Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate istorieIstoria? O redescoperire conventionala a diverselor cacialmale din trecut! - Octav Bibere





Arheologie Arta cultura Istorie Personalitati Stiinte politice




Arta cultura


Qdidactic » istorie & biografii » arta cultura
Costumul popular - arta populara romaneasca si numeroasele mestesuguri



Costumul popular - arta populara romaneasca si numeroasele mestesuguri





Cunosti o tara, un popor, pornind de la oameni si de la obiectele plasmuite de ei, alaturi de limba, obiceiuri si traditii, costumul popular constituie o emblema de recunoastere, o marca a identitatii etnice, un document cu certa valoare istorica si artistica totodata.
Asemanarea costumului popular de astazi cu cel purtat cu generatii in urma de stramosii daci, reprezentati pe monumentele antichitatii clasice, dintre care cele mai vestite sunt Columna lui Traian de la Roma si Trophaeum Traiani de la Adamclisi, in Dobrogea, dovedeste persistenta milenara a unor piese de port, care, intr-o forma evoluata, apar si in zilele noastre. Caci, Romania este vatra uneia din cele mai vechi civilizatii ale antichitatii clasice europene, cea traco-dacica, mostenitoare, la randul ei, a inca sase milenii de civilizatie agrara a neoliticului si a epocii bronzului. Spatiul carpato-danubiano-pontic a pastrat printre cele mai importante vestigii istorice, lingvistice si etnografice ale romanitatii rasaritene.

Arta populara romaneasca si numeroasele mestesuguri care conlucreaza la crearea ansamblului vestimentar traditional si-au tras seva din straturile celor 85 de secole de civilizatie taranesca, fertilizate de-a lungul istoriei de influente benefice venite din arii culturale, decantand, in timp, coordonatele unei estetici proprii.

Extrem de divers, costumul celor 90 de zone etnografice cuprinse in provinciile istorice romanesti: Maramures, Bucovina, Moldova, Basarabia, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crisana, ce inconjoara, de jur imprejur, inima tarii, Transilvania, se prezinta unitar si inconfundabil cu vesmantul etniilor vecine sau conlocuitoare: secuii, germanii, maghiarii, turco-tatarii, armenii, evreii, sarbii, lipovenii, bulgarii, ucrainenii, tiganii. Reducerea la geometric a imaginii obiectelor din mediul inconjurator a dat nastere unei traditii estetice, unei maniere originale de a percepe natura si a o exprima in tipare plastice inedite. Decorul, discret, este amplasat cu un rafinat simt al masurii, in campuri ornamentale bine delimitate, care subliniaza liniile croiului - bazat pe principiul taieturii in foi drepte - dar si pe cele ale corpului omenesc caruia ii confera un aspect sculptural, de mare distinctie.

Pe fondul alb se detaseaza motivele ornamentale dispuse dupa regulile de baza ale ornamenticii populare: repetitia, simetria, alternanta si dinamica miscarii. Stapanind legile contrastului si ale armoniei, vadind un gust al echilibrului clasic, creatoarea populara stie sa asigure unitatea compozitionala a costumului, realizand acorduri cromatice deosebit de rafinate, cu un minim de mijloace de expresie.

Asa cum remarca poetul filosof Lucian Blaga, in Trilogia culturii, 'in asemanare cu cromatica altor popoare, cea romanesca reprezinta cazul rar al unei arte populare de natura clasica, in sensul ca e masurata discret Prin functia pozitiva a golului, a campului ca factor ritmic prin acest mod degajat, arta populara romaneasca reprezinta in rasarit o insula de duh european duh al masurii.' Culorile vii nu sunt niciodata stridente, iar culorile potolite nu sunt niciodata mohorate.

Firele de aur si argint introduse in tesatura, 'altitele' si 'raurile' cusute cu matase, paietele aurii si maramele de borangic dau costumelor femeiesti din aceste zone o eleganta si o fastuozitate aparte. Si costumul banatean, din vestul tarii, si-a incarcat decorul sub influenta stilului baroc, imbogatind fondul original, fara sa-l altereze.

Insotind omul in toate imprejurarile vietii sale, de la nastere pana la moarte, costumul popular constituie nu numai un ansamblu material cu functii practice, de aparare contra intemperiilor, ci si un purtator de semne si simboluri, un limbaj de comunicare, transmitandu-ne atitudinea creatorului fata de societatea in care traieste si-si modeleaza opera.

Transpunand cu fir de arnici, in decorul vesmantului de sarbatoare, armonioasa alcatuire a universului satesc, in care spiritul si maiestria se ingemaneaza, mana tarancii brodeaza, pe panza zigzagurile si meandrele unei grafici ancestrale, ramasa in memoria nesfarsitului sir de femei care au deschis ochii asupra lumii in leagan daltuit cu semnul soarelui, au citit fiorul dragostei marturisit in crestaturile unei furci de tors. Tot ele au tesut siruri de pomi ai vietii in gradinile scoartelor de zestre si au cusut, cu migala, stelele cerului pe seninul camasii de nunta, pastrata apoi cu grija pentru marea trecere in randul stramosilor.Si in vremea noastra traditia realizeaza echilibru dintre util si frumos in ambiantul modern.






Exemple de costume populare:

Costumul popular din judetul Neamt, atat cel femeiesc cat si cel barbatesc, desi, in linii mari, este asemeni costumului din Moldova, prezinta unele caracteristici determinate de conditiile geografice si istorice specifice zonei.

Portul popular din zona Neamt pastreaza elemente stravechi ale portului romanesc, ca de exemplu camasa dacica, incretita la gat.


COSTUMUL FEMEIESC este compus din:

- camasa (incretita la gat);

- poale;

- catrinta;

- barneata;

- bundita;

Camasa , bogat ornamentata cu motive geometrice, florale, zoomorfe si chiar antropomorfe, era lucrata pe panza tesuta in casa (in stative). Acest tip stravechi de camasa se regaseste pe Columna lui Traian. Ornamentele dispuse pe “stani” si maneci, erau lucrate cu “lanica” sau “arnici”, intr-o singura culoare, in doua sau mai multe culori, in functie de zona de provenienta.

Poalele , ornamentate doar in partea de jos, respecta acelasi model cu cel al camasii.

Catrinta – este piesa vestimentara care se imbraca peste poale si care acopera trupul de la brau in jos. Tesuta tot in casa, in 4 sau 2 ite din lana si cu vraste de matase sau fir auriu si argintiu (in cazul catrintei de sarbatoare), catrinta este intalnita pe tot cuprinsul judetului Neamt. Locul acesteia este luat, in unele sate de la ses, de pesteman (comuna Trifesti) sau fusta creata pe care o gasim in localitati ca Tarpesti sau Ion Creanga.

Peste mijloc, femeile se incing cu barneata , tesuta deasemeni in 4 ite, din canva, in culori asortate cu cele folosite la catrinta. In unele sate, pe sub catrinta, femeile se incingeau cu brau, barneata fiind pusa pe sub catrinta.

Asemeni tarancilor de pe tot cuprinsul romanesc, si femeile din zona Neamtului, isi acopereau capul doar dupa nunta (cununie), tinerele fete umbland cu capul descoperit. Specifica Neamtului este casanca, fie neagra, fie inflorata. In unele sate se purta si bariz (un batic inflorat) sau, in vechime, stergare. De asemenea, in zona extracarpatica, se purta si batista alba in trei colturi, ornamentata cu margele si dantela. In vechime femeile isi acopereau capul cu stergar sau fisiu.

Acest gen de acoperamant il mai poarta doar femeile varstnice.

In ceea ce priveste incaltamintea, pana dupa mijlocul secolului trecut, femeile purtau, ca si barbatii, opinci . Acestea erau confectionate din piele de porc sau de vita si se incaltau peste obiele (oghiele) sau peste ciorapi (coltuni) tricotati din lana.


COSTUMUL BARBATESC

Costumul popular barbatesc din judetul Neamt este asemanator celui de pe intreg cuprinsul Moldovei, putinele deosebiri fiind date de cromatica sau motivele decorative. Acesta se compune din :


- caciula

- camasa

- fusta

- bundita

- brau (chimir)

- itari (cioareci)

Ca si portul popular pentru femei si cel barbatesc era confectionat in mare parte in casa.

Caciula , purtata mai ales in anotimpul rece, era confectionata din pielicele de miel.

Camasa : in zona Neamtului exista 3 tipuri de camasi barbatesti:

- camasa batraneasca , care se poarta mai rar, in unele sate disparand in totalitate.

- camasa cu fusta , care este compusa din doua piese - camasa propriu-zisa si fusta creata. Broderia era executata cu arnici si cu matase, cu motive geo metrice, vegetale sau zoomorfe, in una sau mai multe culori. Ornamentatia este mai putin bogata decat la camasa femeiasca, fiind dispusa pe guler, la umar, pe stani si la terminatia manecilor. Acelasi model apare si la terminatia fustei.

- camasa cu platca

Braul - tesut in razboi (stative) in 2 sau 4 ite, incinge mijlocul barbatului peste camasa. Cei mai instariti purtau in locul braului, chimir confectionat din piele si ornamentat cu cusaturi sau impletituri din fasii de piele, iar in unele cazuri, chiar cu margele.

Itarii (cioarecii) – sunt pantaloni a caror vechime este plasata in vremurile dacice. Confectionati dintr-o stofa speciala, alba, lucrata in casa, acestia aveau o lungime mult mai mare decat cea a piciorului, astfel incat, atunci cand erau imbracati, se increteau pe gamba.

Opincile - confectionate din piele de porc sau de vita, au cedat locul cizmelor cu caramb inalt, odata cu trecerea vremii.

Bundita - este piesa vestimentara comuna, purtata atat de femei cat si de barbati. Lucrata pe jamsa (o piele foarte fina de miel), bundita sau bondita este un cojocel fara maneci, bogat ornamentat cu motive geometrice si vegetale (florale), cele din urma fiind mult mai des intalnite.

In Neamt exista 2 tipuri de bundite: cea scurta , intalnita mai des pe Valea Muntelui si in zona Pipirig, si cea lunga , numita si cheptar , intalnita in sate precum Tazlau si Ghindaoani . Principala caracteristica a acestei piese de port este marea bogatie cromatica.

Pe timpul iernii, in zona Neamtului ca si-n alte parti ale Moldovei, taranii purtau sumane , intre care cele mai renumite erau cele purtate la sarbatori, numite si sumane cu sarad . Saradul este o broderie realizata din fire fine de lana si care era cu atat mai bogat cu cat era mai instarit cel ce-l purta. O alta caracteristica a sumanului de sarbatoare, si nu numai, o constituie croiala. Clinii sumanului dadeau si denumirea acestuia de suman cu clini sau suman cu falduri.

O alta piesa de port intalnita este spenterul care este un cojocel scurt, cu maneci, realizat din piele, ca si bundita, ornamentat cu motive florale, dar pe suprafete mult mai reduse decat aceasta.

Pe langa vesmintele traditionale enumerate, amintim si doua piese purtate ca accesorii: naframa si traista .



Naframa – este purtata la sarbatori si la ocazii speciale (nunti sau inmormantari), confectionata din panza si impodobita cu motive variate, realizate fie la tesut, fie dupa aceea, prin coasere cu “ stramatura ” sau “ arnici ”.

Naframile erau purtate de tineri si varstnici, de barbati si femei. De remarcat este faptul ca naframile erau piese de port ce se ofereau ca dar, sau 'de pomana' participantilor la evenimentele deosebite din viata satului (logodne, nunti, inmormantari, etc.).

Traista – este un element de port, care spre deosebire de celelalte, se poarta frecvent si-n zilele noastre. Tesuta in stative in 4 ite, traista intalnita in tinutul Neamtului este asemeni celor intalnite pe intregul cuprins al Moldovei. Intalnim astfel traista: “ cadrilata ” si “ vargata ”. Culorile predominante sunt alb si negru dar exista si ‘cadriluri” in alte nuante: galben, rosu, visiniu, verde etc. Baiera este tesuta asemeni barnetelor in 4 ite.

Spre deosebire de costumul folosit la munca in zilele obisnuite, care este mai sobru si mai putin ornamentat, costumul popular de sarbatoare se caracterizeaza printr-o bogatie a ornamentelor, si o paleta coloristica mai mare.


TEHNICA DE LUCRU A COSTUMELOR

Cu toate diferentele de ordin decorativ de la un sat la altul, portul popular din judetul Neamt, asemeni celui de pe intregul cuprinsul moldav, apare ca o unitate etnoculturala transcrisa din vechime, inca din vremea dacilor.

De-a lungul timpului, portul popular a suferit transformari impuse de progresul societatii, transformari legate in special de materialele din care acesta era confectionat. Asa se face ca panza lucrata in casa a fost inlocuita cu “albita” sau “panza topita” prelucrata in fabrici. Deasemenea s-a renuntat la purtarea sumanelor si cojoacelor, in locul lor fiind preferate hainele confectionate industrial, iar opincile au fost inlocuite de pantofi, ghete sau cizme.

Cu toate acestea, costumul popular si-a pastrat nealterata frumusetea, autencitatea si rafinamentul. Si astazi, strainii care ne viziteaza tara sunt placut impresionati de costumul popular. Maiestria lucrului de mana ramane neintrecuta, romancele fiind recunoscute pentru talentul lor in impodobirea pieselor de port si a locuintelor: “Saracia casutelor e inviorata de belsugul lucrurilor tesuteNu poti calca un astfel de prag, fara respect pentru energia unei femei ca aceasta care lucreaza greu la camp, e o mama plina de ingrijire pentru copiii ei, tese mai mult ea singura imbracamintea alor sai si mai afla vreme si gust pentru ca sa faca a inflori o asemenea industrie casnica” (Portul Popular Moldovenesc -Emilia Pavel )

Intr-adevar, se poate vorbi de o industrie casnica atunci cand ne referim la confectionarea pieselor de port popular.

Toate etapele realizarii costumului popular se desfasurau in casa. Torsul, urzitul, rasucitul, tesutul, vopsitul, cusutul erau realizate manual, cu ustensile mai mult sau mai putin evoluate. Remarcabile sunt tehnicile utilizate la impodobirea camasilor si bunditelor. Realizate manual, in cele mai diverse moduri, cu puncte de cusatura dintre cele mai diferite, broderiile se caracterizeaza printr-un rafinament aparte. Cele mai utilizate sunt punctele de cusatura numite: “cruciulita', punctul “in urma acului” cu care se realizeaza “puii pe fata si pe dos'.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in impodobirea camasilor au fost folosite si paietele si margelele, mai ales la costumul de sarbatoare.

Motivele utilizate in ornamentatia costumului popular sunt diverse: geometrice, fitomorfe, zoomorfe, cosmice si chiar antropomorfe. Dintre cele mai des intalnite amintim: “floarea”, “bobocul”, “strugurele”, “frunza de vie”, “frunza de stejar”, “coarnele berbecului”, “musculite”, “luceferi”, “melcul”, “creanga bradului”, 'ghinda', etc..


CROMATICA PORTULUI DIN JUDETUL NEAMT

Asemeni portului de pe intregul teritoriul romanesc, si costumul popular din tinutul Neamtului se caracterizeaza prin folosirea panzei albe (pentru camasi, poale si fuste) pe care se brodau motive traditionale in diferite culori.

Ornamentele sunt realizate, in cea mai mare parte, intr-o singura culoare, cele mai utilizate fiind culorile: negru, rosu, grena sau albastru. Pe langa acestea , o utilizare destul de larga o au si nuantele de galben si portocaliu, iar, in cazul folosirii motivelor florale, gama coloristica este mult mai extinsa, pe langa culorile mentionate deja, intalnim si nuante de: verde, violet, maro, etc.

Demna de remarcat este tehnica utilizata in vopsirea firelor folosite la cusut si tesut. Din cele mai vechi timpuri, romancele au utilizat vopsele vegetale pentru obtinerea nuantelor dorite. Cele mai utilizate nuante se obtineau din: coaja de arin, sovarf, frunze de nuc, mesteacan de dud, coji de nuci verzi, coji de ceapa, flori de sunatoare, din “motul curcanului” sau din branduse. Retetele utilizate la vopsit, desi foarte vechi, se mai pastreaza inca si astazi, dar aria de raspandire a acestui mestesug este acum mult mai restransa.

In ceea ce priveste folosirea actuala a costumului popular, se poate spune ca, din pacate, in zilele noastre, romanii apeleaza din ce in ce mai rar la portul traditional. Folosit mai ales de catre varstnici, in zilele de sarbatoare, costumul popular a devenit o raritate. Fenomenul a aparut ca urmare a “civilizarii” masive a satului romanesc, ceea ce a dus nu numai la renuntarea purtarii lui ci si la confectionarea sa. Cu toate acestea, exista centre mestesugaresti in care, la comanda, se executa costume populare. Cele mai cunoscute din judet sunt centrele din: PIPIRIG, TARGU-NEAMT, BORCA si BICAZUL ARDELEAN.








Petrescu Madalina

Clasa a XII-a K







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Arta cultura



Pictura desen

Analize pe aceeasi tema


Originile crestinismului - raspandirea crstinismului si ierarhia bisericeasca
Obiceiuri si traditii de iarna - datini si superstitii in noaptea de Craciun
Emo - genul si subcultura Emo
Cubismul si revolutia din istoria picturii
Costumul popular - arta populara romaneasca si numeroasele mestesuguri
Tehnica picturii pe sticla - pictura pe sticla, veche traditie populara romaneasca



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.