Califatul arab, imperiul Otoman

Califatul arab

Incepand din secolul al VII-lea, avand o religie care ii uneste si mobilizeaza la lupa, precum si o limba comuna, arabii cuceresc teritorii intinse.

In 623, la moartea lui Mohamed, este ales sef al noii comunitati Abu Bakr (scorul profetului) cu titlul de calif- halifa "loctiitor"al Profetului. Astfel ia nastere institutia califatului, caractesistica lumi musulmane. Primi patru califi (632-661) sunt ales din comunitatea islamica de la Mecca, dintre apropiatii si rudele lui Mohamed.

Criza prin care trec statele vecine, Imperiul Binzantin si Persia, usureaza succesele militare ale arabilor. Sunt cucerite Siria, Palestina, Irakul, Imperiul Persan si Egiptul. Pamanturile din tarile cucerite devin proprietate de stat, dar sunt lucrate de vechii proprietary in schimbul unui tribute. Totodata, arabii manifesta toleranta fata de religiapoporelor cucerite. Creste, in schimb autoritatea generalilor si a guvesnatorilor arabi din provincii. Se formeaza, datorita lupteai pentru succesiune, doua tabere: sunnitii(sunna= traditie), fideli principiului electiv la conducerea califatului, si siitii, care sustin principiul conducerii statului de catre descendentii lui Mohamed.

In anul 661, guvernatorul Siriei se declara calif si muta capitala la Damasc. Se pun bazele dinastiei Omeiazilor -750). Cei 90 de ani de domnie ai acestei dinastii inseamna, din punct de vedere military, cucerirea unoi noi teritorii: din Africa Septentrionala (Maghred) pana la Atlantic si valea Indului, incursiuni de prada in teritoriul Bizantului si in Europa.

Dinastia urmatoare, cea a Abasizilor controleaza lumea araba pana in secolul al XIII-lea. Capitala este mutate la Bagdad.

Dupa o perioasa de mare stralucire (secolele al VIII - al X lea), urmeaza, din sec al XI, o perioada de decadenta progresiva. Dinastia abasida instaureaza un regim politic absolutist de tipul vechilor monargii orientale. In structura statului sunt introduce schimbari radicali. Clasa conducatoare este recrutata din elemente entice diferite,islamizate (iranieni, turci, kurzi, berberi, hisoanici), care au in comun religia i-slamica si limba araba. Hegemonia politica arava se transforma intr-o hegemonie culturala araba. Cel mai cunoscut dintre calfii abasizi este Harun al-Rasid (786-809), a cariu domnie se remarca prin activitatea de organizare interna, economica, administratica si culturala.

Cu timpul are loc un proeces de dezagrecare a statului in mai multe formatii politice. Chiar din sec 8 un membru al familiei omeiade, masacrate de Abasizi, scapa si ajunge  in Spania unde organizeaza califatul de Cordoba. In egipt este instalata dinastia siita a Fatimizilor (sec 10). Exista acum trei califate cu capitale la Bagdad, Cordoba si Cairo.

Treptat, controlul politic efectic trece in mana turcilor selgiucizi, pana cand, in 1258, mongolii ocupa Bagdadul si intalura ultimul calif arab.

Arabii si europenii. In Occident, in nordul Africii, in Spania si Sicilia istoria si cultura araba capata particularitati distincre.

Primul contact al razboinicilor arabi cu europenii are loc in anul 711, cand generalul Tariq Ibn Zyad traverseaza stramtoarea Gibraltar si patrunde in Pen. Iberica, invingandu-l pe regale vizigotilor. Spaniaeste cucerita rapid si arabii se indeparteaza spre Galia. In anul 732 expansiunea lor spre Occident este stopata de Carol Martel, la Poitiers. La sf sec 8 Carol cel Mare creeaza la sud de Pirinei marca Spaniei. Aceasta repr punctual de pecare al cruciadelor crestine in Spania islamica din secolele urmatoare. Ocupatia araba a Spaniei dureaza aproape 8 secole. In primele 3 Califatul de Cordoba este un stat arab unitary, cu o viata culturala infloritoare si cu o viata de curte al carei fast rivalizeaza cu cel al Bizantului.

Proiect: Test de evaluare la geografie - relieful Romaniei Referat: Bucegii isi dezvaluie tainele

Din sex 10, regatul omeiad din Spania se dezmembreaza in peste 20 de mici state provinciale. Aceasta stare de anarhie favorizeaza Reconquista desfasurata in mai multe etape si incheiara in 1492. infruntarea militara nu impiedia contactele economice si culturale. Prin Spania si Sicilia, aflate sub dominatia Islamului, au loc schimburi de marfuri si idei de care beneficiaza Occidentul, inca rural si cu o cultura slab dezvoltata.

Civilizata araba este o civilizatie a orasului, care dezvolta ocupatiile mestesugaresti si negustoria. Domeniile in care se impune civilizatia araba sunt: stiinta, filozofia si arhitectura. Arhitectura civila si religioasa este repr de monumte unice la Cordoba, Toledo si Sevilla.

Imperiul Otoman

stramarea statului selgiucid in sex 8 si criza Imperiului Bizantin duce la construirea unor regate independente in zonele periferice ale Asiei Mici. Majoritatea acestora apartin turcilor din tribul kaia. Dintre acestea, cel mai imp este condus de catre Osman, care pune bazele statului ottoman.

Fiul lui Orham (1326 -1359), care-i urmeaza la tron, cucereste orasul Brusa, oe care-l transforma in capitala statului ottoman. Noul conducator organizeaza armata, Emirul infiinteaza faimosul corp al ienicerilor (copii luati dde la crestini, crescuti ca scali si educati in spirit musulman fanatic). Armata se mai compune din trupe usoare (achingii) si din spahii, trupe de cavalerie, extreme de mobile. Puterea militara a otomanilor este superioara fortei militare a Bizantului si a statelor din Balcani. Politica conducatorilor otomani de a acorda aristocratiei o mare parte din teritoriile cucerite asigura sprijinul deplin al acesteia in expansiunea teritoriala. Sub Orham sunt cucerite toate pesesiunile byzantine din Asia Mica. In 1354, chemati de o factiunde  bizantina, otomanii traverseaza in aproximativ 30 de ani, sub Murad I si Baiazid I (1389 - 1402) este cucerita intreaga Pen Balcanica pana la Dunare.

Murad I (1359-1389) muta capitala la Adrianopol si este primul care isi ia titlul de sultan.

Baiazid I incearca sa cucereasca Constantinopolul. Dar cruciada din1396 si invaziua lui Timur-Lenk (1402), urmata de infrangerea lui Baiazid la Ankara, amana cucerirea Bizantului. Baiazid este facut prizonier si moare in captivitate. Intre fiii sai incepe lupta pt succesiune la tron. Pt o scurta perioada, statul ottoman se confrunta cu anarhia interna.

Otomanii ating culea puterii dup ace Mahomed al2lea (1451-1481) reuseste sa cucereasca in 1435 Constantinopolul sis a transfere capitala statului in acest oras numit de atunci Istambul.

Sfarsitul Imperiului Bizantin inseamna intemeierea unui imperiu otoman , Asiatic European, care ameninta nemijlocit Occidentul crestin.

Pana la Soliman al2lea Magnificul (1520-1566), Imperiul Otoman cunoaste o permanenta extindere. Soliman obtine trei victorii decisive: cucereste Belgradul 1521, insula Rodos 1522 si ii invinge pe unguri la Mohacs 1526. o parte a Ungariei este transformata in pasalac 1541 iar Viena este asediata pentru prima data. Statul ottoman se intinde pe trei continente: Europa rasariteana si centrala, pana la Viena, Africa de nord, Asia mica si o parte importanta din Asia.

Imperiul otoman este un stat military feudal. Sultanul detine puterea politica nelimitata si calitatea de calif. (sef spiritual)

Cel mai important demnitar ester marele vizir, care face parte alaturi de ceilalti functionar Divan (consiliul suprem). Judecatorii religiosi(cadii) au drept de judecata aspura musulmanilor. Administrat de mari viziri, teritoriul cucerit este impartit in feude militare, si lasat in exploatare in seama pasalelor. Otomanii supunerii si a achitarii obligatilor de popoarele cucerite, cu conditia supunerii si a achitarii obligatiilor fiscale. Acestea nu sunt convertite fortat la islam. Turcii ii folosesc pe armeni si preci in comert, administrtie si ca interpreti.

Dupa domnia lui Soliman Magnifiul, incepe declinul Imperiului Otoman. In sec 17 acesta devine " omul bolnav" al Eurpoei iar " Problema Orientala" se transforma treptat intr-o reala probl pentru Marile Puteri.