Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Ecologie


Qdidactic » didactica & scoala » geografie » ecologie
Contributia Conferintei de la Rio de Janeiro la dezvoltarea Dreptului international al mediului



Contributia Conferintei de la Rio de Janeiro la dezvoltarea Dreptului international al mediului



Este usor de constatat ca, prin natura lor, documentele Conferintei de la Rio nu se inscriu toate in randul dreptului pozitiv. Totusi, si exceptiile contribuie la consolidarea Dreptului international cutumiar.

Dupa cum este cunoscut, datorita „tineretii“ si rapidei sale dezvoltari, in domeniul Dreptului international al mediului crearea regulilor cutumiare nu se face dupa schema traditionala, care reclama o practica relativ indelungata. Organizatiile internationale au jucat in acest sens un rol deosebit de important; in documentele acestora s-au formulat principii si reguli generale, preluate de alte instrumente uneori obligatorii. Cerinta unei practici internationale a fost astfel indeplinita mai ales prin repetarea anumitor reguli in diferite texte, mai curand sub forma rezolutiilor emanand de la organizatii si conferinte intergu­ver­namentale, decat sub cea a tratatelor.

Documentele neconventionale de la Rio prezinta astfel si importante semnificatii juridice, fiind adoptate in cadrul unei conferinte la care au participat toate statele lumii si numeroase organizatii internationale.

Din punctul de vedere al continutului, ele au reluat si au consacrat o serie de reguli enuntate deja la Conferinta de la Stockholm din 1972 si au confirmat altele, rezultate din practica internationala de dupa 1970.


1. Consacrarea unor reguli proclamate in cadrul Conferintei ONU de la Stockholm


Face parte din aceasta categorie mai intai indatorirea statului de a veghea ca activitatile desfasurate pe teritoriul ori sub controlul sau sa nu cauzeze daune mediului in afara limitelor competentei sale teritoriale (principiul 2 al Declaratiei privind mediul si dezvoltarea, art. 3 din Conventia privind diver­sitatea biologica, preambulul Conventiei asupra schimbarilor climatice, art. 1 al Declaratiei asupra padurilor).

Principiul potrivit caruia statele trebuie sa coopereze pentru protejarea mediului isi gaseste, la randul sau, consacrarea in toate documentele conferintei (principiile 7, 14, 27 ale declaratiei, preambulul, art. 3, alin. 1, art. 4 din Conventia asupra clima­tului, art. 5 al Conventiei asupra biodiversitatii, art. 1 b si 3 b din Declaratia asupra padurilor etc.).

In ce priveste dreptul generatiilor viitoare de a avea nevoile satisfacute in mod echi­tabil si responsabilitatea care decurge in acest sens pentru generatiile actuale, acesta isi gaseste o consacrare corespunzatoare (declaratie, principiul 3, Conventia asupra cli­ma­tului, art. 3, alin. 1). Indatorirea statelor de a elabora reguli privind responsa­bi­li­ta­tea pentru daunele cauzate mediului si pentru indemnizarea victimelor este preluata de asemenea (principiul 13 din decla­ratie, art. 14, alin. 2 din Conventia asupra biodi­ver­si­ta­tii).

Daca „dreptul fundamental la mediu“ (contrar Declaratiei de la Stockholm) nu a fost consacrat expres in documentele de la Rio (cu exceptia unei aluzii cuprinse in primul articol al declaratiei), este subliniat unul dintre elementele sale esentiale, participarea tuturor indivizilor la luarea deciziilor referitoare la mediu care ii pot afecta (principiul 10 al Declaratiei privind padurile, capitolele 8, 11 si 25-32 din Agenda 21).


2. Confirmarea unor reguli rezultate din practica internationala


Poluarea apei

Poluarea solului

Structura organizationala a mai multor A.C.P.M. este bazata pe tipuri de solicitari:

Departament pentru protectia aerului, pentru protectia apei etc.

Avantaje - mai ales in primele faze

Dezavantaje - integrarile se fac dificil

Tendinta actuala abordare in ordinea prioritatilor, facuta din punct de vedere integrat.


B. Teme de mediu

O tema trateaza un grup de probleme de mediu importante – care au cauze comune si efecte similare.

Exemple de teme de mediu

Schimbarile climatice (relatia cu cresterea continutului in CO2)

Acidifierea

Eutrofizarea

Indepartarea deseurilor