Minoritatile nationale din Romania – Maghiarii

Minoritatile nationale din Romania – Maghiarii

Rezumat

Prezenti pe actualul teritoriu al Romaniei (mai exact in Transilvania) inca din secolele VIII-IX d.Hr., maghiarii au o lunga si bogata istorie si traditie culturala, prezenta lor in acest spatiu fiind una ce nu poate fi trecuta cu vederea. Niciuna dintre minoritatile nationale din Romania nu a avut o relatie mai tensionata cu majoritatea romaneasca. Cu toate acestea, maghiarii si romanii traiesc impreuna de secole. Pentru maghiarii din Transilvania important a fost si a ramas recunoasterea trecutului, a valorilor si traditiilor lor specifice, intr-un context in care alteritatea si diversitatea lor culturalo-lingvistico-spirituala sa nu fie negate.

Natiunea reprezinta o forma evoluata a comunitatii sau grupului etnic si este constituita dintr-un grup de oameni ce au constiinta nationala proprie, fiind legati unii de altii prin limba, religie, valori siaspiratii comune si care se simt atasati de un teritoriu specific.

Termenul de natiune difera de cel de comunitate sau grup etnic nu doar prin aspecte de ordin cantitativ, ci mai ales prin valentele politice ale acesteia, deoarece, marea majoritate a natiunilor contemporane sunt organizate in prezent ca state independente separate (membre a Natiunilor Unite), exceptie facand laponii,kurzii, sau tatarii etc, care inca nu au reusit sa devina natiuni politice recunoscute.

In Europa, existenta minoritatilor se datoreaza in cea mai mare parte, atat expansiunii imperiilor britanic, prusac, habsburgic, austro-ungar, otoman, tarist si sovietic, cat mai ales prabusirii lor la sfarsitul primului razboi mondial si a deceniului opt. O alta cauza a constituit-o extinderea teritoriala a unor state (Polonia, Lituania, Romania, Ungaria, Bulgaria, Albania, Italia etc) in diferite perioade ale istoriei, peste granitele actuale. Astfel exista grupuri devenite minoritare prin emigratie indepartata sau apropiata (tiganii, evreii, turcii), prin contiguitate (germanii din Silezia si Tirolul italian, karelienii din Rusia), prin colonizare (sasii, svabii, secuii) sau prin expansiune si acaparare (rusii)^*.

A fi minoritar inseamna existenta si recunoasterea unei entitati care, cel putin din punct de vedere numeric, cantitativ, este majoritara, adica in numar mai mare. Atunci cand ne referim, insa la minoritatile entice(sau nationale) trebuie avut in vedere nu numai aspectul strict cantitativ, numeric, si cel calitativ, referitor la specificul acestei categorii de populatie.

Ungurii sau maghiarii au intrat in istoria Europei in jurul anilor 900 ai erei crestine ca unul dintre popoarele migratoare pe care marele migratii le-au impins dinspre stepele asiatice spre vestul Europei.

Apartinand familiei de popoare fino-ugrica, ei traiau intr-un vast areal cuprins de muntii Ural, Siberia apuseana pana la raul Kama, de unde au emigrat spre vest sub presiunea altor popoare asiatice. Presati de huni se aseaza intre raurile Kama si Volga, de unde in jurul anului 750, se deplaseaza intre Don si Marea Azov, iar un secol mai tarziu ii intalnim in Etelkőz,”tinutul dintre rauri” intre Nistru si Nipru. Intre anii 895-896 ei se deplaseaza spre vest trecand Carpatii si “descalecand” in Panonia.Obisnuiti de secole cu cresterea animalelor, au preferat sesul panonic pentru modul lor de viata.

La venirea in Panonia erau organizati in triburi, avand un mod de viata specific populatiilor de pastori migratori. La asezarea in Panonia ungurii au gasit aici populatii diverse,restul de populatie romanizata, slavi, bulgari si germanici.

ANALIZA: Hazardele naturale si antropice ANALIZA: Pestera racovita

In cursul secolului al X-lea, incepe un proces lent de sedentarizare si de transformare a unui mod de viata razboinic si pastoresc. In anul 1000, acestia se vor crestina sub unul dintre conducatorii lor numit Vajk, care devine astfel primul rege crestin, Stefan, devenit mai tarziu prin canonizare Sfantul Stefan.

Organizarea regatului maghiar si expansiunea teritoriala spre est ii pune pe unguri in contact direct cu romanii, care traiau in ducate(voievodate romano-slave in zona Crisanei si a Banatului).

Cucerirea teritoriului intercarpatic se realizeaza lent pe etape succesive intre secolele al XI-lea si al XIII-lea.

Costachie, S., 2010, Geografie Politica-o noua abordare, Ed.Universitara, Bucuresti, pag.57

Intr-o prima faza, sub regele Stefan cel Sfant, este cucerit teritoriul dintre Tisa,

Dunare, Mures si Crisana. In secolul al XII-lea, cucerirea continua, iar teritoriul intercarpatic este transformat intr-un principat, apoi intr-un voievodat, forma traditionala romano-slava, dupa modelul institutiei romanesti. Spre a consolida stapanirea noului teritoriu, comunitatea maghiara se sprijina pe populatii precum secuii si pecenegii. Secuii sunt folositi mereu ca avangarda a inaintarii spre est unde au si fost instalati spre a apara teritoriile Carpatilor de ultimii migratori. Regii maghiari au adus si alte populatii, sasii si cavalerii teutoni, pe care i-au asezat in sudul Transilvaniei si in Tara Barsei.

Aceste colonizari de populatii n-au dizolvat decat in parte populatia romaneasca, raspandita peste tot in spatiul intercarpatic, ca si in Campia de Vest si Banat. Asa se face ca in urma evolutiei situatiei din primele secole ale evului mediu,Transilvania a devenit leaganul unei civilizatii specifice, in care traiau intr-o relatie complexa uneori pasnica, alteori dificila, grupuri entice diverse, romani maghiari, germanici,etc. S-a constituit de-a lungul evului mediu o societate transilvana de stari si de ordine in care componenta etnica a jucat un rol important, bucurandu-se de un statut politic si social diferit, dar care de voie de nevoie a fost obligata sa convietuiasca. Acesta convietuire a avut si raporturi dificile.

Din punct de vedere a repartitiei geografice populatia maghiara era majoritara in judetele din centru tarii: Harghita, Covasna si aveau procente semnificative in judete precum Mures, Satu-Mare, Bihor, Salaj, Cluj, Arad, Maramures, Brasov, Timis.

In ce priveste proportiile cantitative (dimensiunea deomografica a fiecarui grup etnic) lucrurile au ramas mereu relative, datorita lipsei datelor concret masurabile. Sursele medievale si premoderne ofera totusi o ordine de marime cu privire la raporul demografic dintre comunitatile care conlocuiau in Translivania.

Astfel Anton Verancics ofera in secolul al XVI – lea urmatoarea situatie: romanii formeaza o majoritate relativa, locuind peste tot, reprezentand in jur de 2/3, in timp ce ungurii, sasii, secuii formau cealalta treime.

Dupa realizarea monarhiei dualiste, lucrurile iau o turnura dificila pentru nationalitatile nemaghiare din Ungaria. Recensamantul din 1880 atesta o prezenta de 25.2 % maghiari, 12% germani, 54,9% romani.

Ultimele decenii ale secolului al XIX – lea sunt caracterizate de o importanta dezvoltare economica si culturala a Transilvaniei. La 1910, recensamintele maghiare constata un numar sporit de maghiari, 31,6% fata de un numar scazut de germani, 10,7% si un numar relativ stabil de romani, 53,7%.

La recensamantul din 1930 exista in Romania un procent de 24,4% maghiari (in cifre absolute 1.353.276 de persoane). In zilele noaste, procentul acestora a scazut drastic spre 7,1% (inclusive sasii si secuii).

Evident,este dificil pentru maghiari sa se obisnuiasca cu statutul de minoritate.

- in ianuarie 1921 s-a constituit Uniunea Maghiara, organizatie care urmeaza sa apere  interesele maghiarilor ca urmare a exproprierilor impuse de reforma agrara.

- la 28 decembrie 1922 s-a constituit Partidul Maghiar, ce reclama prin programul sau autonomia teritorala si autonomia administrativa cat mai larga.

- in anul 1934, s-a organizat Madosz-ul ,o grupare politica de inspiratie comunista.

- in perioada interbelica maghiarii din Romania dezvolta o larga retea de institutii culturale, scoli, teatre, societati de lectura si un important numar de publicatii, ziare si reviste culturale.

- al doilea razboi mondial tulbura din nou lucrurile in urma deciziei de la Viena (1940), partea de nord a Transilvaniei este cedata Ungariei.

- dupa al doilea razboi mondial, Transilvania de nord revine Romaniei, iar apoi se instaureaza regimul comunist.

- reforma administrativa din 1968 a condus la desfiintarea regiunii autonome ,dar institutiile scolare si culturale ale maghiarilor din Romania au continuat sa se dezvolte.

- prin anii 1980 se dezvolta un proces de emigrare a maghiarilor din Romania, spre Ungaria sau spre tari din lumea libera.

- revolutia din 1989 a pus capat regimului comunist din Romania, aducand speranta si libertate si pentru minoritatea maghiara. Din punct de vedere constitutional, a fost redefinit cadrul juridic al existentei minoritatilor din noul regim democratic, iar din punct de vedere politic maghiarii din Romania s-au organizat in cadrul Unirii Democratice a Maghiarilor din Romania –UDMR.

- maghiarii din Romania si-au dezvoltat si creat o importanta retea de institutii culturale, de invatamant si de informare. Statul roman este implicat atat in prezent, cat si in viitor in finantarea teatrelor, revistelor, muzeelor, bibliotecilor, in edituri, emisiuni radio si TV in limba maghiara. Invatamantul in limba maghiara cunoaste de asemenea o larga retea de gradinite, scoli, licee cu predarea exclusiva in limba maghiara sau sectii si clase in licee romanesti. Invatamantul superior va cuprinde un numar din ce in ce mai mare de specializari in limba maghiara la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, la Universitatea de Medicina si Farmacie din Targu Mures, Academia de Arta Teatrala din Targu Mures, ca si la numeroase universitati si colegii private din Cluj, Targu Mures, Oradea, Gheorgheni, Miercurea Ciuc.

CONCLUZII:

Maghiarii sunt probabil poporul cu care romanii au avut cele mai numeroase si complexe contacte de-a lungul intregii lor istorii, dar marea majoritate a maghiarilor din Romania a reusit sa se adapteze la noul statut,continuand sa-si duca viata economica, culturala si politica in cadrul tarii noastre.

BIBLIOGRAFIE:

Silviu COSTACHIE, Geografie Politica - o noua abordare, Ed.a II-a, Ed.Universitara, Bucuresti;

Nicolae Erdon,Vasile Puscas, Maghiarii din Romania, Cluj-Napoca, Centrul de studii Transilvane 1995

Aurel Radutiu, Concepte si terminologie. Unele consideratii privind minoritatea etnica.

Anuarul Institutului de Istorie Cluj,XXXIV,1995.