Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate istorieIstoria? O redescoperire conventionala a diverselor cacialmale din trecut! - Octav Bibere





Arheologie Arta cultura Istorie Personalitati Stiinte politice




Arheologie


Qdidactic » istorie & biografii » arheologie
Cercetarea arheologica a vaii bujoreni



Cercetarea arheologica a vaii bujoreni


CERCETAREA ARHEOLOGICA A VAII BUJORENI


Valea Bujoreni incepe din padurea "Recea", situata la vest de satul Fedesti, fara curs de apa pe mai bine de jumatate din lungimea de 14 km. Dupa ce strabate aproximativ 4 km, pe directia NV-SE, valea coteste brusc spre dreapta orientandu-se pe directia E-V, paralel cu calea ferata Barlad-Falciu, pe o distanta de circa 10 km, pana in Valea Barladului unde, pe partea stanga, isi varsa adunatura izvoarele ramase dupa ce o parte se risipeste in pamantul de unde a iesit si o alta parte se evapora in atmosfera incinsa a verilor aride.

Pe aproape jumatate din parcurs valea este impadurita. Strajuita de dealuri cu pante abrupte spre sud si putin mai blande spre nord, lunca ingusta si izvoarele destul de numeroase pe ultimii 4 km ai vaii, au fost conditii favorabile vietii omului inca din cele mai vechi timpuri.



Valea a fost insuficient cercetata arheologic. Daca in prezent pe intreg parcursul ei nu intalnesti nici o asezare omeneasca cu exceptia manastirii Bujoreni (Magarul) situata in inima padurii, in indepartata sa istorie, valea a fost locuita fara intrerupere pana in secolul XVIII-XIX (vezi harta).

Valea isi croieste drum de la altitudinea de 300 m, din culmea dealului Recea, de unde privirea cuprinde spatii intinse din Valea Barladului, spre vest si valea Elanului spre est. La obarsie aproape de hotarul dintre comunele Banca si Suletea, pe coama nisipoasa a dealului Recea, sursele de apa si cuesta din apropiere au creat conditii favorabile comunitatilor paleolitice care s-au stabilit aici, in punctul Fundatura, la circa 2 km sud de Ghermanesti si 2,5 km nord de la manastirea Magarul.

1. Asezarea de la Fundatura ocupa o suprafata intinsa fiind intens locuita. Materialul litic, destul de abundent, cuprinde toate tipurile de unelte specifice paleoliticului final. Pentru frumusetea exemplarelor culese de pe suprafata asezarii prezentam: lame retusate (fig. 1/1-6, 9, 12-13, 33-34) din care se remarca o lama lunga de 8,7 cm (fig.1/4) si doua cu scobitura (fig.1/4, 32); burine (fig. 1/7, 10-11, 15); gratoare (fig. 1/8; 26-27, 29-30); raclor (fig. 1/31); varfuri "La Gravette" (fig. 1/17-25; 3/1) si un frumos varf foliaceu bifacial, plat (fig. 1/28; 4/1).

Sursa de apa din apropiere era folosita si de turmele de animale care venau sa se adape, ceea ce constituia un mare avantaj oamenilor, care foloseau malurile deschise ale cuestei drept capcane pentru vanat. Asa se face ca in asezare s-au gasit foarte multe fragmente de oase de bovidee, cabaline si cervidee vanate.

Din asezare s-au cules sute de deseuri prelucrate, aschii de cojire, sparturi si aschii microlitice, provenite de la deprinderi in pojghita, bulgari de silex cu urme de cioplire, nuclee, lame, ceea ce ne face sa credem ca avem de a face cu un "atelier" de prelucrare. De asemena s-au gasit mai multe pietre ovale si rectangulare care prezinta pe suprafata superioara adancituri si scrijelaturi. Acestea au servit ca "nicovale", pe care se sprijinea si se lovea bulgarele sau nucleul de silex.

Asezarea se inscrie in "paleoliticul de cuesta" tip de locuire specific grupurilor de gravetieni din Podisul Moldovei.3

2. La circa 400m V-SV de asezarea precedenta, tot pe culmea dealului Recea, la circa 2,5 km vest de satul Fedesti 4 se afla o asezare hallstattiana tarzie (latenoida) de aici provin mai multe varfuri de sageti de bronz cu trei aripioare de bronz (fig 5/1) de culoare vierzuie.

3. Tot pe dealul Recea, la 500m est de asezarea precedenta, pe drumul dintre Fedesti si Banca, in anul 1976, a fost descoperit un tezaur de monede de bronz emise la Histria.5

Cifra monedelor salvate de la Fedesti si publicate se ridica la 279 de exemplare. Pe avers este redat capul lui Apollo, lauriat, in profil spre dreapta, iar pe revers vulturul pe delfin, spre stanga si o sigla variabila imprimata pe campul drept. Deasupra, legenda IΣTPIH (fig. 2).

Initial tezaurul a fost datat dupa 339 a.Hr., monedele considerate de autor ca fiind inspirate dupa straterii lui Filip al II-lea. Apoi, luand in calcul prezenta a 14-15 magistrati monetari documentati prin siglele de pe reversul pieselor si tinand cont ca monedele apartin unui singur tip monetar, au stabilit o a doua cronologie ce coboara pana in anul 325 a.Hr.7

V. Mihailescu Birliba propune o coborare a datei de emitere pana in prima jumatate a sec. al II-lea.8

In anul 1994 am descoperit un lot de 11 monede(al cincilea lot salvat din acest depozit). In acest lot printre monede histriene se afla si o piesa emisa de cetatea Bottike din Peninsula Chalcidica care se dateaza 392-379 a.Hr.9. pe avers este redat capul lui Apollo in profil spre dreapta, iar pe revers, o lira si legenda circulara B/O/T/T/IA[!]ΩΝ.

Este pentru prima data cand, intr-un tezaur, monedele Histriei sunt asociate cu moneda altei cetati de peste mari. Acesta moneda modifica sensibil cronologia tezaurului cu

40-50 de ani mai devreme. Efigia lui Apollo de pe monedele histriene are similitudini cu acea de pe moneda Ligii Chalcidice10, aceste similitudini constituie inca un argument ca efigia de pe monedele histriene nu este copiata de pe emisiunile regelui macedonean.

La circa 1 km est de manastire, la marginea padurii si la 2 km vest de Fedesti se afla o asezare cu resturi de vase apartinand hallstattului tarziu.11


La circa 300 m est de asezarea precedenta, in punctul "Cetatuie", pe teritoriul extravilan al satului Fedesti se afla o asezare neolitica, o fortificatie hallstattiana care se incadreaza in secolelorIV-III a.Hr., peste care s-a construit un castru roman de pamant cu agger, berma si sant, datand, probabil, de la inceputul secolului al II-lea p.Hr.12 Muzeul judetean "Stefan cel Mare" din Vaslui a organizat sapaturi arheologice in perioada 1997-1998.13

Dar sa ne intoarcem pe firul vaii Bujoreni, prin padure, unde troneaza racoarea si linistea. Triluri prelungi, peste care se suprapun tonuri grave sau taraganate modulatii si ciripituri vesele produse de glasurile numeroaselor pasari vazute si nevazute, ne insotesc in coborarea lenta printre copacii cu trunchiurile fumurii: stejari, carpeni, frasini, corni, pe care cu usurinta il identificam. Ici, colo, verdele florilor de primavara si frunzisul aramiu cazut din toamna sunt intrerupte de santurile sapate de raturile mistretilor in cautare de hrana. Prin luminisuri, palcuri inalte de verdeata sau ochiuri de apa completeaza peisajul incantator al locurilor.

Dupa cateva zeci de minute de mers apare o mare deschidere-poiana Manastirii Magaru. Printre copaci se vad turlele zvelte ale bisericii proaspat reparata si pictata, pe malul stang al vaii, pe o terasa inalta a dealului. Arhitectura edificiului a fost schimbata prin lucrari de consolidare facute de calugarii manastirii, impreuna cu parintele Euharist, staretul sfantului lacas, in ultimii ani. Numai pinii din jur au ramas aceeasi sa strajuiasca pe mai departe casa Domnului pregatita pentru crestinii acestor locuri si cei de departe care au fost si vor mai veni, nu singuri ci impreuna cu altii, sa-i vada frumusetea si trairea in credinta, departe de asezari umane, a unor monahi.

6. In jurul manastirii, spre vest, se gasesc fragmente ceramice si caramizi de la constructii mai vechi, din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea de la vechiul sat Schitul Magaru".

Parasim poiana manastirii si intram in padure. Valea continua paralel cu drumul circa 2 km, apoi o ia spre dreapta si inca 1 km se merge pana la Cantonul Silvic Bujoreni aflat intr-o mica poiana pe dreapta vaii. In fata cantonului se afla trei stejari falnici, cu circumferinta cuprinsa intre 4,30 si 4,60 m. Cantonierul Miron spune ca au circa 500 de ani si sunt trecuti pe harta la Ocolul Silvic Epureni. La vest de canton, la poalele dealului, intalnim primele izvoare. Aici este amenajat un iaz, iar in fata cantonului o fantana cu apa rece. Sursa de apa si configuratia terenului au fost conditii prielnice locuirii. Cercetarile din zona au confirmat presupunerile noastre.

7. In fata cantonului, pe stanga vaii, pe o terasa joasa, unde se afla un teren pentru culturi, este o intinsa statiune arheologica, care continua pe panta din dreapta vaii, pana sub poalele padurii si spre vest 1 km, pana aproape de Valea Brazilor.

Mai intai aici a existat o asezare. La Tène din secolele III-II a.Hr. S-au gasit o fusaiola (fig. 5/4), o gresie pentru ascutit cu orificiu de prindere (fig. 5/10), ceramica grosiera decorata cu brau alveolat (fig. 5/9), fragmente bastarnice (fig. 5/8) in asociere cu resturi de amfore romane. A urmat o asezare din secolul IV p.Hr., din care prezentam un fragment de bratara (fig. 5/2), apoi secolele IX-XI. Din secolele XVIII-XIX s-au cules fragmente ceramice si fragmente de tuburi pentru aductiunea apei.15

De la Cantonul Silvic Epureni valea este lipsita de surse de apa. Dupa cateva sute de metri padurea se retrage pe dealurile din jur lasand valea libera. Pe partea dreapta de la Valea Brazilor si pana la Valea Mangalului, pe o lumgine de un km drumul merge prin culturi agricole.

8. Pe dreapta Vaii Bujoreni, intre Valea Mangalului si Rapa Bujoreni, in zona de inceput a izvoarelor paraul Bujoreni, de unde se formeaza curs de apa destul de subtire, zona cu panza freatica si multe izvoare este favorabila habitatului uman. 16 S-au gasit fragmente ceramice din secolele VIII-IX (fig. 5/11), secolele XII-XIII (fig. 5/6), dar mai ales pentru perioada secolelor XV-XVIII. Pentru secolul al XV remarcam ceramica cenusie si rosiatica cu nisip in compozitie, cu peretii subtiri. Decorul orizontal este realizat cu roata (fig. 5/3). In acest loc, ne face sa credem ca a fost vatra satului Bujoreni, atestat documentar la 25 iunie 1519 (7027).17 Pe suprafata asezarii sunt foarte multe cochilii de scoici. La gura Vaii Mangalului se afla ruinele Fermei Regale.

Urmeaza gura Vaii Vladoaiei, singura vale care se deschide in Valea Bujoreni cu izvoare si curs de apa. S-a gasit pe firul paraului, adus de un torent, un fund de vas latenoid si multe cochilii de scoici.



9. La circa 400 m, spre izvoarele paraului Vladoaiei, pe un interfluviu, s-au gasit fragmente ceramice din feudalismul timpuriu (secolul VIII-IX) si o rasnita primitiva.18

10. Pe malul drept al paraului Vladoaia s-au cules fragmente ceramice provenind de la vase neolitice, secolele IX-XI si XVIII-XIX. De pe suprafata s-au cules cochilii de scoici.19

11. Pe malul drept al Vaii Bujoreni, la nord de Halta Bujoreni, pe o terasa joasa, la vest de Valea Vladoaia se afla o statiune arheologica de unde s-au recoltat fragmente ceramice din secolul IV p.Hr., cultura Dridu si secolele XVII-XIX. De aici provin lupe de fier si valve de scoici. Si aici a fost vatra unui sat medieval. La vest de asezare intr-o ravena se afla izvoare amenajate cu tuburi ceramice si jgheaburi confectionate din caramizi.20

12. Tot pe malul drept, la circa 200 m spre apus de asezarea precedenta se afla urmele unei constructii din caramida cu tencuiala de var si nisip. S-au recoltat fragmente ceramice de la vase si de la tuburi pentru aductiunea apei, bucati de marmura, din secolul al XIX-lea.21

13. La NE de Halta Bujoreni, pe o terasa joasa, in apropiere de o zona umeda, aproape de albia paraului, pe malul stang al Bujorenilor, in pamantul scos de cartite si pe drumul proaspat amenajat s-au descoperit fragmente ceramice din secolul IV a.Hr., gresii de ascutit si ceramica din secolele VIII-IX. De asemenea se observa foarte multe oase. Am gasit si o calota craniana umana la suprafata solului. Pe suprafata statiunii sunt multe valve de scoici, lupe de fier si ceramica din secolele XVIII-XIX.

14. Pe valea paraului Bujoreni, la 2 km de ferma "Fantanele", la punctul numit "La Stani", pe o pozitie dominanta s-au descoperit trei aschii si o lama de silex albastrui patinat apartinand paleoliticului superior si resturi ceramice hallstattiene.22

15. In curtea sediului fermei "Fantanele" situata la NE de satul Zorleni s-au identificat resturi ceramice hallstattiene.23 In pereieghezele din primavara 2005 sau descoperit si urme neolitice (Foltesti).

16. In fata fermei "Fantanele", pe stanga Barladului, in directia NV, se afla o asezare cu resturi de locuire atribuite culturii Noua.24

17. Tot in fata fermei "Fantanele", pe stanga Barladului la distanta de 400 de m, in contextul unei asezari din secolul al IV-lea, a fost descoperit un cuptor de olar cu toata sarja pe el. Tot aici s-au descoperit resturi de locuire din secolele VII-IX, X-XI si XII; retine atentia o moneda bizantina, emisiune Leon IV Filozoful".

In perieghezele din anul 2005, s-a descoperit si o asezare de la sfarsitul epocii bronzului (cultura Noua) cu ceramica de la vase "in forma de sac" si vase cu torti suprainaltate (fig. 5/5).

Am vrut sa oferim cititorilor informatii cat mai complete si referitor la istoria veche a Vaii Bujoreni. Cercetarea arheologica a permis descoperirea unor asezari noi, care vin sa completeze repertoriul arheologic al judetului Vaslui. S-a intamplat ca in cadrul unor statiuni arheologice cunoscute, dar insuficient de bine cercetate sa descoperim asezari care in timpul perieghezelor anterioare, datorita vegetatiei, sau altor factori sa scape cercetatorilor. Incheierea cercetarilor arheologice a coincis cu resfintirea Manastirii Bujoreni (Magarul), de "Izvorul tamaduirii".

In concluzie, Valea Bujoreni a fost folosita de oameni din totdeauna pentru cresterea animalelor. Vechii traci de la gura vaii dar si geto-dacii de la poalele padurii, apoi populatiile arhaice romanesti si in continuare in evul mediu au crescut oi, capre, vite si cai, iar pe pantele domoale dinspre nord au cultivat pamanturile. Pamanturile din jur le-au fost la indemana pentru construirea caselor, acareturilor, a uneltelor gospodaresti si la incalzit. Pestele din iazuri a fost o alta sursa de trai. Fermele Regale de la gura Vaii Mangalului si Fantanele, din gura Vaii Bujoreni, folosite intens si dupa nationalizare au fost construite tot pentru cresterea animalelor. Si astazi valea ramasa goala de asezari, are aceeasi destinatie.



NOTE:

  1. Marin Rotaru, Gheorghe Gherghe, Noi descoperiri din paleoliticul superior in judetul Vaslui, Acta Moldaviae Meridionalis, XXI, 1999-2000, p. 14-23;
  2. Asezarea a fost descoperita de Gheorghe Gherghe in anul 1998; cercetare Gheorghe Gherghe, Marin Rotaru, 1998-2000;
  3. M. Brudiu, Paleoliticul superior si epipaleoliticul din Moldova, Bucuresti, 1974, p.59;
  4. Ghenuta Coman, Statornicie, continuitate. Repertoriul arheologic al judetului Vaslui, Bucuresti, 1980, p. 235, LX. 15; Marin Rotaru, De la Histria la Vaslui, Magazin istoric, anul XV, nr.9(174), septembrie 1981;
  5. B. Mitrea, C. Buzdugan, Marin Rotaru, V. Apostol, Tezaurul de monede histriene de la Fedesti, judetul Vaslui, Acta MM, 1981-1982, p.45-55; B. Mitrea, C. Buzdugan, Tezaurul de monede histriene de la Fedesti(Moldova), Studii si cercetari de numismatica IX, 1989, p.11-22;
  6. C. Buzdugan, Descoperirea monetara de la Fedesti(judetul Vaslui) si semnificatia ei istorica, in Revista Muzeelor si Monumentelor, Muzee, nr.9, 1986, p. 45-46; Bucur Mitrea, Decouvertes monetaires en Roumanie, in Dacia, 32, NS, 1988, p.215-216;
  7. B. Mitrea, C. Buzdugan, op. cit., in SCN, 9, 1989, 17;
  8. V. Mihailescu Barliba, Dacia rasariteana in sec. VI-I i.e.n., Economie si moneda, p. 51 si 133; pentru alta datare; C. Preda si H. Nubar, Histria III, Bucuresti, 1973, p. 138;
  9. Monedele au fost predate lui Constantin Buzdugan si au fost publicate; vezi Carmen Maria Petolescu, Constantin Buzdugan, Date noi privind tezaurul de monede histriene descoperite la Fedesti(judetul Vaslui), Cercetari Numismatice VII, Bucuresti 1996, p.15-18; vezi si nota 8, unde gresit se mentioneaza ca piesele se afla in colectia lui Vasile Apostol;
  10. Marin Rotaru, Zeul Apollo pe efigia monedelor histriene de la Fedesti, Apollo, nr.6, sep. 1997;
  11. Ghenuta Coman, op. cit., p.235, XL. 14;
  12. Ibidem, p.235, LX. 13;
  13. Sapaturi familia Simion, Muzeul "Stefan cel Mare" Vaslui, 1997-1998, inedite.La campania din 1996 am participat la sapaturi;
  14. Cercetare Marin Rotaru,Gheorghe Gherghe, 2003, 2005;
  15. Idem.
  16. Gheorghe Gherghe, Marin Rotaru, Comuna Banca-Pagini de monografie, Editura Sfera, Barlad, 2002, p.33, 10.
  17. Ibidem, p.75.4;
  18. Cercetare Gheorghe Gherghe Marin Rotaru, 2005;
  19. Idem.
  20. Idem.
  21. Idem.
  22. Ghenuta Coman, op. cit., p.284, LXXX.4;
  23. Ibidem, p.283,LXXV.1;
  24. Ibidem, p.284,LXXV.3;
  25. Ibidem, p.283,LXXV.2;






Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

istorie

Arheologie




Proiecte pe aceeasi tema


Dezgroparea Anatoliei antice
Dezgroparea Egiptului Antic
Arheologia mesopotamiana si Biblia
Dezgroparea Siriei antice
Dovezi in favoarea doctrinei creatiunii
Dezgroparea Mesopotamiei Antice
Dezgroparea Arabiei antice
Dezgroparea Persiei antice
Arheologia palestiniana si Biblia
Cercetarea arheologica a vaii bujoreni



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.