Adverbul (The Adverb) - forma adverbelor, clasificarea adverbelor dupa continut si regim gramatical

Adverbul (The Adverb)

§ 212. Generalitati. Actiunile si starile concepute ca procese intr-un sens general (to work a munci, working muncind etc.) sau particular (I had worked muncisem, I shall work voi munci etc.) pot fi insotite de caracterizari calitative sau care le pre­cizeaza doar intr-o directie sau alta (in spatiu, timp, cantitativ etc.). Aceste caracterizari revin partii de vorbire numita adverb, determinantul si modifica totul prin excelenta al verbului (comparabil cu ad­jectivul, determinant si modificator al substantivului), in plus, adverbul poate determina un adjectiv, un alt adverb si chiar o propozitie.

Exemple

Does he speak fluently? Vorbeste curgator?

(fluently modifica verbul speak)

They met yesterday.   S-au intalnit ieri.

(yesterday determina verbul met)

Thank you very much.  Iti multumesc foarte mult.

(very determina adverbul much)

She looked very pale. Era foarte palida.

(very determina adjectivul pale)

We'll try to climb the mountain only if the weather continues fine.

Vom urca pe munte numai daca vremea se mentine frumoasa.

(only determina propozitia if the weather conti­nues fine)

Unele adverbe au grade de comparatie.

Din punct de vedere sintactic, adverbul este un complement circumstantial (de mod, de timp etc.).

I. Forma adverbelor

§ 213. Cu exceptia adverbelor de mod care se termina, de obicei, in - ly, adverbele nu au sufixe specifice si multe din ele au forme omonime cu alte parti de vorbire, mai ales cu unele adjective:

hard 1. adj. tare, solid 2. adv. din greu, intens

much 1. adj. mult 2. adv. mult

enough 1. adj. destul 2. nr/i'.destul; destul de

back 1. subst. spate 2. vt. a sprijini, a sustine 3. adj. din spate; posterior 4. adv. inapoi

right 1. subst. drept 2. adj. drept; corect 3. adv. corect, cum trebuie, drept

Din punctul de vedere al compunerii, adverbele se impart in:

a) adverbe simple: well bine, now acum, beauti­fully frumos;

b) adverbe compuse: crosswise de-a curmezisul, hereby prin aceasta, throughout complet, peste tot;

c) adverbe complexe (formate dintr-o prepozitie sau adverb si un adverb): before long curand, in scurta vreme, long before cu mult inainte, at once indata, imediat;

d) locutiuni adverbiale: al down in zori, little by little putin cate putin, step by step pas cu pas, trep­tat, by chance intamplator, not in the least catusi de putin.

II. Clasificarea adverbelor dupa continut si regim gramatical

§ 214. Nota. Pentru clasificarea adverbelor din punctul de vedere al formei, v. § 213.

Din punctul de vedere al continutului si regimu­lui gramatical, adverbele se impart in doua mari clase: a) adverbe modificatoare (Modifying Ad­verbs) si b) adverbe determinative (Determinative Adverbs), cu urmatoarele subdiviziuni:

PROIECT: Absurdul - categorie estetico-literara derivata din cultivarea in fertilele PROIECT: INCEPUTURILE LITERATURII CULTE (primii scriitori „profesionisti”)

adverbe modificatoare de mod

adverbe modificatoare particule adverbiale

adverbe determinative de loc

adverbe determinative de timp

adverbe determinative de cantitate, masura

adverbe determinative grad si aproximatie

adverbe determinative alte categorii

In afara de acestea, mai exista doua clase: c) ad­verbe interogative (Interrogative Adverbs) si d) ad­verbe conjunctive (Conjunctive Adverbs).

Adverbele modificatoare (Modifying Adverbs)

Adverbele de mod (Adverbs of Manner)

§ 215. Adverbele de mod modifica intelesul ver­belor pe care la insotesc, aratand modul in care decurge actiunea sau starea. Fie raspund la intre­barea how? cum? in ce mod?

Exemple:

Listen carefully.

Asculta cu atentie.

Tread lightly, she is near

Pasiti incet, ea e aproape

Under the snow,

Sub zapada,

Speak gently, she ran hear

Vorbiti in soapta, ea aude

The daisies grow.

Cum cresc margaretele. (Oscar Wilde, Requiescat)

Adverbele de mod au grade de comparatie (v. § 220).

Particulele adverbiale (Adverbial Particles)

§ 216. Particulele adverbiale - up, in, through, out etc. - modifica intelesul verbelor pe langa care stau, transformandu-le in verbe complexe (v. § 124):

to make                          a face

to make out                    a intelege

to bring               a aduce

to bring up                      a creste, a educa

Nota. Uneori, particula adverbiala nu face decat sa intareasca ideea exprimata de verb sau, pur si simplu, sa nu adauge nimic la aceasta idee, de exemplu: to check sau to check up a verifica; a con­trola; a bifa.

Adverbele determinative (Determinative Adverbs)

§ 217. Precizand in diferite sensuri ideea expri­mata de verb, adjectiv, adverb sau chiar o intreaga propozitie, adverbele determinative pot fi grupate in urmatoarele categorii principale:

1) Adverbe de loc (Adverbs of Place), deter­minand verbe si raspunzand la intrebarile where?

unde? where to? incotro? from where? de unde? which way? pe unde? etc. Ele sunt: here aici, there acolo, that way pe acolo, anywhere oriunde, at ho­me acasa.

Sa se retina ca adverbul compus somewhere un­deva se foloseste in propozitii afirmative, ca any­where il inlocuieste in propozitii interogative, dar ca poate fi folosit in propozitii afirmative unde are sensul de „oriunde' sau in propozitii negative un­de, impreuna cu negatia, are sensul de „nicaieri', ca si nowhere:

You may find it anywhere.

Il sau o poti gasi oriunde.

Did you go anywhere last Sunday?

Te-ai dus undeva duminica trecuta?

I don't want to go anywhere.

Nu vreau sa ma duc nicaieri.

2) Adverbe de timp (Adverbs of Time), deter­minand verbe si raspunzand la intrebarile when? cand? since when? de cand? how long? dc cata vre­me? de cand? cata vreme? till when? pana cand? etc. Ele sunt: now acum, then atunci; apoi, once o data, candva, formerly odinioara, at that time pe atunci, in acea vreme, sometimes uneori, never ni­ciodata, last night aseara, yesterday ieri, to-morrow morning maine dimineata, next week saptamana vii­toare etc.

Un grup aparte il formeaza adverbele de timp nedefinit si frecventa (Adverbs of Indefinite Time and Frequency) datorita locului pe care il ocupa in propozitie (v. § 253).

3) Adverbe de cantitate, masura, grad si aproximatie (Adverbs of Quantity, Measure, Degree and Approximation), determinand verbe, adjective, ad­verbe si, uneori, propozitii si raspunzand la intrebari ca how much?  cat (de mult)? to what extent? in ce masura/grad? etc. Ele sunt: very foar­te, much mult; foarte, extremely extrem de, little putin, a little putin, intrucatva, rather destul de, enough destul de (se asaza dupa adjective si adver­be!), destul, indeajuns (dupa verbe).

4) Alte adverbe determinative. Adverbele deter­minative pot exprima si alte sensuri gramaticale decat cele amintite mai sus: afirmatia sau negatia; yes da, of course desigur, by all means negresit, no nu, not at all de loc/fel, never nu (dar si: niciodata) etc.; cauza: that is why iata de ce; probabilitatea; probably, seemingly probabil, aparent; posibilitatea: possibly, maybe pasibil, se poate; restrictia: only, just, but numai, doar etc.

Adverbele interogative (Interrogative Adverbs)

§ 218. Adverbele interogative exprima intrebari privind complemente circumstantiale (deci, inclusiv adverbe): where? unde? when? cand? how? cum? why? de ce? etc., ca in exemplul:

When shall we three meet again

Cand sa ne mai intalnim

In thunder, lightning, and in rain?

Pe tunet, fulger si ploaie?

(Shakespeare, Macbeth)

Adverbele conjunctive (Conjunctive of Adverbs)

§ 219. Anumite adverbe pot lega intre ele pro­pozitii independente, fiind adverbe cu caracter de conjunctie sau conjunctive; so astfel, asadar, there­fore asadar, prin urmare, in consecinta, however to­tusi, cu toate acestea, besides pe langa acestea, in afara de acestea etc., de exemplu:

The speaker made a pause, then resumed his lecture.

Vorbitorul facu o pauza, apoi isi relua prelegerea sau conferinta.

III. Comparatia adverbelor (Comparison Adverbs)

§ 220. Ca si adjectivele, adverbele (aproape ex­clusiv adverbele de mod) au grade de comparatie comparabile cu ale celor dintai:

a) Comparativul: comparativul de superioritate (the Comparative of Superiority), ca: more natu­rally mai natural, in chip mai firesc; earlier mai de­vreme; comparativul de egalitate (the Comparative of Equality), ca: as rapidly as tot atat de repede ca, la fel de repede ca; comparativul de inferioritate (the Comparative of Inferiority), ca: not so well (as) nu atat de bine (ca), less lovingly mai putin dragastos, nu atat de tandru, de exemplu:

He ran as quickly (as the other one).

Alerga tot atat de repede (ca si celalalt).

b) Superlativul: superlativul absolut (the Absolu­te Superlative), ca: very slowly foarte incet, mosi naturally extrem de natural, quite well foarte bine, cat se poate de bine; superlativul relativ de superioritate (the Relative Superlative of Superiority), ca : (the) fan/test cel mai departe, (the) fastest cel mai repede; si superlativul relativ de inferioritate (the Relative Superlative of Inferiority), ca: the le­ast naturally in chipul cel mai putin firesc.

Formarea comparativului si a superlativului de superioritate

(Formation of the Comparative and Superlative of Superiority)

§ 221. Intocmai ca si in cazul adjectivelor, for­marea comparativului si a superlativului de supe­rioritate depinde in special de numarul de silabe din care este alcatuit adverbul, cu urmarea ca vor­bim despre:

a) Comparatia sintetica (the Synthetic Compa­rison), de exemplu:

pozitiv – comparativ - superlativ

fast - faster - (the) fastest

repede - mai repede -cel mai repede

b) Comparatia analitka (the Analytic Compari­son), de exemplu:

willingly - more willingly - (the) most willingly

cu tragere de inima - cu mai multa de inima - cu cea mai mare tragere inima

c) Comparatia  neregulata (the Irregular Com­parison), de exemplu:

well – better - (the) best

bine - mai bine – cel mai bine

badly - worse – (the) worst

rau - mai rau – cel mai rau

much - more (the) most

mult - mai mult – cel mai mult

little- less – (the) least

putin - mai putin – cel mai putin

far – farther – (the) farthest

further - (the) furthest

departe - mai departe – cel mai departe