Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Actualitatea genialului Mihai Eminescu - poetul Nepereche



Actualitatea genialului Mihai Eminescu - poetul Nepereche




La 15 ianuarie, in fiecare an romanii de pretutindeni sarbatoresc ziua de nastere a genialului Mihai Eminescu. Dupa 162 de ani sunt inca multe adevaruri ascunse privind preocuparile si toate scrierile lui Mihai Eminescu, dar mai ales cu referire la asasinarea lui si la identitatea ucigasilor si a complicilor acestora. Adevarul nu va mai umbla multa vreme cu capul spart !

Mihai Eminescu a fost si va ramane peste veacuri nu numai Poetul Nepereche, un mare istoric, dramaturg si fizician, dar si un ziarist extrem de apreciat. Din numeroasele sale articole pe teme politice am selectat cateva fragmente edificatoare pentru vremea lui Eminescu si pentru "epoca neagra" post-decembrista:

- "Istoria isi are logica ei proprie: nici un neam nu e condamnat de a suporta, in veci, un regim vitreg, corupt si mincinos. Ne temem ca aproape e ziua in care simtul conservarii fizice, revoltat de maltratarile administrative si fiscale si de exploatarea excesiva din partea strainilor, va preface poporul nostru intr-o unealta lesne de minuit in contra chiar a existentei statului." (ziarul "Timpul" din 5 decembrie 1882).


- "Gresealele in politica sunt crime; caci in urma lor sufera milioane de oameni nevinovati, se-mpiedica dezvoltarea unei tari intregi si se-mpiedica, pentru zeci de ani inainte, viitorul ei." (ziarul "Timpul" din 13 februarie 1882).

- "Sentimentul istoric al naturii intrinseci a statului sau o mana de fier, din nefericire, lipsesc; asa incat, departe de-a vedea existenta statului asigurata prin carma puternica si prevazatoare a tot ce poate produce natia mai viguros, mai onest si mai inteligent, suntem, din contra, avizati de-a astepta siguranta acestei existente de la mila sortii, de la pomana imprejurarilor externe care sa postuleze fiinta statului roman ca pe un fel de necesitate internationala." (ziarul "Timpul" din 31 august 1878).

-"Elemente straine, imbatrinite si sterpe, s-au amestecat in poporul nostru si joaca comedia patriotismului si a nationalismului. Neavand traditii, patrie hotarata ori nationalitate hotarata, au pus totusi, mana pe statul roman. Constiinta ca ele sunt deosebite de neamul romanesc nu le-a disparut inca - ele se privesc ca o oaste biruitoare intr-o tara vrajmase. De-aceea nu-i de mirare ca intreaga noastra dezvoltare mai noua, n-a avut in vedere conservarea nationalitatii, ci realizarea unei serii de idei liberale si egalitare cosmopolite." (ziarul "Timpul" din 14 noiembrie 1880).



- "Straini superpusi fara nici un cuvant natiei romanesti, o exploateaza cu neomenie, ca orice strain fara pas de tara si popor." (ziarul "Timpul" din 9 august 1881).

- "Acest spectacol al exclusivei stapiniri a unei rase si decazute si abia imigrate asupra unui popor istoric si autohton e o adevarata anomalie, careia poporul istoric ar trebui sa-i puie capat, daca tine la demnitatea si la onoarea lui." (ziarul "Timpul" din 9 august 1881).

- "Nu e vorba doar de reactiune prin rasturnare, ci prin inlaturarea elementelor bolnave si straine din viata noastra publica de catre elementele sanatoase coalizate." (ziarul "Timpul" din 19 septembrie 1879).

- "Nu oprim pe nimenea nici de a fi, nici de a se simti roman. Ceea ce contestam, insa, e posibilitatea multora dintre acestia de a deveni romani, deocamdata. Aceasta e opera secolelor. Pana ce insa vor fi cum sunt: pana ce vor avea instincte de pungasie si cocoterie nu merita a determina viata publica a unui popor istoric. Sa se moralizeze mai intai, sa-nvete carte, sa-nvete a iubi adevarul pentru el insusi si munca pentru ea insasi, sa devie sinceri, onesti, cum e neamul romanesc, sa piarza tertipurile, viclenia si istericalele fanariote, si-atunci vor putea fi romani adevarati. Pan-atunci ne e scarba de ei, ne e rusine c-au uzurpat numele etnic al rasei noastre, a unei rase oneste si iubitoare de adevar, care-a putut fi amagita, un moment, de asemenea panglicari, caci si omul cel mai cuminte poate fi amagit odata." (ziarul "Timpul" din 17-18 august 1881).

- "Mizeria materiala si morala a populatiei, destrabalarea administratiei, risipa banului public, cumulul, coruptia electorala, toate acestea n-au a face, la drept vorbind, cu cutari sau cutari principii de guvernamant. Oricare ar fi guvernul si oricare vederile sale supreme, coruptia si malonestitatea trebuie sa lipseasca din viata publica; oricare ar fi, pe de alta parte, religia politica a unui guvern, ea nu-i da drept de-a se servi de nulitati venale, de oameni de nimic, pentru a guverna." (ziarul "Timpul" din 9 decembrie 1882).

- "Avem nevoie, mai intai de toate, de-a ura neadevarul, ignoranta lustruita, cupiditatea demagogilor, suficienta nulitatilor." (ziarul "Timpul" din 28 septembrie 1880).

- "Demagogia la noi insemneaza ura inradacinata a veneticului fara traditii, fara patrie, fara trecut, in contra celor ce au o traditie hotarata, un trecut hotarat." (ziarul "Timpul" din 30 iulie 1881).

- "Odata egalitarismul cosmopolit introdus in legile politice ale tarii, orice patriot improvizat si de provenienta indoioasa a voit sa stea alaturi cu aceia pe care trecutul lor ii lega, cu sute de radacini, de tara si popor. Dar acesti oameni noi, acesti "patrioti", cautau numai foloasele influentei politice, nu datoriile. Din cauza acestor elemente, care formeaza plebea de sus, elementele autohtone ale tarii dau repede indarat in privire morala si in privire materiala." (ziarul "Timpul" din 22 martie 1881).

- "Din momentul in care luptele de partid au degenerat in Romania in lupta pentru existenta zilnica, din momentul in care mii de interese private sunt legate de finate sau de caderea unui partid, nu mai poate fi vorba de neatirnarea politica a diferitelor grupuri care-si disputa puterea statului. Din momentul in care interesul material de-a ajunge la putere precumpaneste, o spunem cu parere de rau: lupta egala in tara si Parlament, nu mai e decit manipulul unor ambitii personale, al unor apetituri, pe cat de nesatioase, pe atat de vrednice de condamnat." (ziarul "Timpul" din 19 septembrie 1880).


- "Peste noapte si prin surprindere, am admis legiuiri straine, legi straine in toata puterea cuvintului care substituie, pretutindenea si pururea, in locul notiunilor natie, tara, roman, notiunea om, cetatean al universului" (ziarul "Timpul" din 13 decembrie 1887).

- "Clasele productive au dat indarat; proprietarii mari si taranii au saracit; industria de casa si mestesugurile s-au stins cu desavarsire - iar clasele improductive, proletarii condeiului, cenuserii, oamenii ce incurca doua buchi pe hartie si aspira a deveni deputati si ministri, advocatii, s-au inmultit cu asupra de masura, dau tonul, conduc opinia publica, fericesc natia in fiecare zi, pe hirtie." (ziarul "Timpul" din 22 februarie  1879).

- "Peste tot aceeasi idee: sa dau strainilor ce-mi cer; cat pentru romani putin imi pasa !" (ziarul "Timpul" din 23 mai 1882).

- "Un sistem reprezentativ, intins ca o retea asupra intregii tari, influentat insa, intodeauna, in mod absolut, de guvernul central, si-a format in fiecare particica organele sale, sub forma de consilii judetene, consilii comunale, consilii de instructiune, consilii de sus si de jos, care nici nu stiu ce sa consilieze, nici nu au ce reprezenta decat pe persoanele din care sunt compuse." (ziarul "Timpul" din 27 mai 1879).

- "Toate  numirile in functiuni nu se fac dupa merit, ci dupa cum ordona deputatii, care, la rindul lor, atirna de comitetele de politicieni de profesie, formate in fiece centru de judet. Aceste comitete isi impart toate in familie. Ele creeaza, din banii judetelor, burse pentru copiii "patriotilor" trimisi in strainatate sa numere pietrele de pe bulevarde, ele decid a se face drumuri judetene pe unde "patriotii" au cate un petec de mosie, incat toata munca publica, fie sub forma de contributie, fie sub cea de prestatiune, se scurge, direct ori indirect, in buzunarul unui "patriot". (ziarul "Timpul" din 20-21 aprilie 1881).

-"Rasa determinanta a sortii acestei tari nu mai este cea romaneasca, ci strainii romanizati - de ieri - alaltaieri", iar autoapararea impotriva lor e "disproportionat de grea, de vreme ce acesti oameni au sprijin pe straini, parghiile care-i ridica sunt asezate in afara, pe cand inlauntrul n-avem decat poporul nostru propriu, scazand numeric si fara o constiinta limpede de ceea ce trebuie sa faca." (ziarul "Timpul" din 1 aprilie 1881 si 29 iulie 1881).

- "Oameni care au comis crime grave raman somitati, se plimba pe strada, ocupa functiuni inalte, in loc de a-si petrece viata la puscarie." (ziarul "Timpul" din 3 mai 1879).

- "Ne multumim daca actele guvernantilor de azi nu sunt de-a dreptul de inalta tradare, abstractie facand de toate celelalte defecte ale lor, precum marginirea intelectuala, slabiciunea de caracter, lipsa unui adevarat si autentic sentiment patriotic." (ziarul "Timpul" din 8 august 1880).

- "Poporul a pierdut de mult increderea ca lucrurile se pot schimba in bine si, cu acel fatalism al raselor nefericite, duce nepasator greul unei vieti fara bucurie si fara tihna." (ziarul "Timpul" din 31 august 1878).

- "Populatia autohtona scade si saraceste; carti nu se citesc; patura dominanta, superpusa rasei romane, n-are nici sete de cunostinti, nici capacitate de a pricepe adevarul. Daca acest sediment invata, o face de sila, gonind dupa o functie. Incolo leaga cartea de gard. Si, pentru a avea o functie trebuie sa fii inrudit cu ei." (ziarul "Timpul" din 30 iulie 1881).

- "Mita e-n stare sa patrunda orisiunde in tara aceasta, pentru mita capetele cele mai de sus ale administratiei vand sangele si averea unei generatii." (ziarul "Timpul" din 18 aprilie 1879).

- "Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale. Cauza acestei organizari stricte e interesul banesc, nu comunitatea de idei, organizare egala cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puscarie." (ziarul "Timpul" din 27 aprilie 1879).

- "Tradatorii devin oameni mari si respectati, barfitorii de cafenele - literatori, ignorantii si prostii - administratori ai statului roman." (ziarul "Timpul" din 15 mai 1879).

- "Statul a devenit, din partea unei societati de esploatare, obiectul unei spoliatiuni continue si acesti oameni nu urca scarile ierarhiei sociale prin munca si merit, ci prin abuzul culpabil al puterii politice, castigate prin frustarea statului cu sume insemnate. Acesti dezmosteniti, departe de-a-si castiga o mostenire proprie pe Pamint pe singura cale a muncii onorabile, fura mostenirea altora, altereaza mersul natural al societatii, se substituie, prin viclesug si apucaturi, meritului adevarat al muncii adevarate, sunt o reeditare in forma politica, a hotilor de codru, instituind codri guvernamentali si parlamentari." (ziarul "Timpul" din 17 august 1882).

- "Tradatorul numindu-se geniu, plagiatorul erou, pungasul mare financiar, panglicarul om politic, camatarul negustor, speculantul de idei om cu principii si speculanta de sinesi femeie onesta, judecata poporului nostru s-a falsificat din ce in ce si, la formarea sferelor sale ideale, el a pierdut pretutindenea punctul de plecare sanatos." (ziarul "Timpul" din 26 mai 1883).

- "Acela ce cuteaza a se revolta fata de aceasta stare de lucruri, acela care indrazneste sa arate ca formele poleite invelesc un trup putred, ca "progresul" nostru ne duce la pierzare, ca elementele sanatoase trebuie sa se conjure si sa faca o lupta suprema pentru mantuirea acestei tari este denuntat opiniei publice de catre negustorii de principii liberal-umanitare ca barbar, ca antinational, ca reactionar." (ziarul "Timpul" din 23 iunie 1879).

- "Esti "patriot" de meserie, postulant, consumi numai, te bucuri de partea cu soare a vietii, adapostit de eterna lesniciune de a imbata o natie, parte inculta, parte pe jumatate culta, cu vorbe late si cu apa rece." (ziarul "Timpul" din 20 mai 1881).

- Vom "avea de-acum inainte dominatia banului international, o domnie straina, impusa de straini; libertatea de munca si tranzactiuni; teoria de lupta pe picior in aparenta legal, in realitate inegal. Si, in aceasta lupta, nu invinge cine-i tare, nobil sau eroic; invinge cel pentru care orice mijloc de castig e bun, cel fara scrupul fata de concetatenii sai, cel pentru care orice aparare a muncii e o piedica pe care va tinde a o rasturna, pe cale legiuita sau pe cale piezisa." (ziarul "Timpul" din 20 februarie 1879).

- "Peste tot credintele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mana-n mana cu saracia claselor lucratoare, ameninta toata cladirea mareata a civilizatiei crestine. Shakespeare cedeaza bufoneriilor si dramelor de incest si adulteriu, cancanul alunga pe Beethoven, ideile mari asfintesc, zeii mor." (ziarul "Timpul" din 7 aprilie 1879).

- "La noi mizeria e produsa, in mod artificial, prin introducerea unei organizatii si a unor legi straine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economica a tarii, organizatie care costa prea scump si nu produce nimic." (ziarul "Timpul" din 18 iunie 1881).

- "Nu contestam, de asemenea, ca averile s-au inmultit in Romania, numai ca nu in mainile romanilor; nu contestam  ca exista multe palate si zidiri mari in orasele noastre - numai ca nu ale indigenilor." (ziarul "Timpul" din 25 septembrie 1882).

- "Trebuie ca, cu totii, sa ne dam seama de cauzele ce tulbura societatea, de elementele ce impiedica redobandirea echilibrului pierdut si sa le combatem cu curaj si straruinta. Dintr-un principiu tutelar, principiul egalitatii inaintea legii, s-a facut o arma de razboi intre clase; toate conditiunile sociale s-au surpat si s-au amestecat intr-un fel de promiscuitate; spiritul public a luat o directiune foarte periculoasa; traditiunile tarii s-au uitat cu totul; o clasa noua, guvernanta, s-a ridicat, fara traditiuni si fara autoritate, incat tara cea mare, temeiul si baza nationalitatii noastre nu-si gaseste constiinta raporturilor politice cu cei ce o guverneaza; drepturile politice au devenit un instrument de ambitiune, de indestulare a intereselor particulare; in locul sentimentului public dezinteresat avem pasiuni politice, in loc de optiuni avem rivalitati de ambitii; toleranta pentru toate interesele cele mai vulgare si cele mai de jos este morala ce distinge astazi lumea politica de la noi." (ziarul "Timpul" din 4 ianuarie 1881).

Probabil ca, aceste texte i-au determinat pe deputatii din Comisia pentru cultura, exceptandu-i pe cei ai PRM - Angela Buciu si Dumitru Avram, in mandatul 2004-2008 - sa voteze impotriva propunerii legislative a Partidului Romania Mare privind inaltarea de statui si busturi ale lui Mihai Eminescu in toate municipiile si orasele Romaniei, cu contributie egala din partea Guvernului si Consiliilor locale. Un deputat liberal din aceea Comisie, acum senator PNL si fost actor in filmul "Revolutia romana transmisa in direct" a declarat ca "daca vor sa-i ridice statui lui Mihai Eminescu sa o faca romanii plecati in strainatate, in tarile unde au ajuns".

Alogenii au tupeul sa-l atace pe Mihai Eminescu si in anul 2012, profitand de toleranta pacatoasa a multor romani !





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright