Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Geografie


Qdidactic » didactica & scoala » geografie
Glacisurile si pedimentele



Glacisurile si pedimentele


Glacisurile si pedimentele

Caracteristici. La baza versantilor, dar adesea si a unor pante accentuate (ex. frunti de terasa) prin retragerea acestora, rezulta o suprafata slab inclinata care se interpune intre doua forme de relief pe seama carora se va extinde. Ne este doar o suprafata de racord, ci ea are un rol functional - prin faptul ca exprima o forma de echilibru dinamic intre doua sisteme diferite si care se dezvolta in detrimentul acestora. In literatura este cunoscuta prin doi termeni - glacis provenit de la francezi si pediment din lucrarile anglofone. Uneori, intre acestia se accepta unele deosebiri in sensul ca, primul ar fi legat de roci cu rezistenta mai mica, climat temperat si de dimensiuni mai mici iar celalalt de roci dure (cristaline), climat semiarid si dezvoltare mai larga. Desfasurarea lor este variata, de la simple fasii la suprafete intinse a caror inclinare este conditionata de puterea de transport a suvoaielor de apa care se scurg de pe versanti la averse. Uneori, panta de eroziune rezultata din retragerea versantului si pe care se pastreaza un orizont subtire de materiale se continua printr-o campie de aluviuni. Alteori, ea este scurta si acoperita de materiale care formeaza poale intinse pe suprafata cvasiorizontala din fata (lunca, pod de terasa, ses depresionar, campie etc.).



Geneza si evolutia. Glacisurile si pedimentele sunt frecvente aproape in orice regiune morfoclimatica, dar cunosc amploare in cele aride si semiaride calde sau reci, iar diversitate ca marime si geneza in regiunile temperate.

In regiunile aride si semiaride, ele rezulta in principal prin actiunea de eroziune in suprafata realizata pe versanti de catre panzele de apa incarcate cu materiale (dezagregate anterior) in timpul averselor. Pe de alta parte, suvoaiele de apa care contin pietris si bolovanis exercita o puternica eroziune laterala indreptata asupra bazei versantilor vailor pe care ii erodeaza creand suprafetele de echilibru dinamic care cresc in largime in cursul inferior. Aceste pedimente au la exterior si in mai mica masura pe ele, materialele transportate de apa.


Pe aceasta portiune galeria prezinta numeroase semne ale actiunii de eroziune si coroziune ale apei asupra calcarului : pilieri, septe, niveluri de eroziune, nise de dizolvare. Pe podea se afla pietris si nisip, iar concretiunile lipsesc.

Inainte de a atinge galeria activa, avem posibilitatea de a vizita in intregime portiunea fosila a pesterii, formata din mai multe coridoare, care nu contin insa elemente spectaculoase.

In continuare vom cobori condusi de micul parau subteran pana la sifonul terminal, pe o galerie salbatica, taiata intr-un calcar negru, intens corodat, cu cateva zone de ingustare. Apa ce se pierde in sifon strabate la suprafata dupa cateva sute de metri intr-un izvor la marginea luncii.

Revenind la punctul de plecare de pe galeria activa, urcam de data aceasta pe parau, depasim o stramtoare si apoi, pe o panta de pietris instabil, ajungem la baza unei cascade inalta de peste 10 m, locul cel mai frumos al pesterii si obstacolul cel mai greu de depasit. Cei ce se incumeta totusi sa urce direct prin stropii cascadei (fapt realizabil numai de catre persoane foarte antrenate si in perioade secetoase), vor intalni mai sus o zona larga, cu numeroase blocuri printre care, cu pretul unor serioase eforturi si al catorva nasturi, se poate iesi din nou la lumina dire

In regiunile temperate rezulta mai multe forme care pot fi grupate in glacisuri de acumulare si glacisuri de eroziune. Primele au o frecventa deosebita, se dezvolta la baza diverselor pante cu inclinare mare si rezulta prin procese diferite, de unde si separarea ca tip. Intre acestea sunt glacisurile coluviale (rezulta la baza oricarui abrupt prin acumularea materialelor spalate de pe acesta), proluviale (ingemanarea conurilor de dejectie ale torentilor), coluvio-proluviale, deluviale (glacisuri in fruntea corpului alunecarilor cu dimensiuni mari). Glacisurile de eroziune sunt putin dezvoltate, intrucat versantii sunt bine acoperiti de vegetatie care exercita o actiune de protectie a lor fata de actiunea meteorizarii, siroirii sau proceselor gravitationale. Apar la baza unor abrupturi ca fasii acoperite partial de materiale.

Succesiunea pantelor abrupte si line pe versanti impune uneori si o etajare a fasiilor de glacis (ex. in lungul vailor mari la baza fruntilor de terasa apar glacisuri coluvio-proluviale ce au caracter etajat).








Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

Geografie



Alpinism
Astronomie
Demografie
Ecologie
Geodezie
Geologie
Hidrologie
Meteorologie

Proiecte pe aceeasi tema


Nivelul organizarii teritoriale - teritoriu, teritorialitate si organizare in invelisul geografic
Test grila geografie
Proiect de programa pentru optional - romania- premise geografice
Fisa de inscriere a patrulei
Habitatul uman: definire si componente
Spatiul gografic al judetului tulcea
Comuna manesti - caracterizarea economica
Germania - populatia si oarasele - rata de crestere a populatiei - principalii indicatori economici
Ghid alpinism
Statele si gruparile regionale de state



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.