Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate istorieIstoria? O redescoperire conventionala a diverselor cacialmale din trecut! - Octav Bibere





Arheologie Arta cultura Istorie Personalitati Stiinte politice


Arta cultura


Qdidactic » istorie & biografii » arta cultura
Arta primitiva



Arta primitiva


Arta primitiva


Comun pentru tot ceea ce inseamna arta primitiva este tendinta de a deveni realista, de a inlocui realitatea, precum si perpetuul esec in realizarea acestui obiectiv. Insa asta nu inseamna nici pe departe golirea ei de continut sau esecul functiei sale spirituale, ci doar un esec tehnic. In rest ea este atenta la toate detaliile realitatii pe care le reda fidel in ceea ce priveste naratia, dar nu si in ceea ce priveste forma. Rezultatul este original. Tocmai de aceea artistii inceputului artei abstract-simetrice s-au pus in situatia de a recupera arta primitiva (asa-numitul postmodernism ar trebui sa stie ca nu este primul care instituie recuperarea traditiei. Aceste piese de sculptura si pictura vor fi devenit ele insele obiect de venerare la primitivi pe masura incastrarii lor in spiritul comunitatilor. De aceea, la majoritatea cazurilor piesele de arta primitiva au devenit un fel de realitate paralela celei existente ca data simturilor. Arta clasica ce o urmeaza pe aceasta pierde din acest avantaj si reunifica lucrurile ca urmare a unor percepte filosofice complicate de tip clasic. Dualitatea lumii este doar sugerata de tema si foarte rar de forma, care este una fidela. Pus in fata artei clasice, primitivul o recunoaste superioara, chiar daca o poate distruge ca urmare a nevoii de a-si pastra traditia. Fireste ca acest lucru poate fi socant pentru artistul modern care are nevoie de arta traditionalista. Insa el dispretuieste de fapt lumea orasului in care traieste, lume care a asimilat valorile traditionaliste. In principal arta primitiva este o arta a simetriilor si arabescurilor si a tot ceea ce inseamna tendinta de reducere la forme geometrice. In lianele si salbaticia mediului formele geometrice par intr-adevar parti dintr-o realitate paralela perfecta.




Tendinta de a reduce formele naturale ale omului cuprins in arta primitiva ca subiect la aceste forme, este criteriul acestei arte. Nevoia de ordine, armonie si simetrie este nevoia primitivului de legi si reguli pentru a controla natura. Arabescurile reprezinta tot soiul de plante sau linii abstracte pur si simplu care evadeaza din aleatoriul cotidian in lumea acelor reguli si legi. Imprevizibilul, cel atat de cautat de arta occidentala de la Renastere incoace este inexistent.


406. Pescar, cca 1500 i.H., pictura murala provenind din insula greaca Santorin (antica Thira). Atena, Muzeul National de Arheologie


Probabil ca acesti artisti erau mai putin supusi conventiilor religioase; desi nu anunta inca experimentarile sistematice ale grecilor in redarea racursiului (fara a mai vorbi de lumina si de umbra), operele lor trebuie sa figureze totusi intr-o istorie a artei.

Studiind aceasta perioada atat de fecunda a Greciei antice, as aminti cititorului ca imaginea noastra despre arta greaca este putin deformata, deoarece cunoasterea celebrelor statui din bronz ale unor maestri precum Miron se bazeaza in mare parte pe copii tarzii executate din marmura de colectionari romani (ilustr. 55). De aceea am ales Auriga din Delfi (ilustr. 53 si 54) cu ochii incrustati, preferand aceasta lucrare unor opere mai renumite, ca sa compensez eventuala impresie a cititorului ca statuile grecesti ar avea ceva fad. Intre timp, in august 1972, doua statui datand cu siguranta din secolul al V-lea i.H. au fost scoase din mare langa satul Riace, nu departe de punctul cel mai sudic al Italiei, ele aducand lamuriri in aceasta privinta (ilustr. 408 si 409).

408, 409. Eroi sau atleti, secolul al V-lea i.H., gasiti in mare in largul coastelor de sud ale Italiei (Riace), bronz, h. 197 cm amandoi. Reggio di Calabria, Museo Archeologico


Statuile din bronz, in marime naturala, reprezentand doi eroi sau doi atleti, au fost probabil aduse din Grecia de romani si e posibil sa fi fost aruncate peste bord in timpul unei furtuni. Arheologii inca nu s-au pronuntat definitiv asupra datei si nici a originii lor, dar o simpla privire este de ajuns ca sa ne convinga de calitatea lor artistica si de extraordinara lor vigoare. Nu ne putem insela in privinta maiestriei modelarii acestor corpuri musculoase si a capetelor barboase si virile. Grija cu care artistul a redat ochii, buzele si chiar dintii cu alte materiale (ilustr. 407) ar fi putut sa-i socheze pe amatorii de arta elena care cautau o asa-zisa "frumusete ideala", dar, ca toate marile opere de arta, aceasta descoperire desfiinteaza dogmele criticilor si arata in mod stralucit ca, cu cat generalizam in materie de arta, cu atat mai mult ne inselam.

407. Eroi sau atleti, detaliu


In cunostintele noastre exista o lacuna pe care orice pasionat de arta greaca o resimte foarte puternic: operele marilor pictori, despre care autorii din vechime au scris cu mare entuziasm. De exemplu, numele lui Apelles, care a trait pe timpul lui Alexandru cel Mare, a ramas proverbial, dar nu s-a pastrat nicio opera de-a lui. Tot ceea ce admiram pana acum din pictura greaca era reflectarea sa in ceramica (ilustr. 46, 48, 49 si 58) si copiile sau variantele gasite pe pamant egiptean sau roman (ilustr. 70-72; ilustr. 79). Numai ca situatia s-a schimbat in mod spectaculos datorita descoperirii unui mormant regal la Vergina, in Grecia septentrionala, regiune care era pe vremuri Macedonia, patria lui Alexandru. Toate indiciile par sa arate ca trupul gasit in camera funerara principala este cel al tatalui lui Alexandru, regele Filip al II-lea, asasinat in anul 336 i.H. Descoperirile facute de Manolis Andronikos in cursul anilor '70 cuprind nu doar mobilier, bijuterii si chiar tesaturi, ci si picturi murale, executate de mari artisti. Una dintre picturi, de pe p

(urmatorul pasaj a fost mutat aici in 2006 din subcapitolul 'CRITERIILE DE DEFINIRE ALE CATEGORIILOR ESTETICE ' din prima editie a lucrarii)


Iata cateva reaere ale arte primitive:


- Materialul folosit este rudimentar, brut, neelegant desi poate fi valoros (aur, pietre pretioase etc.).


- Maniera de lucru este una de tip naiv, nu poate reda fidel realitatea cu toate ca asta se vrea, fapt ce se poate vedea dupa atenta analizare a detaliilor.


- Tematica vine exclusiv din zona socialului sau religiosului cu importante aplicari magice, religioase, sociale.

Modul de tratare este unul prozaic, brut, dar care poate fi foarte expresiv.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright