Botanica

Saxifraga galbena (Saxifraga luteouiridis) Tulpina de 5 15 cm, cu frunze scurte, se ridica din mijlocul unei rozete rotunde de frunze si poarta la varf un buchet de flori mici, galben verzui, fiecare cu un caliciu larg ...

Saxifraga mirositoare (Saxifraga moschata) Planta scunda, cu numeroase tulpinite inghesuite, alcatuind pernite dese, frunzoase . Frunzele inguste, mici, spintecate la varf in 3 5 diviziuni . Flori mici, galbene, galb ...

Saxifraga pitica (Saxifraga bryoides) Tulpini de 3 8 cm inaltime, cu cate o singura floare la varf, cu cinci petale alb galbui, de 6 8 mm lungime, intinse in stea . Frunzele mici, inguste, de 1 5 mm lungime, de un v ...

Saxifraga rosie (Saxifraga opposiifolia) Planta cu numeroase tulpini taratoare, fie formand pernite, fie atarnand pe peretii stancosi . Frunzele foarte mici, inghesuite, asezate pe patru siruri, acoperindu ...

Sclipeti de munte (Potentilla iernata) Tulpini numeroase, inalte de 5 20 cm . Frunzele de la baza tulpinii, cu codite lungi, sunt formate din cate trei frunzisoare, mai late spre varf, dintate pe margini, matasos p& ...

Scorusul-de-munte - sorbul-pasaresc (Sorbus aucuparia)      — arbore indigen— tulpina zvelta, dreapta, 15—18 m inaltime; scoarta neteda si lucioasa, de culoare cenusie la ...

Scumpia (Cotinus coggygria)      — arbust = originar din America de Nord; 3—5 m inaltime; lujerii roscati, sectionati secreta un latex cu miros de morcov; mugurii alterni, mici departati de lu ...

Familia Anacardiaceae Lindl . Genul Cotinus Mill . Denumire stiintifica:        cotinus coggygria Scop . Alte denumiri stiintifice:       Rhus cotinus L . Denumire populara:        scumpie ...

Tipuri de corola 5 . Staminele n      totalitatea lor = ANDROCEUL – partea mascula a florii n      Stamina e o frunza modificata, fertila, a ...

Singerul (Cornus sanguinea)      — arbust indigen — 3—4 m inaltime, cu ramurile rosii sau rosii pe o parte si verzi pe cealalta; lastarii formeaza nuiele drepte; mugurii parosi, opuş ...

O directie importanta de dezvoltare a acvaculturii o constituie asa numitele sisteme integrate . Acestea reprezinta rezultatul cuplarii, intr-un ansamblu functional, coerent, a diferitelor domenii de acvacultura . Astfel, un sistem integrat de ...

Smardar (Rhododendron kotschyi) Planta lemnoasa, scunda, din familia Ericacee, cu numeroase ramuri neregulat incovoiate . Frunzele ingramadite la varful ramurilor, verzi si iarna, de forma ovala sau elip ...

Denumire stiintifica:        RHODODENDRON KOTSCHYI Simk . Denumire populara:        smirdar, bujor de munte Arbust indigen, scund, 50 cm, cu tulpini lungi, putin ramificate si lujeri cu glande rug ...

Smirdarul - trandafirul-de-munte (Rhododendron kotshyi) Numit inca si bujorul-de-munte sau ruja-muntilor:      — arbust indigen = 50 cm inaltime; tulpina ramificata, formind tufarisu ...

Denumire stiintifica:        FICUS CARICA L . Denumire populara: SMOCHIN CARACTERE MORFOLOGICE Specie indigena, de marime arbustiva (4-5 m), ramificat de la baza (figura ) . Scoar& ...

Smochinul (Ficus cartea)      — arbust exotic — originar din regiunile calde, mediteraneene; 4—5 m inaltime; tulpina ramificata de la baza, scoarta neteda, cenusie-deschis;      — coroana = la ...

Socul-comun = socul-negru (Sambucus nigra)      — arbust indigen = citeodata arboras, 4—10 m inaltime; tulpina si ramurile acoperite cu o coaja cenusie-verzuie; maduva alba-galbuie; ...

Sorbul (Sorbus torminalis)      — arbore indigen = 20—25 m inaltime; in primii 20 de ani, scoarta neteda apoi sa devina solzoasa si sa se desprinda usor;      — coroana = b ...

Sparceta de munte (Onobrychis transsiluanica . ) Planta din familia Leguminoase . Tulpina la baza intinsa pe pamant, paroasa si cu mai multe mladite frunzoase . Frunzele sunt compuse din mai multe f ...

Denumire stiintifica:        rhamnus catharctica L . Denumire populara:        spinul cerbului, verigariu, parul ciutei Arbust indigen, de 2-3 m, cu inradacinare superficiala (figura ) . ...