Parcuri din Romania

Parcul National Pietrosul Mare se gaseste in cadrul Muntilor Rodnei, si este situata la o altitudine de 1800 - 2200 m ocupand o suprafata totala de 46.399 ha. Parcul National Muntii Rodnei este desemnat de catre UNESCO ca rezervatie a biosferei, mai exact o suprafata de 3300 ha.

In anul 1935 a fost construit Parcul National Retezat, pentru conservarea patrimoniului floral si faunistic si a peisajului specific de munte inalt. Parcul cuprinde o mare parte a culmii principale nordice, avand o suprafata de 20 100 ha si perspective de extindere.

Delta Dunarii ocupa un loc aparte printre frumusetile cu care natura a inzestrat Romania. Ca intindere, Delta Dunarii este a doua din Europa. Prin bogatia peisagistica si prin fauna sa a capatat renumele de una dintre cele mai atractive delte ale mapamondului.

Parcul National Ceahlau a fost infiintat in anul 1971 din dorinta de a pune sub ocrotire elemente ale cadrului natural ce prezinta o importanta deosebita stiintifica. Parcul are o suprafata totala de 5800 ha, din care 5200 reprezinta suprafata forestiera si 600 reprezinta suprafata golului alpin cu pasune.

Parcul National Semenic este situat pe unitatile montane Anina si Semenic, are un peisaj caracteristic de zona carstica si zona impadurita.

Parcul National Cozia are o suprafata de 17.100 ha, este asezat in partea central sudica a Carpatilor Meridionali la aproximativ 200 km de Bucuresti si este considerat unul dintre cele mai frumoase, spectaculoase parcuri din tara noastra deoarece 7000 de hectare sunt destinate cercetarii stiintifice.

Parcul National Valea Cernei este al doilea ca marime din Romania si singurul care cuprinde un bazin hidrografic. Parcul este delimitat pe o suprafata de peste 60 000 ha, din care rezervatiile naturale insumeaza peste 24000 ha.

Parcul National Comana ocupa o suprafata de 25 000 de hectare si include localitatile Comana, Vlad Tepes, Budeni, Falastoaca, Gradistea.

Aria protejata se afla pozitionata in Campia Romana, la 35 km de Bucuresti, in Muntenia.

Parcul National Buila Vanturarita

Localizare geografica

Masivul Buila-Vanturarita este situat in partea central-nordica a Judetului Valcea si face parte din Muntii Capatanii. Masivul iese in evidenta fata de lantul principal al acestora, atat prin dispunere cat si prin constitutie si relief. Creasta principala a Muntilor Capatanii, constituita preponderent din sisturi cristaline are o dispunere est-vest, cu creste secundare inspre nord si sud. Exceptie fac doua masive calcaroase, ale caror creste principale sunt dispuse pe directia SV-NE: Masivul Tarnovu in nord-vest si Masivul Buila-Vanturarita in sud-est.

Masivul Buila-Vanturarita se intinde de la vest de Cheile Bistritei si pana la est de Cheile Olanestilor (Folea). Legatura cu Muntii Capatanii este facuta prin Plaiul Netedu (interfluviul dintre raurile Bistrita si Costesti), Plaiul Lespezi (interfluviul dintre raurile Costesti si Cheia) si Plaiul Hadarau (interfluviul dintre raurile Cheia si Olanesti).

Creasta Buila-Vanturarita are o extindere spatiala de tip liniar, cu o lungime de circa 14 km si o latime cuprinsa intre 0,5 si 2,5 m km (extinderea calcarelor jurasice). Altitudinea absoluta este in Varful Vanturarita Mare (1885 m), iar cea minima la iesirea Bistritei din chei (550 m).

Principalele varfuri ale masivului sunt, de la sud-vest spre nord-est, urmatoarele: Arnota (1183,7 m), Muntele Cacova (1525,1 m), Muntele Piatra (1643 m), Muntele Albu (1658,9 m), Buila (1848,6 m), Stevioara (1847 m), Vanturarita Mare (1885,2 m), Vioreanu (1866 m), Vanturarita Mica (1655 m), Stogu (981 m).

Puncte de intrare/Acces

Parcul National Buila-Vanturarita are 6 puncte de intrare:

3 in Comuna Costesti, unul pe Valea Bistrita si doua pe Valea Costesti: Bistrita, Pietreni-Prislop si Pietreni-Valea Morii;

1 in Comuna Barbatesti pe Valea Otasaului;

1 in Satul Cheia pe Valea Cheia;

1 in Orasul Baile Olanesti pe Valea Olanesti.

Accesul se poate face fie pe drumul national 67 Rm. Valcea-Targu Jiu, fie pe drumul judetean Rm. Valcea-Baile Olanesti.

Alegand prima varianta se poate ajunge in parc astfel:

30 Km pana in Barbatesti (sat Barzesti), apoi inspre nord pe Valea Otasaului, 5 km pe drum asfaltat, inca 3 km pe drum forestier, pana la capatul drumului, de unde pe poteca, intr-o ora, se ajunge la Schitul Patrunsa;

38 km pana la Costesti, apoi inspre nord, se poate ajunge fie in Satul Bistrita (7 km pe drum asfaltat), fie in Satul Pietreni (5 km drum asfaltat si 2 km drum pietruit).
Alegand soseaua spre Baile Olanesti, dupa 15 km se pot alege doua variante:

pe Valea Olanesti, 6 km pana in statiune si 14 km pe drum forestier pana in Cheile Olanesti, trecand pe la cantonul silvic Manzu (7 km);

pe Valea Cheia, 7 km pana in Valea Cheii pe sosea asfaltata, apoi pe drum forestier. Dupa ce se trece de Schitul Iezer (3 km), se poate ajunge fie la Schitul Pahomie (8 km), fie la cantonul silvic Cheia (9 km).

Structuri de primire

Cabana Cheia

Localizare: Valea Cheia, la intrarea Raului Cheia in Cheile Cheii.

Acces: Rm. Valcea-Satul Cheia 22 km (15 km DN Rm. Valcea-Baile Olanesti si 7 km D.J. Valea Cheia-Satul Cheia); 23 km Satul Cheia-Cabana Cheia pe drum forestier

Facilitati: 24 locuri de cazare (camere cu 14, 6 si 4 locuri), 20 locuri campare, apa la izvor, toaleta in curte

Tarif: 25 lei/zi/persoana; Campare: 15 lei/zi/cort

Cabana Redea

Localizare: Satul Cheia, la 3 km de Schitul Iezer, pe malul Raului Cheia

Acces: Rm. Valcea-Satul Cheia 22 km (15 km D.N. Rm. Valcea-Baile Oanesti si 7 km D.J. Valea Cheia-Satul Cheia)

Facilitati: 10 locuri de cazare (o camera cu un pat dublu si 3 simple, una cu un pat dublu si unul simplu, living cu canapea, pat dublu si pat simplu). Bucatarie dotata cu toate utilitatile, apa calda, baie (dus si toaleta), toaleta de serviciu in curte, terasa, faleza la rau, DGTV, telefon;

Contact/rezervari: Diaconu Stefan; Tel.: 0766/594365; 0726/200058; 0250/734499

Tarif: 150 lei/zi/cabana pt. 5 persoane + 15 lei/zi/persoana in plus. Tarif negociabil

Pensiunea Ralu & Ello

Localizare: Satul Pietreni, Comuna Costesti, la 3 km de centrul comunei si la 2 km de intrarea in Parcul National Buila-Vanturarita

Acces: Rm. Valcea-Costesti 38 km (D.N. 67); D.N. 67 - Costesti 1,5 km si 3 km pe D.J. Costesti - Barbatesti (asfaltat)

Facilitati: 12 locuri de cazare (4 camere duble cu baie proprie si un apartament cu doua camere cu paturi duble); Bucatarie comuna dotata cu toate utilitatile, apa calda, baie, jacuzzi, televizoare in toate camerele, cablu, telefon, acces internet; Posibilitate transport local microbuz 8+1 (Mercedes Vito) cu sofer

Contact/rezervari: Cirstoiu Carmelia; Tel.: 0250/863374 ;0744/377372

Tarif: 80-100 lei/zi/camera. Tarif negociabil

Pensiunea Draghici

Localizare: Orasul Horezu, Str. General Magheru nr. 51, la 45 km de Rm. Valcea si la 10 km de intrarea in Parcul National Buila-Vanturarita

Acces: Rm. Valcea-Horezu 45 km (D.N. 67)

Facilitati: 6 locuri de cazare (3 camere duble cu baie proprie, televizoare in toate camerele, cablu, telefon, acces internet, terasa, gradina, spatiu de joaca pentru copii; Posibilitate de servirea mesei la solicitarea clientului.

Contact/rezervari:Draghici Adela; Tel.: 0250/860183 ; 0745/208441

Tarif: 40 lei/zi/persoana. Tarif negociabil

Pensiunea Nicoleta

Localizare: Comuna Costești, la 3 km de centrul comunei si la 2 km de intrarea in Parcul Național Buila-Vanturarita

Acces: Rm. Valcea-Costești 38 km (D.N. 67); D.J. si 3 km pe D.J. Costești - Bistrița (asfaltat)

Facilitați: 20 locuri de cazare (4 camere duble cu baie proprie, o camera tripla cu baie proprie - 4 locuri, doua camere cu baie comuna pe hol - 2 si 6 locuri); Bucatarie comuna dotata cu toate utilitațile, apa calda, doua saloane pentru masa, televizoare in toate camerele, cablu, telefon, parcare, gradina, curte, gratar.

Contact-rezervari:Modjes Paula; Tel.: 0740/474779


Tarif: 50 lei/zi/persoana

Administratia parcului

Administratia parcului a fost constituita in februarie 2006. Administrarea parcului este asigurata de catre RNP Romsilva, in baza contractului semnat cu Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (nr. 102710/22.11.2005), in parteneriat cu Asociatia Kogayon, organizatie neguvernamentala din Costesti-Valcea, conform protocolului de colaborare nr. Nr.12466/06.09.2005 Personalul Parcului National Buila-Vanturarita, conform posturilor prevazute in HG 2151/2004 este urmatorul:

Referat: Glandele endocrine: hipofiza, epifiza,tiroida, paratiroidele, timusul, pancreasul, suprarenalele Referat: Epifiza sau glanda pineala - organogeneza epifizei

Geomorfologie

Spre deosebire de Muntii Capatanii din care face parte, Masivul Buila-Vanturarita prezinta caractere aparte, specifice crestelor calcaroase liniare si insulare. Culmea principala are o lungime de circa 14 km, avand insa caracter unitar doar intre Cheile Costesti si Cheile Cheia, cu o mica intrerupere in zona Curmatura Builei (aici cuvertura sedimentara a fost erodata pana la depozitele metamorfice), in rest fiind fragmentata de catre raurile care au sapat chei (de la vest la est: Bistrita, Costesti, Cheia si Olanesti), care separa doua masive: Arnota (sud-vest, intre raurile Bistrita si Costesti) si Stogu (nord-est, intre raurile Cheia si Olanesti), care au o infatisare diferita de aceea a culmii principale. Creasta are aspect accidentat, doar pe zone restranse avand platouri netezite (Muntele Cacova si Muntele Albu), trasatura dominanta fiind cea de culme in trepte, dominata de varfuri rotunjite (Piatra, Buila) sau ascutite (Vanturarita). Sectorul nordic al culmii principale are aspectul unei creste ascutite si zimtate, chiar daca inaltimea descreste treptat. Eroziunea si dezagregarea au detasat martori de eroziune reziduali cu forma de turnuri sau ace, unii de dimensiuni mari (35m), in special pe versantul vestic al masivului. Culmile secundare sunt in general scurte (sub 1km) si cad in trepte accentuate spre est. Doar in Muntele Cacova apar culmi netede, iar sectoarele de culmi rotunjite din Muntii Cacova si Piatra. Din punct de vedere altimetric, cota maxima este situata la 1885 m (Varful Vanturarita Mare) iar cea minima la 550 m (iesirea Bistritei din chei). Rezulta o medie altitudinala de 1218 m.
Mersul curbelor si repartitia hipsometriei in cadrul Masivului se prezinta alungit-concentric. Astfel, altitudinile de peste 1800 m ocupa doua areale mici in partea centrala a Masivului, in jurul varfurilor Buila si Vanturarita, insumand doar 1,4% din suprafata. Intre 1400 si 1800 m se situeaza intreaga parte centrala a masivului si insular, Muntele Stogu, totalizand 14,5% din suprafata. Cea mai mare extindere o ocupa intervalul 1000 - 1400 m, fiind prezent atat in Muntele Arnota si Muntele Cacova, cat si in lungul intregii borduri estice din partea centrala si nordica a masivului. Acest interval altitudinal insumeaza 56,6% din suprafata. Partea aflata sub 1000 m ocupa 27,3% si este extinsa mai ales in sudul Muntelui Arnota si in lungul vailor Bistrita, Costesti si Cheia.
Calculele densitatii fragmentarii arata ca 38,7% din suprafata masivului are valori de peste 4 km/kmp . Valoarea cea mai mare ajunge la 5,2 km/kmp si se gaseste la est de varful Vanturarita. Suprafete cu valori de 3-4 km/kmp reprezinta 27% din suprafata. Valoarea medie a densitatii fragmentarii este de 3,5 km/kmp. Valorile mai mici de 2 km/kmp reprezinta 20,8% din suprafata intregului masiv. Valoarea minima calculata este 0,9 km/kmp, in perimetrul carierei de la Bistrita. Cu exceptia vailor alohtone ale Bistritei, Costestiului, Cheii si Olanestiului, vaile cu regim de scurgere permanenta aproape lipsesc. Din acest motiv, ponderea cea mai ridicata in calcule o au organismele torentiale si culoarele de avalanse care brazdeaza versantii abrupti. Adancimea fragmentarii reliefului atinge valoarea maxima de 820 m. Energia medie este de 518 m iar cea minima in jur de 350 m, in general valori normale pentru muntii cu altitudine mijlocie. Pe mai mult de jumatate din suprafata masivului energia reliefului este sub 500 m, respectiv 24% din suprafata sub 400 m si 33% intre 400 si 500 m. Arealele cu valori de 500 - 600 m reprezinta 15% din suprafata masivului. Energia de 600 - 700 m reprezinta13,5%. Cele mai ridicate valori - de peste 700 m - insumeaza 14,5% din suprafata masivului. In multe situatii, valorile obisnuite sunt ridicate datorita raportarii vailor la abrupturile ce delimiteaza culmea principala a masivului.
Declivitatea reliefului influenteaza direct tipul si intensitatea proceselor geomorfologice si isi pune puternic amprenta asupra peisajului. Valoarea declivitatii este foarte variata si ajunge pana la 80 - 900 in cazul abrupturilor, pe alocuri aparand chiar si pereti cu surplombe. Cea mai mare extindere o au suprafetele cu inclinari de 40 - 600 (33%), pantele cuprinse intre 20 - 400 ocupa 16% din suprafata, suprafetele cu pante de 10 - 200, 10% si sub 100, 9%. Aceeasi mare varietate se constata si in cazul expunerii versantilor. Suprafetele orizontale si suborizontale, reprezinta doar 6% din intinderea masivului. Suprafetele cu expozitie estica si sudica, ocupa 25% si respectiv 32% din suprafata, comparativ cu cele expuse spre vest (18%) si nord (19%).

Flora

Primele cercetari s-au realizat in 1956 de catre Alexandru Buia, M. Paun, urmati de cativa botanisti care au si publicat liste partiale ale plantelor din acest masiv.
Spectrul floristic Diversitatea floristica si faunistica a ecosistemelor din cadrul Parcului National Buila-Vanturarita este foarte mare, datorita unui complex de factori, printre care se numara:

relieful muntos care ocupa o parte insemnata a teritoriului, favorizand mentinerea vegetatiei naturale care, in aceste arii nu a putut fi inlocuita de culturile agricole datorita reliefului accidentat al crestei calcaroase;

frecventa mare a calcarelor la zi, marcata in relief prin sectoare de chei si mici masive izolate cu versanti abrupti, hornuri, fisuri, brane, vai seci, grohotisuri care adapostesc o flora deosebit de interesanta;

climatul relativ bland, cu influente submediteraneene, care a favorizat raspandirea unor specii relativ termofile;

in cadrul reliefului muntos exista o diversitate mare a tipurilor de habitat (entitate ecologica ce indica mediul de viata al speciilor, in acelasi timp abiotic, dar si biotic). Acest complex de factori corelat cu pozitia fata de centrele genetice si caile de migratie a florei si a faunei, a determinat existenta unor elemente foarte diferite: eurasiatice, europene si central-europene, alpino-carpatice, submediteraneene, carpato-balcanice ca si o serie de specii endemice sau subendemice. Elementele predominante de pe calcarele Builei sunt in general cele eurasiatice (22,6%) care, impreuna cu cele europene (13,2%) si europene centrale (11,2%), cuprind jumatate din totalul speciilor. Urmeaza apoi cele circumpolare (9,6℅), balcanice-dacice (8,3%), alpine (8,1%), alpine centrale (6,8%), endemice (6,8%), continentale (4,9%), mediteraneene (4,9%), ubicviste (3,6%).

Etajarea vegetatiei Masivului Buila-Vanturarita, datorita altitudinii de pana la 1885 m, prezinta etajare pe verticala a florei conform cu dispunerea treptelor altitudinale si climatice, cu caracteristici specifice fiecarui etaj. Etajele de vegetatie (dupa Popescu Gh. ,1974):

Etajul nemoral (al padurilor de foioase):

Subetajul fagetelor;

Subetajul padurilor de fag cu rasinoase;

Etajul boreal (al molidisurilor);

Etajul subalpin; Pajistile de stancarie sunt dominate de argintica (Dryas octopetala). Se intalneste si cetina de negi (Juniperus sabina). In Masivul Buila-Vanturarita vegeteaza :

specii periclitate (E) = specii in pericol de stingere (endangered) a caror supravietuire este improbabila daca factorii cauzali continua sa actioneze sau ale caror populatii au fost saracite pana la nivelul critic (ex. Leontopodium alpinum - floarea de colt);

specii vulnerabile (V) = specii considerate posibil sa treaca in prima categorie in viitorul apropiat, daca factorii cauzali continua sa actioneze; sunt incluse speciile care au populatii in descrestere din cauza supraexploatarii si a distrugerii extensive a habitatelor sau a altor tulburari de mediu (ex. Trollius europaeus - Bulbuc de munte, Dianthus spiculifolius, Daphne mezereum - tulichina pitica, Daphne blagayana - iedera alba);

specii rare (R) = specii cu populatii mondiale mici, care in prezent nu sunt amenintate dar care se afla sub risc ca urmare a arealului lor restrictiv (Viola alpina -toporas de stanca, Taxus baccata - tisa, Lilium jankae - crin de munte,Lilium martagon - crin de padure, Centaurea atropurpurea - pesma, Pinus mugo - jneapan);

specii neamenintate (Nt). O alta categorie de specii sunt cele endemice:Centaurea pinnafida, Dianthus spiculifolius, Juniperus sabina.

In Parcul National Buila-Vanturarita exista 28 de specii de orhidee (dupa Gh. Popescu, 1974): Epipactis helleborine, E. atrorubens, Gymnadenia conopsea,Orchis mascula, Platanthera bifolia, etc. Dintre plantele mentionate in 'Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania' (M. Oltean si colab.), in Buila-Vanturarita intalnim Taxus baccata, Pinus sylvestris, Trollius europaeus, Junipeus sabina,Dianthus spiculifolius, Daphne blagayana, Gentiana lutea.

Fauna

Ca si in cazul florei, fauna se bucura de o mare diversitate. Multe dintre speciile intalnite aici sunt protejate prin conventii internationale ratificate si de Romania (Conventia de la Berna, Conventia de la Bonn, Conventia CITES, Directivele Habitate si Pasari). Dintre nevertebrate, in Masivul Buila-Vanturarita se intalnesc insecte (efemeroptere - Bactis sp., Rhithrogena sp., plecoptere - Isoperla sp., Chloroperla sp., Nemoura sp., trichoptere -Rhycophila sp., coleoptere - Carabus violaceus, C. intricatus, C. monilis, C. coriaceus, Abax parallelepipedus, Rosalia alpina, Lucanus cervus, lepidoptere - Vanessa io, V. atalanta, Lycaena dispar, moluste
(Helix pomatia, Cepaea sp.).

Vertebratele sunt si ele bine reprezentate:

Pesti - pastrav (Salmo trutta fario), lipan (Thymallus thymallus), moioaga (Barbus meridionalis), zglavoc (Cottus gobio);

Amfibieni - salamandra (Salamandra salamandra), triton (Triturus alpestris), buhaiul de balta cu burta galbena (Bombina variegata), broasca rosie de padure (Rana temporaria), broasca raioasa bruna (Bufo bufo).

Reptile - gusterul (Lacerta viridis), soparla de ziduri (Podarcis muralis), sarpele de alun (Coronella austriaca), vipera (Vipera berus).

Pasari - fluturasul de stanca (Tichodroma muraria), gaia rosie (Milvus milvus), serpar (Circaetus gallicus), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), vanturelul de seara (Falco vespertinus), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), presura de munte (Emberiza cia), pietrar negru (Oenanthe pleschanka), pietrar rasaritean (Oenanthe isabellina), ciocanitoare de munte (Picoides tridactylus), ciocanitoare de stejar (Dendrocopus medius), buha (Bubo bubo), codubatura (Motacilla alba), cocosul de munte (Tetrao urogallus);

Mamifere: liliac mare cu potcoava (Rhinolophus ferrumequinum), liliac mic cu potcoava (R. hipposideros), liliac comun (Myotis myotis), liliac comun mic (M. blythi), liliac de iaz (M. dasycneme), liliac cu picioare lungi (M. capaccinii), liliac caramiziu (M. emarginatus), liliac carn (Barbastella barbastellus), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi), urs (Ursus arctos), ras (Lynx lynx), lup (Canis lupus), capra neagra (Rupicapra rupicapra), jder de padure (Martes martes), jder de piatra (Martes foina), bursuc (Meles meles), cerb (Cervus elaphus).

Obiective turistice naturale

Dintre obiectivele turistice naturale de interes, in parc pot fi vizitate:

Cheile Bistritei

Cheile Costesti

Cheile Cheia, unele dintre cele mai inguste si salbatice sectoare de chei din tara

Cheile Olanesti

Valea Otasaului

Pestera Liliecilor (Sfantul Grigore Decapolitul) de la Bistrita

Pestera Ursilor din Cheile Bistritei

Dolinele din Muntele Arnota

Poiana cu ghiocei bogati (Leucojum vernum) de la Prislop

Arcada naturala Casa de Piatra de la Patrunsa

Rezervatia de tisa de la Cheia

Poienile cu orhidee din Valea Cheia

Pesterile din Cheile Cheii: Pestera cu Lac, Pestera Laleaua Verde

Pestera Arnautilor din Cheile Olanesti (Folea)

Obiective turistice antropice:

Manastirea Bistrita - Costesti

Ctitorie a boierilor Craiovesti, banul Barbu si fratii sai Parvu, Danciu si Radu, manastirea Bistrita dateaza din jurul anului 1490. Biserica actuala este construita in stil neogotic, cu dimensiuni generoase, avand aspect de catedrala. Are o turla mare, cilindrica pe naos, si altele doua mai mici, paralelipipedice pe pronaos, o absida flancata de doua absidiole laterale si doua frontoane triunghiulare pe laturi. Interiorul impresioneaza prin marime, iar ochiul deprins cu stilul bizantin este contrariat de catapeteasma in stil gotic, executata la Viena. Pictura noii biserici, in ulei, a fost executata de pictorul Gheorghe Tatarescu in 1850, o pictura realista, monumentala, cu registre largi. Pictura este moderna, la intrare aflandu-se portretele murale ale lui Barbu Craiovescu si al principelui domnitor din anul 1855, Barbu Stirbei. In interior se afla si mormantul ctitorului.

Printre elementele decorative valoroase din interior se remarca icoana cu sase fete, pictata de un calugar in 1833, reprezentand pe o parte pe Iisus Hristos, Sfanta Maria si Sfantul Ion, iar pe cealalta parte pe sfintii mucenici Vasile, Grigore si Ioan, prin dispunerea ingenioasa a unor lamele perpendiculare pe fetele principale ale icoanei.

Tot in interior se afla si moastele Sfantului Grigore Decapolitul (sfant ce a trait in Asia Mica in jurul anului 780 d. Hr.), aduse aici de catre Barbu Craiovescu, la scurt timp de la ctitorire, adapostite de o frumoasa racla de argint, bogat ornamentata, daruita manastirii de catre doamna Balasa, sotia domnitorului Constantin Serban-Voda, in anul 1656.

Biserica Bolnita - Bistrita

Din ctitoria Craiovestilor, astazi se mai pastreaza doar bisericuta Bolnitei (1520-1521), o constructie modesta (11 x 4 m), din piatra (bolovani de rau) si pe alocuri caramida, de tip nava, fara turla, acoperita cu sita. Biserica are un naos patrat, cu altarul rotunjit in interior, fara pronaos. Bolta este de forma cilindrica si fara turla (indiciu de vechime mare

asemanare cu Cotmeana). Are o impresionanta fresca interioara, realizata de Dumitru Chirtop in jurul anului 1520, fiind a doua ca vechime din Oltenia dupa cea de la manastirea Cozia (1388), din traditia paleologa tarzie, cand incepeau sa patrunda in Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani. Biserica este inchinata "Schimbarii la fata". Ulterior, vornicul Serban Cantacuzino (portretul sau este zugravit in stanga usii, impreuna cu cel al doamnei sale Adriana) i-a adaugat un pridvor deschis, de zidarie, pe stalpi de piatra, zugravit de Iosif ieromonahul si Harinte, in stil brancovenesc (1710).

In imediata apropiere a bisericii Bolnita, se mai pot vedea:

Casa bolnitei - construita de catre arhimandritul Gavriil Petrovici in anul 1836, spatiile sale cunoscand diferite intrebuintari: spital, scoala, staretie, locuinta (casa preotilor) si domiciliu fortat al lui Ion Antonescu.

Cavoul Dascalitei - construit din caramida de catre arhitectul Nae Panait, adapostind osemintele Mariei Dumitrascu, intaia invatatoare a orfelinatului.

Cavoul episcopului Vartolomeu Stanescu - cladire monumentala in stil bizantin, datand din anul 1933.

Vila episcopului Vartolomeu - construita in 1933 de acelasi episcop, remarcandu-se prin autenticul stil romanesc, cu cerdacuri deschise, cu arcuri in semicerc, asezate pe stalpi din lemn sculptat si vopsit.

Manastirea Arnota - Bistrita

A fost ctitorita de Matei Basarab in anii 1633-1634, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil", pe temelia unei biserici mai vechi. Pridvorul cu turla i-a fost adaugat de catre Constantin Brancoveanu, la inceputul domniei lui, o data cu reparatiile, in anii 1705-1706. Tot el ii reconstruieste catapeteasma, o adevarata opera de arta sculpturala, in stil brancovenesc (din 1913 se afla la muzeul de arta brancoveneasca de la Mogosoaia) si renoveaza pictura, fara sa o inlocuiasca pe cea originala.

Biserica manastirii este o constructie mica, cu o linie simpla si sobra, fiind realizata dupa un plan trilobat, cu abside poligonale si pridvor deschis. Deasupra naosului este asezata o turla inalta, iar pe pridvor este o alta turla mai mica, cea din timpul lui Brancoveanu. Fatadele au fost impartite, cu ajutorul unui brau din caramida aparenta, in doua registre: cel inferior, in care se observa frumoase firide rotunjite, si cel superior, in care s-au realizat ocnite adancite. Peretii si turlele sunt infrumusetate cu ornamente din caramida aparenta. Renovarea bisericii s-a facut intre anii 1852-1856, de catre domnitorul Barbu Stirbei, care a daramat chiliile vechi din vremea lui Matei Basarab, deja ruinate, si a ridicat alte cladiri, dupa planul unor arhitecti straini.

In pronaosul bisericii actuale se afla doua morminte: mormantul lui Matei Basarab, mort la 9 aprilie 1654, ingropat mai intai la Targoviste si adus apoi la Arnota, dupa rascoala seimenilor, si mormantul lui Danciu vel-vornic, tatal lui Matei Basarab, fost ostean al lui Mihai Viteazul, cazut in timpul luptelor din Transilvania la Turda, inmormantat in anul 1604 la Alba-Iulia, ramasitele lui pamantesti fiind aduse la Arnota in 1648.

Aceasta frumoasa manastire, prin pictura, arhitectura si sculptura sa, poate fi considerata unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice si de arta religioasa din tara.

Schitul 44 Izvoare - Pietreni

Cunoscut si sub numele de Schitul de sub Piatra, schitul a fost construit de catre egumenul Stefan al manastirii Bistrita, in anul 1701, fiind metoc al acestei manastiri.

Din vechiul schit nu s-a mai pastrat decat biserica si un zid de incinta.

Este o biserica simpla, in forma de nava, cu pridvor inchis (ulterior), naos si altar, avand ca ornamentatie exterioara cateva brauri de caramida aparenta si un fronton cu icoana Sfantului Stefan. Este acoperita cu sita, acoperisul in patru ape fiind de o zveltete foarte eleganta.

Pictura este opera pictorului bistritean Efrem Zugravul, din pacate deteriorata in urma fisurarii peretilor, ca urmare a zguduirilor produse de exploziile din cariera aflata in apropiere.

Manastirea Patrunsa - Barbatesti

Schitul are hramul "Cuvioasa Paraschiva", de la numele mamei episcopului Climent. Acest schit a fost construit in 1740 de catre Episcopul Climent al Ramnicului, in amintirea faptului ca aici a fost nascut de mama sa Paraschiva Modoran din Pietrarii de Jos, fugara peste munte de frica unei invazii turcesti, adapostindu-se la poalele Muntelui Buila, in locul numit astazi Patrunsa. Schitul este distrus in urma caderii unei stanci, fiind refacut, in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, de postelnicul Dumitru, protopopul Pietraru si postelnicul Ion Barbatescu, probabil urmasi ai episcopului Climent. Actuala constructie dateaza din secolul al XIX-lea, iar pictura este in stil brancovenesc cu influente populare (vezi Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe pictat deasupra intrarii la pridvorul exterior). Biserica a suferit modificari in anii 1963 si 1977, cand a fost construita casa staretiei in vremea staretilor Veniamin Grigorescu (1935-1975) si Paul Niculescu 1975-1990, atunci fiind inchis pridvorul si biserica fiind acoperita cu tabla. In 2006 s-a ctitorit o noua biserica.

Schitul Pahomie - Cheia

Din pisania actuala a schitului rezulta ca intemeietori sunt Pahomie monahul si Sava Haiducul, in anul 1520, justificandu-se numele de Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos.

Dupa o alta pisanie, acest Pahomie nu ar fi altul decat marele ban Barbu Craiovescu, ctitorul Manastirii Bistrita, care in anii 1519-1520, cand recladeste Bistrita, zideste si Schitul Pahomie, in amintirea faptului ca la Izvorul Frumos, in pustietatea Masivului Buila, in drumul pe care-l cauta prin padure ca sa ajunga la Sibiu, spre a scapa de urgia lui Mihnea, isi gaseste salvarea vietii sale si a celor care il insoteau in pribegie. Printre prietenii sai se afla capitanul de oaste Sava, devenit Sava Haiducul, pentru faptul ca, zabovind stapanul sau de mai multa vreme aici, deseori a facut incursiuni prin localitatile invecinate, pentru a face rost de hrana.

Data de 1684 din pisania de astazi a schitului este presupusa a fi anul in care a avut loc repararea schitului, in acelasi an fiind renovata si Manastirea Bistrita de Constantin Brancoveanu, in calitate de descendent al familiei Craiovestilor.

Proiecte

Documentatie contract 'Evaluarea si cartarea speciilor de pasari din parc'

Parcul National Buila-Vanturarita este atat sit de importanta comunitara cat si sit de importanta avifaunistica.

Documentatie contract 'Cartarea/evaluarea speciilor de pteridofite din teritoriul parcului'

Speciile de pteridofite au importanta ecologica deosebita ele constituind indicatori ai gradului de conservare a ecosistemelor.

Documentatie contract 'Realizarea de studii privind impactul pasunatului asupra biodiversitatii pajistilor '

Studiul este necesar pentru evitarea suprapasunatului si implicit a afectarii diversitatii biologice.

Documentatie contract 'Cartarea principalelor grupe de artropode din principalele habitate din parc'

Habitate forestiere, de pajiste, ripariene

Documentatie contract "Realizarea materialelor promotionale si Tiparirea brosurii de ecologie"

Pliante, postere, brosuri, calendare, agende, pixuri, insigne, etc.

Documentatie contract 'Laborator mobil'

Laborator mobil dotat cu aparatura necesara monitorizarii.

Propuneri de imbunatatire:

-protejarea faunei si florei la standarde europene

-construirea unei infrastructuri propice accesului turistilor

-crearea unor oferte personalizate

-accesare de fonduri europene nerambursabile pentru modernizarea parcului

Bibliografie:

www.buila.ro

www.valceaturistica.ro

www.gazetadeagricultura.info

www.carpati.org