Patrunderea influentelor de traditie bizantina in arhitectura bisericilor de zid din Transilvania

Patrunderea influentelor de traditie bizantina in arhitectura bisericilor de zid din Transilvania

Cadrul istoric:
- sec. XI - XII epoca de cucerire a Transilvaniei si de consolidare a
statului maghiar, prin etapele succesive de colonizare a sasilor;
- intentia de a se pastra si intarii edificii de cult ortodox prin
construirea manastirii ortodoxe a lui Ahtum de la Cenad in sec. XI si
in
sec. XIV (1370) a construirii Mitropoliei Severinului cu jurisdictie
asupra Olteniei, Banatului si sudului Transilvaniei;
- inca din sec. XIII - XIV se construiesc cu permisiunea autoritatii


maghiare biserici de zid de catre cnejii romani;
- sec. XIV - perioada de sporire a autonomiei maghiare prin guvernarile
indelungate ale congregatiilor nobililor cu numire data de Regatul
Maghiar ; in acelasi timp este o perioada a revoltelorsociale ale
populatiei romanesti formata din tarani liberi si iobagi (rascoala de
la
Bobalna din 1437); 1395 invazie otomana in Transilvania; 1355 ultima
mentionare a cnezilor romani in Transilvania;
- 1428 su domnia lui Sigismund de Luxemburg are loc un proces de
catolicizare in masa a populatiei romane si de alungare a preotilor
ortodoxi, exceptie face Tara Fagarasului, care intra sub autoritatea
Tarii Romanesti in timpul domniei lui Vladislav-Vlaicu, fiul lui
Nicolae
Alexandru Basarab - acum se vor innobila si improprietarii o serie de
cnezi romani (cnezii Candea) in scopul pastrarii religiei ortodoxe si
asigurarii unei zone de influenta;
- se vor construii biserici ortodoxe de catre mesterii sasi scoliti pe
santierele goticului transilvanean pentru folosul comunitatii
romanesti:
Bis. Sf. Gheorghe, Lupsa, Alba (1421) si Bis. Sf. Nicolae Vechi,
Rasnov;

- sec. XVI - ridicarea Austriei si Rusiei ca state importante si
scaderea puterii Portii Otomane; maghiarizarea treptata a nobililor
romani, cnejii din Hateg, voievozii maramureseni; se admit ín practica
doar patru religii: catolica, luterana, calvina, unitariana iar religia
ortodoxa este doar tolerata;
- 1526 - prabusirea Ungariei si transformarea ei in pasalac turcesc,
fapt care nu a determinat statutul romanilor din Ardeal; fiind lipsiti
de o clasa politica ei nu se puteau identifica decat prin religia
ortodoxa, autoritatea bisericii;
- 1595 - prin tratatul intre Mihai Viteazul si Sigismund de Bathory se
permite ortodoxiei transilvanene sa fie sub autoritatea mitropoliei
muntene si sa beneficieze de unele privilegii economice pentru clerul
ortodox;
- 1691 in urma diplomelor leopoldine se consolideaza influenta religiei
catolice;
- sec. XVII - cresterea interesului politic a domnitorilor munteni si
moldoveni pentru Transilvania in vederea stabilirii unei unitati

Analiza: Ghetarul de la barsa Analiza: Test grila geografie

politice a tuturor statelor romane (planuri de eliberare
pan-balcanica),
prin construirea de biserici de catre boieri sau domnitori din Tara
Romaneasca si Moldova prin danii, politica de sprijin a bisericii
ortodoxe din Transilvania.

Influente:
- sec.XVI, arhitectura Renasterii - arhitecti italieni care au
construit
in spiritul propriu si ateliere locale de prelucrare a elementelor
caracteristice noului stil (ateliere de prelucrarea pietrei de la Cluj)
- aplicarea principiilor compuzitionale;
- persista influente de traditie bizantina pana in sec. XVIII ale
bisericilor de zid din Moldova si Muntenia combinate cu influente
locale
si consacrate prin scolile de arhitectura din Tara Barsei, Tara
Fagarasului sau marginea Sibiului;
- primele biserici, reduse ca spatialitate si compuse din pronaos, naos
si altar sunt integral distruse si consista doar ca material
arheologic:
bis. din Rasinari (1383), Radu I; man. din Scorei (1391), Mircea cel
Batran; vechea mitropolie din Alba Iulia a lui Mihai Viteazul;
- influente muntenesti: plan cruce greaca inscrisa, plan triconc,
absidele naosului sunt rotunjite, modul de intersectare a boltilor la
baza turlei si a sistemului cu bolti semicilindrice, turla ridicata pe
traveea centrala;
- influente moldovenesti: plan de tip sala, altarul de tip poligonal,
sistem de boltire pe ogive fara console si cu cheie de bolta, bolti pe
nervuri stelate, fatade din piatra bruta;

Exemple:
I. Biserici pe plan drept cu reminiscente gotice:
I.1.plan drept tip sala cu altar semicircular:
- absida semicirculara naos acoperita in calota sferica si decrosata
fata de nava;
- turn vest masiv cu rol de clopotnita si punct de observatie
(aparare);

- contraforturi piatra.
I.1.a. Bis. man. Ramet, Alba - 1377;
- au lucrat mesteri sud-dunareni;
- refacuta in 1487 de Matei Basarab
I.1.b. Bis. Bunavestire, Almasu Mare - 1418;
- plan tip sala acoperita cu o bolta semicilindrica de piatra refacuta
ulterior din scanduri de lemn.
I.1.c. Bis. Voevodenii Mari, Brasov - 1500:
- printre cele mai vechi monumente romanesti din Transilvania;
- bolta stelata naos.
I.1.d. Bis. Geoagiu de Sus, Alba - sec.XVI:
- intemeiata de Radu de la Afumati iar in 1557 devine sediu episcopal;
- transformata in sec. XVIII;
printre primele exemple de sinteza postbizantina din Muntenia
combinata cu elemente de influenta romanico-gotica.
I.1.e. Bis. Sf. Arhangheli, Vintea de Jos, Brasov - sec. XV
- construita in amintirea lui Mircea cel Batran;
- plan de tip sala cu o absida romanica acoperita cu o bolta in leagan;
- ferestre in arc frant.
I.1.f. Bis. Sf. Nicolae, Fagaras - Constantin Brancoveanu
- pridvor cu arcade in plin cintru sprijinite pe stalpi octogonali;
- turn clopotnita pe pronaos;
- asemanatoare cu bis. man. Strehaia, Oltenia (1645).

I.2. plan drept cu altar poligonal cu muchie in ax:
- absida altar poligonala, cu muchie in axul longitudinal de simetrie
si
acoperita cu o bolta in cruce cu nervuri gotice;
- influente ale capelei castelului din Hunedoara,
I.2.a. Bis. Sf. Nicolae, Hunedoara - 1458;
- plan in cruce greaca inscrisa, cu patru puncte de sprijin izolate;
- turla naops semicirculara la interior si poliganala in exterior;
- fatade simple, ferestre inguste si lungi;
- acoperisul evidentiaza fiecare spatiu interior ca si cele din
romanic;

- influenta sarbeasca de tip greco-macedonean (1458 - li s-a permis
sarbilor si valahilor ctitoria unei noi biserici pe locul celei vechi);
- asemenea bisericii din Hartesti, Muntenia (1532);
- din sec.XVI a fost trecuta la comunitatea romanilor calvini.
I.2.b. Bis. Sf. Nicolae, Scheii Brasovului - mai multe etape de
constructie:
- prima biserica de lemn, sf. sec. XIV;
- a doua biserica de zid, pe locul celei de lemn construita inainte de
1440 cu altar poligonal cu muchie in ax, pridvor asimetric,
contraforturi oblice;
- 1583 - 1595, 1733 - 1755, continuata de Petru Cercel si de Aron Voda;
cu un plan trilobat suprapus unui plan de tip sala;
- modenatura fatadei de tip muntenesc.
I.2.c. Bis. A.M.D., Comana de Sus, Brasov - 1600
- bis. de tip sala cu interior gotic.

I.3. plan drept cu altar poligonal simplu:
I.3.a. Bis. din Feleac, Cluj - 1488, Stefan cel Mare
- folosita initial ca biserica a episcopiei romanesti;
- de influenta moldoveneasca construita cu pietrari de pe santierele
Clujului;
- bolti in cruce pe ogive fara console si cu chei de bolta;
- asemenea bis. Volovat si a celei din Dolhestii Mari.
I.3.b. Bis. Sf. Arhangheli, Persani - 1793

II. Biserici pe plan treflat cu reminiscente gotice:
II.1. Bis. A.M.D. din Vad, Cluj - inc. sec. XVI, Stefan cel Mare
- influente moldovenesti;
- naos de tip gotic acoperit cu bolti in cruce inlocuite cu bolti
semicilindrice si cu abside bizantine;
- altar pentagonal; pridvor adaugat ulterior;
- fatade din piatra bruta;
- asemenea bis. Sf. Gheorghe din Harlau.
II.2. Bis. män. Hodos-Bodrog, Arad - nedatata; pe locul unui asezamant
monastic de sec.XV; pomenita din 1177 si pustiita de tatari, rezidita
in
1465 de Matei Corvin, 1803 se reface incinta si fatadele sunt decorate
in stil Empire;
- plan triconc, pilastrii naos care sprijina patru arce dublouri si
turla, fara tambur,  circulara la interior si poligonala la exterior;
- extinderea naosului pe vest si suprimarea pronaosului;
- a fost decorata cu firide pe fatada.
II.3. Bis. man. Prislop - construita pe terenurile familiei cneziale
"de
Zyluas" in 1396 la sugestia calugarului Nicodim de la Tismana;
- refacuta in sec.XVI de domnita Zamfira fiica lui Moise Voda din Tara
Romaneasca (domn intre 1529 - 1530).
- plan triconc de tip Cozia;
- simplificarea sistemului de boltire, absenta arcelor dublouri ale
absidelor laterale si renuntarea la sublinierea absidei altarului.
II.4. Bis. man. Sambata de Sus, Brasov - sf.sec.XVII, Constantin
Brancoveanu
- resedinta de vara a domnitorului, inceputa de bunicul sau Preda
Brancoveanu;
- plan triconc, turla pe naos;
- pridvor adaugat in sec. XX.