenti romani din diferite centre universitare europene.

Sesizate de amploarea pe care a luat-o in randul romanilor problema ridicarii unui monument lui Avram Iancu, autoritatile maghiare a luat masuri pentru a i se pune capat, Astfel la 15 martie 1895 ministrul de interne, Dezideriu Perczel, prin ordinul nr.462/ 1895, interzice colecta publica pentru planuitul monument al lui Iancu.

Comitetul de initiativa din Sibiu, banuind interventia guvernului de a confisca banii colectati in scop national, transfera, prin intermediul lui Ion Slavici, 4430 florini de la o banca din Bucuresti.

Autoritatile au incercat sa confiste banii. Dar negasindu-i, 1-au arestat pe Tit Liviu Albini timp de 13 luni la inchisoarea din Alba Iulia. Fondul de 4701 florini, adunat pentru monumentul lui Avram Iancu, a fost readus de la Bucuresti si depus la Banca „Victoria” din Arad, apoi confiscat. Studentii romani din Cluj au protestat impotriva profanarii memoriei lui Iancu si a poporului roman. Au trimis pe tinerii studenti Ioan Scurtu, George Novacovici si Coriolan Steer, sa depuna o coroana de flori, cu panglici tricolore indoliate, pe mormantul lui Iancu din cimitirul de la Tebea. Au cantat trei strofe din „Desteapta-te, romane!” (12 Decembrie 1899). Autoritatile si de data aceasta au intervenit brutal, confisca coroana, ii elimina din invatamantul universitar pe cei trei studenti, li s-a facut proces si sunt condamnati.

Dupa numeroase procese de presa, la 16 aprilie 1903 si „Tribuna Sibiului” este nevoita sa-si inceteze aparitia.

Aceste umilinte si prigoana au fost indreptate impotriva tuturor romanilor care aparau memoria lui Iancu si a cauzei nationale. Ideea cinstirii memoriei lui Avram Iancu, prin ridicarea unui monument a devenit posibila de abia dupa l Decembrie 1918.

Intelectualii din Tg. Mures, in vara anului 1925, hotarasc sa ridice o statuie ecvestra lui Avram Iancu pe care s-o aseze in centrul orasului.

Un mare roman, in care a batut o „inima de mot”, a fost randuit de Dumnezeu sa infaptuiasca ridicarea unui monument inchinat lui Avram Iancu. Acesta este Emil Dandea. Fiu al Muntilor Apuseni, s-a nascut in casa bunilor romani Simion si Agaftea din localitatea plina de istorie Bucium-Sat la anul 1893, 23 ianuarie.

Face parte dintr-o familie de moti revolutionari activi la marile evenimente legate de Horea, Iancu, Memorandisti.

Dupa studiile gimnaziale, urmeaza cursurile Facultatii de Drept din Cluj si Viena. Doctor in drept, Emil Dandea a fost numit ca primar al Tg. Muresului in doua legislaturi, intre anii 1922-1926, 1934-1937.

Intre anii 1926-1928 reprezinta judetul Tg. Mures in Camera Deputatilor. Luptator pentru cauza romanilor - cauza nationala - a ramas in istorie ca cel mai destoinic primar al acestui oras. Un om de cultura, un om al faptelor.

Multe si mari sunt realizarile lui Emil Dandea in perioada celor 8 ani cand s-a aflat in fruntea primariei de la Tg. Mures.

Statuia ecvestra a lui Avram Iancu, comitetul de initiativa avandu-1 in frunte pe primarul Emil Dandea, a incredintat-o sculptorului I.D. Dimitrie Barlad. Terminata in primele luni ale anului 1927, statuia, turnata in bronz la Fabrica V.V. Rascanu, Bucuresti, a fost urcata pe soclu si infasurata intr-un lat tricolor, iar la 10 Mai 1930 a fost inaugurata in fata unei mari multimi de oameni veniti din toata tara.

La 30 august 1940, cand, prin dictatul de la Viena, 11 judete din partea de N-V a Romaniei au fost ocupate de Ungaria horthysta, romanii nu au pierdut din vedere necesitatea salvarii operelor de arta legate de trecutul istoric al poporului nostru. Printre acestea, un loc de seama il ocupa statuia lui Avram Iancu din Targu Mures.

In luna septembrie 1940, prefectul judetului Turda, colonelul Emil Crisan, impreuna cu pretorul plasei Campeni, Dr. Motora, au facut demersurile necesare pentru a obtine de la primaria orasului Tg. Mures statuia lui Avram Iancu si „Santinela romana”. Primarul Tg. Muresului, Generalul Dr. E. Curta a dat ordin unitatilor militare din garnizoana sa demonteze cele doua statui si sa dea concursul la imbarcarea lor in masini.

Statuia a fost transportata la Campeni - capitala de suflet a Motilor - in toamna aceluiasi an, unde a fost asezata pe un soclu de piatra pregatit din timp. De pe inaltimea soclului, Craiul Muntilor a fost martor al luptelor indarjite si faptelor de eroism ale motilor, ale armatei romane in toamna anului 1944, cand dusmanul incerca din nou sa patrunda in cetatea Muntilor Apuseni.

In viata poporului roman, Monumentele intruchipeaza cinstirea ce se aduce de urmasi faptelor strabunilor. Sunt icoane sfinte - pietre de hotar care amintesc jertfa de sange pe altarul sfant al patriei a fiilor acestui pamant romanesc.

Pentru Moti locuitorii orasului Campeni, statuia lui Avram Iancu are o insemnatate deosebita si ne bucuram de prezenta ei in capitala „Tarii Motilor”: ea face parte din viata noastra.

Biblioteca lui Avram Iancu din Campeni (care contine peste 35.000 de volume) si Casa de Cultura 'Avram Iancu'Campeni sunt si ele motive de mandrie pentru locuitori.

Monumentul Eroilor. Monumentul este de tip cruce memoriala si este amplasat langa Biserica Ortodoxa din orasul Campeni. Crucea a fost inaltata in anul 1922, pentru cinstirea memoriei eroilor jertfiti in Razboiul de Independenta, fiind realizata din lemn de stejar si marmura, protejata cu un acoperis din tabla. Pe fatada monumentului este urmatorul inscris: „In amintirea eroilor din timpul rascoalei de la 1907 si a celor cazuti pe campul de lupta in timpul Razboiului de Independenta de la 1877“.