Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Geografie


Qdidactic » didactica & scoala » geografie
Statele si gruparile regionale de state



Statele si gruparile regionale de state


Statele si gruparile regionale de state



A.  Statele lumii contemporane


Lumea contemporana este impartita in unitati teritoriale separate prin frontiere, denumite state. Acestea difera intre ele prin intindere (suprafata), populatie, pozitie geografica, importanta economica, mod de organizare, forma de guvernare s.a. Elementul comun pentru toate statele este suveranitatea asupra propriului teritoriu manifestata prin: forma de organizare interna, politica de aparare, utilizarea resurselor financiare (inclusiv tipul de moneda folosit), politica externa, elemente de natura sociala, legislativa si o capitala proprie.



Statele sunt delimitate prin granite. In anumite situatii, acestea sunt marginite de intinderile maritime inconjuratoare pe care nu sunt trasate frontiere ca atare.

In sensul modern al acceptiunii de stat, elementul central este dat de exercitarea suveranitatii pe intregul sau teritoriu, delimitat de granite bine definite spatial si recunoscute international.

Dupa 1990, harta politica a lumii a suferit o serie de modificari care au dus la aparitia unor state noi, astfel:

prin dezmembrarea unor state initiale (URSS, Iugoslavia, Cehoslovacia) rezultand alte 22 state;

prin unirea a doua state (Germania);

prin dobandirea independentei unor teritorii (Namibia, Timorul de Est etc).

Reprezentarea elementelor spatiale definitorii ale statelor (pozitie, limite, forma, marime, capitala) este realizata cu ajutorul unui tip specific de harta, denumita harta politica. Pornind de la exemplul hartii politice a Europei (Fig. 1) avem probabilitatea de a identifica si interpreta anumite elemente reprezentate pe aceasta.

In prezent, exista 194 state si peste 70 de teritorii dependente (Fig. 2)

Teritoriile dependente se afla sub diferite forme de dependenta fata de o autoritate statala exterioara (de obicei, sub forma de tutela).



B. Tipuri de state


       Dupa modul de organizare interna, exista doua categorii fundamentale de state:

state cu traditie centralizata (unitare), caracterizate prin aceea ca puterea centrala exercita o influenta predominanta asupra teritoriului; in acest sens, exemplul cel mai cunoscut este al Frantei, dar alte tari au acest model (Romania, Ungaria, Bulgaria, s.a.).

state federale, caracterizate printr-o diviziune a puterii intre guvernul central si statele componente (cum ar fi: SUA, Brazilia, Mexic, Germania, Australia, Federatia Rusa, Canada, India, Elvetia). Cand doua comunitati din cadrul aceluiasi stat sunt relativ comparabile intre ele si ocupa teritorii bine individualizate se poate vorbi de o confederatie (de exemplu Canada, Belgia).

Exista, de asemenea, state care au o anumita autonomie a regiunilor componente (fara a fi federatii), cum ar fi Spania, Italia etc.

       Dupa forma de guvernamant exista:

republici (160 de state din totalul de 194);

monarhii, in care regele (monarhul) este seful statului, intr-un mod simbolic (Regatul Unit, Olanda, Japonia, Spania, Danemarca etc.) sau efectiv (Maroc, Arabia Saudita etc.)

       Dupa intindere pot exista:

state continentale (cu peste 6 mil. km2) - DOC1;

state foarte mari (1,2-6 mil. km2);

state mari (0,5-1,2 mil. km2);

state mijlocii (0,2-0,5 mli. km2);

state mici si foarte mici (sub 0,2 mil. km2).

       Dupa marimea demografica pot exista:

state gigant (cu 1 mld. locuitori si peste, cum ar fi China si India) - DOC2;

state foarte mari (100 mil. - 300 mil. loc);

- state mari (50 mil. -100 mil. loc);

- state mijlocii (20 mil. - 50 mil. loc);

- state mici si foarte mici (sub 20 mil. loc).

       Exista si alte criterii dupa care se pot grupa sau clasifica statele, cum ar fi: iesirea la mare, forma geometrica a statului, raportul dintre stat si natiune (unde acestea coincid vorbim de state nationale).


Dictionar


Capitala - oras care concentreaza activitatea politica, administrativa si decizionala a unui stat; aceasta activitate se poate referi si la teritorii, provincii sau state care fac parte din statele federale.

Frontiera - spatiul de separatie intre doua tari, situat in lungul liniei de demarcatie denumita granita.

Geografia politica - ramura a geografiei care se ocupa cu studiul statului (ca unitate teritoriala), a relatiilor teritoriale dintre state, precum si cu raporturile dintre state si comunitatile umane.

Stat - unitate teritoriala cu anumite caracteristici proprii (intindere, granite, forma), bine definite spatial si recunoscute international, in care autoritatea politica interna isi exercita suveranitatea asupra propriului teritoriu.

Stat federal - stat format din mai multe unitati teritoriale componente ("state' sau provincii) cu o anumita autonomie decizionala fata de autoritatea centrala (guvernul federal).

Stat national - stat independent in care majoritatea locuitorilor apartin unei anumite natiuni. Cand se considera ca exista o singura natiune, statul poate lua titulatura de stat national unitar.

Tutela - activitate de coordonare a functiilor principale ale unui teritoriu de catre un alt stat fata de care acel teritoriu are o relatie de subordonare.


DOC1


Statele continentale

Statul

Suprafata

Federatia Rusa

17,1 mil. km;

Canada

9,9 mil. km2

China

9,5 mil. km2

SUA

9,3 mil. km2

Brazilia

8,5 mil. km2

Australia

7,7 mil. km2



DOC 2


Statele cu o populatie mai mare de 50 mil. loc. (in 2004*)

Statul

Populatia (mil.loc.)

Statul

Populatia (mil.loc.)

China

1.304,2

Filipine

80,0

India

1.065,5

Vietnam

81,3

SUA

294,0

Germania

82,5

Indonezia

219,9

Egipt

71,9

Brazilia

178,5

Iran

68,9

Pakistan

153,6

Turcia

71,3

Federatia Rusa

143,2

Etiopia

70,7

Bangladesh

146,7

Thailanda

62,8

Nigeria

124,0

Regatul Unit

59,2

Japonia

127,6

Franta

60,1

Mexic

103,5

Italia

57,4



■ Fig. 1 - Harta politica a Europei


Harta politica a lumii




America

1.     Belize

2.     Guatemala

3.     Honduras

4.     El Salvador

5.     Nicaragua

6.     Costa Rica


Europa

1.     Danemarca

2.     Olanda

3.     Belgia

4.     Luxemburg

5.     Elvetia

6.     Andorra

7.     Monaco

8.     Lichtenstein

9.     Germania

10.  Lituania

11.  Letonia

12.  Estonia

13.  Cehia

14.  Slovacia

15.  Austria

16.  Slovenia

17.  Ungaria

18.  Croatia

19.            Bosnia si Hertegovina

20.            Serbia si Muntenegru

21.            Albania

22.            Macedonia

23.            Bulgaria

24.            Rep. Moldova

25.            Malta

26.            San Marco

27.            Vatican


Africa

1.     Gambia

2.     Burkina Faso

3.       Guineea Ecuatoriala

4.       Eritreea

5.       Rwanda

6.       Burundi

7.       Djibuti

8.       Sahara de Vest teritoriu ocupat de Maroc





Asia

1.     Cipru

2.     Liban

3.     Israel

4.     Iordania

5.     Kuwait

6.     Bahreim

7.     Qatar

8.       Emiratele Arabe Unite

9.       Georgia

10.    Armenia

11.    Azerbaidjan

12.    Kirghistan

13.    Tadjikistan

14.    Bhutan

15.    Bangladesh

16.    Laos

17.    Cambodgia

18.    Brunei

19.    Singapore

20.    R.P.D. Coreeana

21.    Rep. Coreea


Oceania

1.       I-le Wallis si Furtuna (Fr.)

2.       I-le Tokelau (N. Zeel.)

3.       Niue (N. Zeel.)

4.       Samoa Americana




Aplicatii:


1. Pe aceasta harta politica a Europei pot fi identificate o serie de elemente spatiale ale statelor: pozitia geografica, numele, capitala, vecinii, felul granitei, forma statelor s.a.

2. Urmarind aceasta harta si tabelul alaturat (DOC2), localizati:

cele mai intinse state europene;

cele mai populate cinci state europene.

3. Urmarind harta politica a lumii contemporane (Fig. 2) si tabelul alaturat (DOC 2), localizati:

cele mai intinse state;

cele mai populate state (cu peste 50 mil. loc).



C. Gruparile regionale de state


Statele lumii au posibilitatea de a se asocia in anumite grupari regionale. Exista mai multe criterii de grupare, cum ar fi: acordurile economice multilaterale care se stabilesc intre state, acordurile comerciale, asemanarile lingvistice, etnice, culturale, religioase, acordurile militare, precum si pozitia geografica reciproca a mai multor tari in cadrul unui anumit continent.

Problematica legata de gruparile regionale de state (asociate in ansambluri teritoriale majore ale lumii contemporane) va putea fi sesizata doar dupa o analiza a caracteristicilor economice principale ale lumii, precum si a unor aspecte de natura culturala, etnica si lingvistica.

De aceea, in acest moment, utilizand harta politica a lumii sau a Europei, ne putem face doar o imagine generala asupra modului in care se poate realiza o anumita grupare mai mult pozitionala si regionala a statelor.


       In Europa, aceasta grupare pozitionala de state permite identificarea mai multor regiuni ale continentului, astfel: Europa Nordica (incluzand aici si tarile baltice), Europa de Est (cuprinzand Belarus, Ucraina si Federatia Rusa, a carei parte asiatica formeaza regiunea Asia de Nord), Europa Sudica (Mediteraneana), Europa Vestica (Atlantica) si Europa Centrala (Fig. 1).

Aceasta grupare reflecta mai mult apropierea spatiala reciproca dintre statele componente fiecarei regiuni si pozitia lor in Europa. Analizand insa si legaturile economice, politice sau de alta natura dintre tarile europene se observa ca exista o structura foarte bine organizata in vest si centru - Uniunea Europeana si o grupare individualizata, in partea de est, formata din Belarus si Federatia Rusa.


       In Asia se pot identifica, de asemenea, mai multe regiuni: o parte centrala - Asia Centrala, spre nord - Asia de Nord (care este partea asiatica a Federatiei Ruse), spre est - Asia de Est spre sud-est - Asia de Sud-Est spre sud - Asia de Sud si spre vest - Asia de Vest si de Sud-Vest.

In Asia, spre deosebire de Europa, aceasta grupare regionala de state are totodata si o semnificatie mai larga (economica, religioasa, lingvistica, etnica sau istorica).


       In Africa se pot identifica mai multe grupari de state, dupa pozitia lor geografica: in nord, in centru, in est si in sud. Limitele si intinderea fiecarei regiuni pot fi modificate daca luam in consideratie si alte criterii.

Sub raportul unor criterii mai largi (culturale, istorice, etnice, lingvistice) se distinge, in nord, un teritoriu cu o populatie preponderent araba (Africa de Nord) si, in partea centrala si sudica (la sud de Sahara), un teritoriu cu o populatie predominant negroida (Africa Subsahariana).


       Continentul american (America de Nord, Centrala si de Sud) poate fi privit, sub raportul gruparilor de state, in mai multe feluri:

pe cele doua mari fragmente continentale (America de Nord, respectiv America de Sud, despartite de zona istmului Panama);

pe cele doua mari arii lingvistice: America de Nord (pana la granita dintre SUA si Mexic) denumita "America Anglo-Saxona' (de limba engleza) si America Latina;

in America de Sud cuprinde tari care au, pe teritoriul lor, portiuni ale lantului Muntilor Anzi (tari andine) si tari care au iesire spre Oceanul Atlantic (tari atlantice);

economic, cea mai importanta grupare de state cuprinde Canada, SUA si Mexic, formand o asociatie comerciala de liber schimb (denumita Alena sau Nafta).

Gruparile regionale de state urmaresc utilizarea unor avantaje economice rezultate din pozitia lor geografica.

Tarile cele mai dezvoltate economic sunt reunite in Grupul celor 8 (G8), DOC 1.

Cea mai larga grupare, care cuprinde aproape toate statele lumii, este Organizatia Natiunilor Unite (ONU), DOC 2.



D. Grupari de state dupa tipul de dezvoltare


Un criteriu cu o obiectivitate mai mare il constituie tipul si nivelul de dezvoltare generala a statelor. Astfel se pot distinge mai multe categorii de tari cu o anumita recunoastere tipologica, utilizata ca atare in practica relatiilor internationale; aceste categorii sunt redate in Fig.2.


Dictionar


Grupari regionale - asocierea teritoriala a unor tari dupa o anumita caracteristica sau dupa un grup de caracteristici.

Regiuni geografice - teritorii ale continentelor sau ale tarilor care au o anumita omogenitate a caracteristicilor geografice.

Tari cu economie dirijata - tari in care procesele economice au fost si sunt dirijate (centralizate) de stat, cum este cazul fostelor tari socialiste.

Uniunea Europeana (UE) -ansamblu de tari europene care se afla intr-un proces avansat de coordonare a activitatilor economice, comerciale, sociale si legislative cu scopul realizarii, in timp, a unei integrari si unificari politice; din anul 1999 s-a trecut la utilizarea unei monede unice denumita euro. UE este formata in prezent din 25 tari.


Doc1. G8 (Grupul celor 8)


Cele mai industrializate tari ale lumii formeaza Grupul celor 8 (din care fac parte SUA, Japonia, Germania, Franta, Regatul Unit, Italia, Canada si Federatia Rusa) cu scopul de a se discuta periodic principalele probleme economice ale lumii contemporane.

Una dintre principalele probleme ale G8 este lansarea unui dialog economic Nord-Sud. In prezent (2005) G8 si-a propus sa ajute tarile cele mai sarace prin diminuarea datoriilor acestora si prin acordarea unor noi finantari suplimentare.



Fig. 1 - Europa - grupari regionale


Fig. 2 - Categorii de state dupa nivelul de dezvoltare

Aplicatii:


Utilizand harta politica a lumii si hartile alaturate, precizati:

1.      Tarile care fac parte din fiecare grupare teritoriala din Europa.

2.      Cate doua sau trei tari reprezentative din fiecare nivel de dezvoltare.


Doc2. ONU


Organizatia Natiunilor Unite este cea mai larga si cea mai reprezentativa organizatie a statelor lumii. In prezent, numara 185 state. Nu fac parte din ONU cateva state mici din Oceania (Kiribati, Nauru, Tonga, Tuvalu etc), Vatican si Elvetia.

Sediul ONU este la New York si activitatile organizatiei sunt finantate proportional cu puterea economica, de catre fiecare tara componenta. Cateva organisme legate de ONU ocupa un rol important in economia mondiala:

Fondul Monetar International (FMI);

Banca Mondiala (BM) si, in cadrul ei, indeosebi Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD);

Organizatia Mondiala a Comertului (OMC).

De asemenea, ONU are organisme proprii cum ar fi PNUD: (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare), FAO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Agricultura si Alimentatie).




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright