Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Fantasmele noptii - valeriu Gonceariuc



Fantasmele noptii - valeriu Gonceariuc





Pare lesne de imaginat, mai ales pentru fidelii artelor frumoase iesene, atmosfera de entuziasm si speranta creata in jurul unei echipe de tineri artisti reveniti la Iasi in anii , dupa excelente stagii de formare artistica in Academiile de profil din Cluj si Bucuresti. Era vremea cand generatia unor Dimitrie Gavrilean, Liviu Suhar, Ion Ganju, Corneliu Ionescu, Francisc Bartok, Mircea Ispir, Ion Neagoe, pe fondul unei firesti clasicizari a unor artisti notorii – Camarut, Hartopeanu, Mihailescu Craiu, Eugen Stefan Bousca – si a unei prodigioase amprente iesene, au configurat, din spirit polemic si de personalizare, o revigorare a viziunii si, implicit, a unei alte stilistici. Era momentul, fast, a unei inevitabile despartiri, deplin motivata, ca intotdeauna cand este vorba de substanta avangardei. In chip deloc paradoxal, aceasta despartire s-a produs printr-o inspirata intoarcere in universul traditional al artei precrestine, unde riturile si ritualurile deveneau materia prima a substantialelor compozitii. Asadar, memoria culturala, diversa si complexa in structurile imaginarului, a irigat zona de fantezie colectiva axata pe valori mitologice.


Expozitiile acelui moment de trecatoare deschidere aveau stralucirea alaiurilor carnavalului de iarna, cu mascati si obiceiuri folclorice dintre cele mai diverse, astfel incat o seducatoare policromie inducea sentimentul unei stralucitoare sarbatori. Masti zoomorfe, zburatori fabulosi, ritualuri de nunta compun o scenografie plastica insolita si mizeaza pe o cromatica plina de seva vitala si vigoare expresiva. Intre acesti recuperatori de memorie culturala, o figura distincta facea Valeriu Gonceariuc, expozantul de acum de la Galeriile de Arta Dana. Atunci, ca si acum, el se detasa prin prelungitele si fertilele lui taceri colorate, prin explorarea aceluiasi univers tematic, dar apeland la o stilistica oarecum diferita. Deloc sedus de boema prea vocala si surprinzatoare prin efecte artistice de-o clipa, pictorul s-a inchis in sine, poate si din pricina unui complex de spontaneitate. La el, efectele tin doar de o veritabila strategie a prelungitei elaborari. Poate, astfel, deplin motivat, accepta ideea veche cum ca pictura este, in fapt, o continua poezie muta.




Fidelitatea lui Valeriu Gonceariuc fata de explorarea zonelor misterului de dincolo de aparente il pune in situatia de a-si configura universul ideatic in relatie cu arta fantastica, unde sugestiile picturale deschid, la randul lor, portile unui alt univers complementar. Spaimele ancestrale, frica fata de necunoscut devin dominantele unor interogatii unde asocierea simbolurilor animaliere, vegetale contureaza un cadru similar bestiarului teratologic medieval. Angoasele intratabile se elimina doar printr-un prelungit exercitiu de exorcizare a duhurilor rele, identificate in cuplurile antinomice bine-rau, lumina-intuneric, Dumnezeu si diavolul. Asemenea dispute intre contrarii sfarsesc prin denuntarea fortelor malefice, in beneficiul simbolic al luminii. Privite ca niste cosmaruri aduse in fata instantei zilei, metamorfozate in imagini picturale, ele devin, prin mijlocirea artei, suportabile. Esteticul salveaza, ca si alta data, tenebrosul.

In geometria mereu variabila a compozitiei, senzatia de eliberare de tenebrele noptii confera credibilitate si expresivitate unui discurs auctorial dilematic. Raspunsul la o interogatie presupune alte necesare nedumeriri. Pasarea noptii, vegetatia carnivora, animale rapace si permanent ostile omului, sarbatorile sabatice populeaza un vis unde pana si prezentele turmentate ale unor fiinte generice plutesc ireal, in speranta redescoperirii dimensiunii ancestral telurice. Tonul cromatic este mereu grav, dominat de intensitati in cheia verde-brun a dramaticului. Alteori, pictorul ne reaminteste ca nu a uitat sa zambeasca, si atunci ne invita sa ascultam sonoritatile culorii in Cantarea cantarilor, sa intram discret si complice in chioscul baladistilor de ocazie, sa ne amuzam de atitudinea caraghioasa a Concubinei clovnului


Expresionist, ca tensiune intelectuala, in linia unui Franz Mark, Valeriu Gonceariuc face din insomnia spiritului o tactica de a patrunde in tainele inca neelucidate ale lumii si ale omului dintotdeauna si, prin aceasta, o dominanta intelectuala a statutului de creator original, aflat in conflict deschis cu limitele cunoasterii si ale propriei fiinte







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|