Proiect didactic Muntii Carpati - geografia Romaniei

Etapele

lectiei

Continutul stiintific

Strategii didactice

Evaluare

Activitatea invatatorului

Activitatea elevilor

Metode si

procedee

Mijloace de

invatamant

Mod de

organizare

1.Moment

organizatoric

a) Prezentarea lecturii de I Simionescu

b) Rebus geografic - Descopera si scrie pe coloana A-B

a)   Sa citeasca corect, constient si expresiv

- Sa descopere frumusetea formelor de relief prezentate in text

b) Elevii vor raspunde la intrebarile puse in rebus

- Vor descoperi pe coloana A-B denumirea muntilor ce strabat tara noastra - Carpati

Conversatia

Descoperi-rea

Lectura

Rebus

geografic

Individual si

frontal

Orala

2.Anuntarea

titlului si a obiectivelor

Muntii Carpati - recapitulare si sistematizare

Le voi prezenta schema si planul de recapitulare

Clasa va fi impartita pe trei grupe

Fiecare grupa va primi instructiunile necesare

Vor scrie titlul in caiete si vor primi cate o fisa cu planul de recapitulare.

Planul va ajuta elevii:

Sa prezinte asezarea si limitele Carpatilor Orientali, Meridionali si Occidentali

Sa caracterizeze prin comparatie fiecare grupa de munti.

Sa se orienteze pe hartile mici si pe harta mare, indicand in mod corect muntii

4. Sa completeze o harta murala, incompleta

Sa vizioneze diapozitive si sa recunoasca imaginile prezentate

6. Sa prezinte lecturi geografice, ilustratii, albume tematice

Elevii vor extrage intrebarile dintr-un cosulet

Comparatia

Problemati-zarea

Descrierea

Explicatia

Conversatia

Harti

fizice ale

Romaniei,

mici si mari

Harta murala

incompleta

Lecturi

geografice

Ilustratii

Albume tematice

Frontal si pe grupe

Aprecie-rea raspunsurilor orale

si a orientarii la harta

analiza si aprecierea lecturilor geografice

3.Recapitularea si sistematizarea

cunostintelor

Schema lectiei va cuprinde:

1.Asezare geografica:

2.limite

3.geneza

4.structura petrografica

5.altitudinea

6.depresiuni si trecatori

7.vegetatia

8.bogatii ale solului

9.grad de populare

10. subdiviziuni si grupe de munti

Concomitent cu recapitularea cunostintelor despre Muntii Carpati se va completa schema lectiei la tabla

Cate un elev din fiecare grupa va da raspunsul corespunzator pentru fiecare punct din schema de recapitulare.

I.Carpatii Orientali - in E Depresiunii Colinare a Transilvaniei

II.Carpatii Meridionali - in S Depresiunii Transilvaniei

III.Carpatii Occidentali - in V Depresiunii Transilvaniei

I.de la granita de nord pana la Valea Prahovei

II.de la Valea Prahovei in E, pana la Culoarul Timis-Cerna-Bistra la V

III.de la Defileul Dunarii la S, pana la vaile raurilor Barcau si Somes la nord

I.incretirea straturilor de roci si eruptii vulcanice

II.incretirea scoartei terestre

III.incretirea scoartei terestre si eruptii vulcanice

I.roci diferite dispuse in fasii aproape paralele (andezite);vulcanice in partea de vest; sisturi cristaline in fasia centrala; roci moi (gresii si calcare conglomerate) in partea de est

II.predomina rocile dure, sisturi cristaline

III.calcare, sisturi cristaline

I.Carpatii Orientali - mai inalti la N si mai scunzi in partea de S; putine varfuri

depasesc 2000 m

II.Carpatii Meridionali - Vf.Moldoveanu     2544m, Vf.Negoiu 2535m in Fagaras

III.Carpatii Occidentali - cei mai scunzi din lantul Carpatilor; Vf. Bihor 1849m,

Vf. Vladeasa 1836m

I.Depresiunea Maramuresului, Depresiunea Dornelor, Depr.Ciucului, Depr. Brasovului;pasuri sau trecatori: Prislop, Mestecanis, Ghimes, Oituz, Predeal.

II.datorita rocilor dure din care sunt formati Carpatii Meridionali, depresiunile sunt putine: Depr.Lovistei, Depr.Petrosani, Depr.Hateg, Defileul Oltului, Defileul Jiului, Pasul Cozia, Trecatoarea Turnu Rosu

III: depresiuni care patrund pe vaile raurilor pana in interiorul muntelui:

Depr.Almajului, Depr.Brad, Depr.Zarandului, Depr. Vad-Borod, Depr.Beiusului

I:paduri de foioase si conifere(brad, pin, molid); pajisti de munte;

II.la poale paduri de foioase(fag si stejar) si mai sus paduri de conifere

III.domina padurile de fag, iar coniferele apar mai restrans in Muntii Apuseni

I:minereuri neferoase, minereuri feroase, ape minerale, roci de constructie, paduri de conifere, pajisti;

II:carbuni, roci de constructie, paduri si pasuni;

III: minereuri neferoase, minereuri feroase, carbuni, roci de constructie, paduri, pasuni si chiar unele ogoare;

I. numeroase asezari in depresiuni

II. putine asezari

III. numeroase asezari, satele urca pe culmile mai domoale;

CARPATII ORIENTALI

1 .Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei -> Depr.Dornelor

a)muntii vulcanici: Oasului, Gutaiului, Tiblesului

b)Depr. Maramuresului-> Muntii Maramuresului, Muntii Rodnei (Vf. Pietrosu-2303m)

c) Obcinele Bucovinei (Mare, Feredeului, Mestecanisului)

2.Carpatii Moldo-Transilvaneni-> Valea Oltului

a)   munti vulcanici - Calimani, Gurghiului, Harghita

b)  munti formati din sisturi cristaline si roci sedimentare cutate - Muntii Bistritei, Ceahlau, Tarcau, Hasmasu Mare

3. Carpatii Curburii-» Valea Prahovei

Munti formati din roci sedimentare cutate - Muntii Vrancei,Muntii Ciucas

CARPATII MERIDIONALI

1 .Grupa muntilor Bucegi

a)    Muntii Bucegi

b)    Muntii Leaoata,

c)    Muntii Piatra Craiului

2. Grupa Muntilor Fagarasului

a) Muntii Fagaras,

b) Muntii Iezer

Vf. Moldoveanu - 2 544m

Vf.Negoiu-2535m

Transfagarasanul

3 .Grupa Muntilor Parang

a) Muntii Parang

b) Muntii Candrel

c) Muntii Sureanu

d) Muntii Lotrului 

e) Muntii Capatanii

4.Grupa Muntilor Retezat-Godeanu

a) Muntii Retezatului

b) Muntii Godeanu

c) Muntii Vilcanului

d) Muntii Cernei

e) Muntii Mehedinti

Parcul National Retezat (ocrotit de lege)

CARPATII  OCCIDENTALI

1 .Grupa Muntilor Banatului

a) Muntii Semenicului - cei mai inalti munti 1 447m

b) Muntii Almajului

c) Muntii Locvei

d) Muntii Aninei

2.Grupa Muntilor Poiana Rusca

Vf,Pades (1374m) sunt alcatuiti din sisturi cristaline

3. Grupa Muntilor Apus eni

a) Muntii Bihorului (1 849m)

b) Muntii Trascaului

c) Muntele Mare (1 827m) Unde apar roci mai moi s-au format chei si pesteri: Cheile Turzii, Pestera Scarisoara, Pestera Ursilor

d)Muntii Metaliferi

e) Muntii Zarandului

f) Muntii Codru-Moma

Elevii vor completa schema lectiei o data cu tabla, sistematizand cunostintele exprimate oral.

Demonstra-tia la harta

Conversatia

Demonstra-tia

Demonstra-tia la harta

Explicatia

Comparatia

Explicatia

Demonstra-tia la harta

Explicatia

Demonstra-tia la harta

Explicatia

Demonstra-tia

Harta

Atlase geografice

Harta

Harta

Harta

Harta

Schema lectiei

Individual

Individual

individual

Frontal

Indicarea la harta a celor trei grupe ale

Muntilor

Carpati

Numirea unor varfuri muntoase si precizarea inaltimii acestora

Raspunsu-rile elevilor

Indicarea la harta a subdiviziunilor si grupelor de munti concomi-tent cu numirea acestora

Indicarea la harta a subdiviziunilor si grupelor de munti concomi-tent cu numirea acestora

4.Explicatii suplimentare pentru clarificarea unor notiuni si pentru stabilirea unor noi corelatii intre cunostinte

Pentru a fixa anumite notiuni (altitudine, mod de formare, defileu, depresiune, chei, pestera, culoar) si pentru a explica anumite legaturi intre fenomene(legatura dintre altitudine si structura petrografica), vor fi adresate elevilor intrebari care sa-i stimuleze in operationalizarea cunostintelor si in gasirea solutiilor. Se vor oferi explicatii suplimentare.

Intrebari:

a)De ce Carpatii Meridionali au altitudinea cea mai mare in comparatie cu grupa Carpatilor Orientali si cea a Carpatilor Occidentali?

b)Ce sosea strabate cei mai inalti munti din tara noastra?

c)Cum s-au format Carpatii Orientali?

d)Prin ce se deosebeste un defileu de o depresiune?

e)Ce este un culoar?

f)Ce este o pestera?

Exemplificati!

Se va prezenta un film didactic despre lantul Muntilor Carpati si diapozitive.

Elevii vor raspunde la intrebarile propuse utilizand informatiile deja cunoscute. Se va exemplifica acolo unde este cazul.

Raspunsuri:

a) Pentru ca rocile din care sunt formati sunt mai dure, s-au erodat mai greu si pt. ca s-a produs o ridicare in bloc a Carpatilor Meridionali cu 1 000m.

b) Transfagarasanul

c) Prin incretirea straturilor de roci si prin eruptii vulcanice.

d)Defileul- sector de chei care se intinde pe o distanta  mai mare. De exemplu :Defileul Dunarii, Bazias,

Portile de Fier -» 144km, cel mai lung din Europa.

Depresiune - zona joasa si larga dintre munti e)Culoar - zona joasa si ingusta dintre munti traversata de o apa curgatoare

f)Pestera - grota subterana formata datorita actiunii de infiltrare a apei. Exemple: Pestera Ursilor, Pestera Scarisoara

Elevii vor urmari cu atentie materialul in care se vor regasi toate cunostintele sistematizate.

Conversatia

Demonstra-tia

Problemati-zarea

Explicatia

Exemplifi-carea

Explicatia

Filmul didactic

Frontal

Frontal

Frontal

Raspun-suri orale

Analiza

raspunsu-rilor orale

5.Aprecierea

activitatii

Se vor face aprecieri verbale si prin calificative.                     

Copiii vor exprima propriile pareri in legatura cu activitatea desfasurata.

Conversatia

Individual

Analiza participa-rii fiecarei grupe