Carta Natiunilor Unite

Carta Natiunilor Unite a fost semnata la San Francisco la 26 iunie 1945, la incheierea Conferintei Natiunilor Unite pentru Organizatia internationala si a intrat in vigoare la 24 octombrie 1945.

Carta Natiunilor Unite

Capitolul I

Scopuri si Principii

Articolul 1

Scopurile Natiunilor Unite sunt urmatoarele:

1. sa mentina pacea si securitatea internationala si, in acest scop: sa ia masuri colective eficace pentru prevenirea si inlaturarea amenintarilor impotriva pacii si pentru reprimarea oricaror acte de agresiune sau altor incalcari ale pacii si sa infaptuiasca, prin mijloace pasnice si in conformitate cu principiile justitiei si dreptului international, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situatiilor cu caracter international care ar putea duce la o incalcare a pacii;
2. sa dezvolte relatii prietenesti intre natiuni, intemeiate pe respectarea principiului egalitatii in drepturi a popoarelor si dreptului lor de a dispune de ele insele si sa ia oricare alte masuri potrivite pentru consolidarea pacii mondiale;
3. sa realizeze cooperarea internationala in revolvarea problemelor internationale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, in promovarea si incurajarea respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie;
4. sa fie un centru in care sa se armonizeze eforturile natiunilor catre atingerea acestor scopuri comune.

Articolul 2

In urmarirea scopurilor enuntate in Articolul 1, Organizatia Natiunilor Unite si Membrii sai trebuie sa actioneze in conformitate cu urmatoarele Principii:

1. Organizatia este intemeiata pe principiul egalitatii suverane a tuturor Membrilor ei;
2. Toti Membrii Organizatiei, spre a asigura tuturor drepturile si avantajele ce decurg din calitatea lor de Membru, trebuie sa-ti indeplineasca cu buna-credinta oglibatiile asumate potrivit prezentei Carte;
3. Toti Membrii Organizatiei vor rezolva diferendele lor internationale prin mijloace pasnice, in asa fel incat pacea si securitatea internationala, precum si justitia sa nu fie puse in primejdie;
4. Toti Membrii Organizatiei se vor abtine, in relatiile lor internationale, de a recurge la amenintarea cu forta sau la folosirea ei, fie impotriva integritatii teritoriale ori independentei politice a vreunui stat, fie in orice alt mod incompativil cu scopurile Natiunilor Unite;
5. Toti Membrii Natiunilor Unite vor da acesteia intreg ajutorul in orice actiune intreprinsa de ea in conformitate cu prevederile prezentei Carte si se vor abtine de a da ajutor vreunui stat impotriva caruia Organizatia intreprinde o actiune preventiva sau de constrangere;
6. Organizatia va asigura ca Statele care nu sunt Membre ale Natiunilor Unite sa actioneze in conformitate cu aceste principii, in masura necesara mentinerii pacii si securitatii internationale;
7. Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va autoriza Natiunile Unite sa intervina in chestiuni care apartin esential competentei interne a unui Stat si nici nu va obliga pe Membrii sai sa supuna asemenea chestiuni spre rezolvare pe baza prevederilor prezentei Carte; acest principiu nu va aduce insa intru nimic atingere aplicarii masurilor de constrangere prevazute in Capitolul VII.

Capitolul II

Membri

Articolul 3

Sunt Membri originari ai Organizatiei Natiunilor Unite Statele care, participand la Conferinta Natiunilor Unite de la San Francisco pentru Organizatia Internationala sau semnand mai inainte Declaratia Natiunilor Unite din 1 ianuarie 1942, semneaza prezenta Carta si o ratifica in conformitate cu Articolul 110.

Articolul 4

1. Pot deveni Membri ai Natiunilor Unite toate celelalte State iubitoare de pace care accepta obligatiile din prezenta Carta si care, dupa aprecierea Organizatiei, sunt capabile si dispuse sa le indeplineasca.
2. Admiterea ca Membru al Natiunilor Unite a oricarui Stat care indeplineste aceste conditii se va face printr-o hotarare a Adunarii Generale, la recomandarea Consiliului de Securitate.

Articolul 5

Un Membru al Natiunilor Unite impotriva caruia Consiliul de Securitate a intreprins o actiune preventiva sau de constrangere poate fi suspendat de catre Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate, din exercitiul drepturilor si privilegiilor decurgand din calitatea de Membru. Exercitiul acestor drepturi si privilegii poate fi restabilit de Consiliul de Securitate.

Articolul 6

Un Membru al Natiunilor Unite care incalca in mod persistent principiile cuprinse in prezenta Carta poate fi exclus din Organizatie de Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate.

Capitolul III

Organe

Articolul 7

1. Se infiinteaza ca organe principale ale Organizatiei Natiunilor Unite: o Adunare Generala, un Consiliu de Securitate, un Consiliu Economic si Social, un Consiliul de Tutela, o Curte Internationala de Justitie si un Sercetariat.
2. Organele subsidiare care s-ar intrevedea necesare vor putea fi infiintate in conformitate cu prezenta Carta.

Articolul 8

Natiunile Unite nu vor impune nici o restrictie participarii, in conditii egale, a barbatilor si femeilor la orice functie din cadrul organelor ei principale si subsidiare.

Capitolul IV

Adunarea Generala

Competenta

Articolul 9

1. Adunarea Generala va fi alcatuita din toti Membrii Natiunilor Unite.
2. Fiecare Membru va avea cel mult cinci reprezentanti in Adunarea Generala.

Functii si puteri

Articolul 10

Adunarea Generala poate discuta orice chestiuni sau cauze care intra in cadrul prezentei Carte sau care se refera la puterile si functiile vreunuia din organele prevazute in prezenta Carta si, sub rezerva dispozitiilor Articolului 12, poate face recomandari Membrilor Natiunilor Unite sau Consiliului de Securitate, ori Membrilor Organizatiei si Consiliului de Securitate in oricare asemenea chestiuni sau cauze.

Articolul 11

1. Adunarea Generala poate examina principiile generale de cooperare pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, inclusiv principiile care guverneaza dezarmarea si reglementarea inarmarilor, si poate face recomandari cu privire la asemenea principii fie Membrilor Organizatiei Natiunilor Unite, fie Consiliului de Securitate, fie Membrilor Organizatiei si Consiliului de Securitate.
2. Adunarea Generala poate discuta orice probleme privitoare la mentinerea pacii si securitatii internationale, care ii vor fi supuse de catre oricare Membru al Natiunilor Unite sau de catre Consiliul de Securitate ori, in conformitate cu Articolul 35, paragraful 2, de catre un Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite si, sub rezerva dispozitiilor Articolului 12, poate face recomandari in privinta oricarei asemenea problemele, fie Statului sau Statelor interesate, fie Consiliului de Securitate, fie Statelor si Consiliului de Securitate. Orice asemenea problema care reclama sa se intreprinda o actiune va fi deferita de Adunarea Generala Consiliului de Securitate inainte sau dupa discutarea ei.
3. Adunarea Generala poate atrage atentia Consiliului de Securitate asupra situatiilor care ar putea pune in primejdie pacea si securitatea internationala.
4. Puterile Adunarii Generale, prevazute in acest Articol, nu limiteaza domeniul general de aplicare al Articolului 10.

Articolul 12

1. Cat timp Consiliul de Securitate exercita, in privinta unui diferend sau a unei situatii, functiile care ii sunt atribuite prin prezenta Carta, Adunarea Generala nu va face nici o recomandare cu privire la acel diferend sau situatie, decat daca Consiliul de Securitate ii cere aceasta.
2. Secretarul general, cu asentimentul Consiliului de Securitate, va aduce la cunostinta Adunarii Generale, la fiecare sesiune, toate problemele referitoare la mentinerea pacii si securitatii internationale de care se ocupa Consiliul de Securitate; de asemenea, el va instiinta Adunarea Generala, iar daca Adunarea Generala nu este in sesiune, pe Membrii Natiunilor Unite, de indata ce Consiliul de Securitate inceteaza a se mai ocupa de acele probleme.

Articolul 13

Proiect: Test de evaluare la geografie - relieful Romaniei Referat: Bucegii isi dezvaluie tainele

1. Adunarea Generala va initia studii si va face recomandari in scopul:
1. de a promova cooperarea internationala in domeniul politic si de a incuraja dezvoltarea progresiva a dreptului international si codificarea lui;
2. de a promova cooperarea internationala in domeniile economic, social, cultural, al invatamantului si sanatatii si de a sprijini infaptuirea drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie.
2. Celelalte raspunderi, functii si puteri ale Adunarii Generale, referitoare la problemele mentionate in paragraful 1 b de mai sus, sunt enuntate in Capitolele IX si X.

Articolul 14

Sub rezerva dispozitiilor Articolului 12, Adunarea Generala poate recomanda masuri pentru aplanarea pasnica a oricarei situatii, indiferent de origine, pe care o considera de natura a dauna bunastarii generale sau relatiilor prietenesti intre natiuni, inclusiv a situatiilor rezultand dintr-o incalcare a dispozitiilor prezentei Carte, care enunta Scopurile si Principiile Natiunilor Unite.

Articolul 15

1. Adunarea Generala va primi si examina rapoarte anuale si speciale ale Consiliului de Securitate; aceste rapoarte vor cuprinde o dare de seama asupra masurilor pe care Consiliul de Securitate le-a hotarat sau le-a luat pentru mentinerea pacii si securitatii internationale.
2. Adunarea Generala va primi si examina rapoartele celorlalte organe ale Natiunilor Unite.

Articolul 16

Adunarea Generala va indeplini in privinta sistemului international de tutela functiile care-i sunt atribuite prin Capitolele XII si XIII, inclusiv aprobarea acordurilor de tutela referitoare la teritoriile care nu sunt desemnate drept zone strategice.

Articolul 17

1. Adunarea Generala va examina si aproba bugetul Organizatiei.
2. Cheltuielile Organizatiei sunt suportate de Membri, potrivit repartizarii stabilite de Adunarea Generala.
3. Adunarea Generala va examina si aproba orice acorduri financiare si bugetare incheiate cu institutiile specializate la care se refera Articolul 57 si va examina bugetele administrative ale acestor institutii, spre a le face recomandari.

Votare

Articolul 18

1. Fiecare membru al Adunarii Generale dispune de un vot.
2. Hotararile Adunarii Generale in probleme importante vor fi adoptate cu majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti si votanti. Vor fi considerate probleme importante: recomandarile cu privire la mentinerea pacii si securitatii internationale, alegerea membrilor nepermanenti ai Consiliului de Securitate, alegerea membrilor Consiliului Economic si Social, alegerea membrilor Consiliului de Tutela, in conformitate cu paragraful 1 c al Articolului 86, admiterea de noi Membri in Organizatie, suspendarea drepturilor si privilegiilor Membrilor, excluderea de Membri, problemele referitoare la functionarea sistemului de tutela si problemele bugetare.
3. Hotararile privind alte probleme, inclusiv stabilirea unor noi categorii de probleme asupra cacora sa se decida cu o majoritate de doua treimi, se vor adopta cu majoritatea membrilor prezenti si votanti.

Articolul 19

Un Membru al Natiunilor Unite care este in intarziere cu plata contributiilor sale financiare catre Organizatie nu va putea participa la vot in Adunarea Generala daca totalul arieratelor egaleaza sau depaseste contributia datorata de el pentru ultimii doi ani impliniti. Adunarea Generala poate totusi permite acestui Membru sa ia parte la vot in cazul in care constata ca neplata se datoreaza unor imprejurari independente de voita lui.

Procedura

Articolul 20

Adunarea Generala se va intruni in sesiuni anuale ordinare si, cand imprejurarile o cer, in sesiune extraordinare. Sesiunile extraordinare vor fi convocate de Secretarul General la cererea Consiliului de Securitate sau a majoritatii Membrilor Natiunilor Unite.

Articolul 21

Adunarea Generala va stabili propriile sale reguli de procedura. Ea isi va desemna Presedintele pentru fiecare sesiune.

Articolul 22

Adunarea Generala poate infiinta organele subsidiare pe care le socoteste necesare pentru indeplinirea functiilor sale.

Capitolul V

Consiliul de Securitate

Componenta

Articolul 23

1. Consiliul de Securitate va fi alcatuit din cincisprezece membri ai Natiunilor Unite. Republica China, Franta, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord si Statele Unite ale Americii vor fi membri permanenti ai Consiliului de Securitate. Adunarea Generala va alege alti zece membri nepermanenti ai Consiliului de Securitate, tinand seama in primul rand de contributia Membrilor Natiunilor Unite la mentinerea pacii si securitatii internationale si la infaptuirea celorlalte scopuri ale Organizatiei si, de asemenea, de o repartitie geografica echitabila.
2. Membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate vor fi alesi pe o perioada de doi ani. La prima alegere de membri nepermanenti, dupa sporirea numarului de membri ai Consiliului de Securitate de la unsprezece la cincisprezece, doi dintre cei patru membri adaugati vor fi alesi pe o perioada de un an. Membrii ai caror mandat expira nu vor putea fi realesi imediat.
3. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va avea un reprezentant in Consiliu.

Functii si puteri

Articolul 24

1. Spre a asigura actiunea rapida si eficace a Organizatiei, Membrii sai confera Consiliului de Securitate raspunderea principala pentru mentinerea pacii si securitatii internationale si recunosc ca, indeplinindu-si indatoririle impuse de aceasta raspundere, Consiliul de Securitate actioneaza in numele lor.
2. In indeplinirea acestor indatoriri, Consiliul de Securitate va actiona in conformitate cu Scopurile si Principiile Natiunilor Unite. Puterile specifice acordate Consiliului de Securitate pentru indeplinirea acestor indatoriri sunt definite in Capitolele VI, VII, VIII si XII.
3. Consiliul de Securitate va supune spre examinare Adunarii Generale rapoarte anuale si, cand va fi necesar, rapoarte speciale.

Articolul 25

Membrii Natiunilor Unite sunt de acord sa accepte si sa execute hotararile Consiliului de Securitate, in conformitate cu prezenta Carta.

Articolul 26

In scopul de a promova stabilirea si mentinerea pacii si securitatii internationale, fara a folosi pentru inarmari decat un minimum din resursele umane si economice ale lumii, Consiliul de Securitate are sarcina de a elabora, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, prevazut in Articolul 47, planuri care vor fi supuse Membrilor Natiunilor Unite in vederea stabilirii unui sistem de reglementare a inarmarilor.

Votare

Articolul 27

1. Fiecare membru al Consiliului de Securitate va dispune de un vot.
2. Hotararile Consiliului de Securitate in probleme de procedura vor fi adoptate cu votul afirmativ a noua membri.
3. Hotararile Consiliului de Securitate in toate celelalte probleme vor fi adoptate cu votul afirmativ a noua membri, cuprinzand si voturile concordante ale tuturor membrilor permanenti, cu conditia ca, in cazul hotararilor care se adopta in temeiul Capitolului VI si al Articolului 52, paragraful 3, o parte la un diferend sa se abtina de la votare.

Procedura

 Articolul 28

1. Consiliul de Securitate va fi astfel organizat incat sa-si poata exercita functiile dara intrerupere. In acest scop, fiecare membru al Consiliului de Securitate trebuie sa aiba oricand un reprezentant la Sediul Organizatiei.
2. Consiliul de Securitate va tine sedinte periodice, la care fiecare dintre membri sai poate, daca doreste, sa fie reprezentat de un membru al guvernului sau ori de un alt reprezentant special desemnat.
3. Consiliul de Securitate poate tine sedinte in alte locuri decat Sediul Organizatiei, pe care le socoteste cele mai indicate pentru a-i inlesni lucrarile.

Articolul 29

Consiliul de Securitate poate infiinta organele subsidiare pe care le considera necesare pentru indeplinirea functiilor sale.

Articolul 30

Consiliul de Securitate va stabili propriile sale reguli de procedura, inclusiv modul de desemnare a Presedintelui sau.

Articolul 31

Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate poate participa, fara drept de vot, la discutarea oricarei probleme supuse Consiliului de Securitate, ori de cate ori acesta considera ca interesele acelui Membru sunt afectate in mod special.

Articolul 32

Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate sau orice Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite, daca este parte intr-un diferend examinat de Consiliul de Securitate, va fi invitat sa participe, fara drept de vot, la discutiile cu privire la acel diferend. Consiliul de Securitate va determina conditiile pe care le considera juste pentru participarea unui Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite.

Capitolul VI

Revolzarea pasnica a diferendelor

Articolul 33

1. Partile la orice diferend a carui prelungire ar putea pune in primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale trebuie sa caute sa-l rezolve, inainte de toate, prin tratative, ancheta, mediatie, conciliere, arbitraj, pe care judiciara, recurgere la organizatii sau acorduri regionale sau prin alte mijloace pasnice, la alegerea lor.
2. Consiliul de Securitate, cand socoteste necesar, invita partile sa-si rezolve diferendul prin asemenea mijloace.

Articolul 34

Consiliul de Securitate poate ancheta orice diferend sau orice situatie care ar putea duce la frictiuni internationale sau ar putea da nastere unui diferend, in scopul de a stabili daca prelungirea diferendului sau situatiei ar putea pune in primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale.

Articolul 35

1. Orice Membru al Natiunilor Unite poate atrage atentia Consiliului de Securitate sau Adunarii Generale asupra oricarui diferend sau situatii de natura celor mentionate in Articolul 34.
2. Un Stat care nu este membru al Natiunilor Unite poate atrage atentia Consiliului de Securitate sau Adunarii Generale asupra oricarui diferend la care este parte daca accepta in prealabil, in privinta acelui diferend, obligatiile de rezolvare pasnica prevazute in prezenta Carta.
3. Actiunile intreprinse de Adunarea Generala in chestiunile asupra carora i se atrage atentia in temeiul Articolului de fata vor fi supuse dispozitiilor Articolelor 11 si 12.

Articolul 36

1. Consiliul de Securitate poate, in orice stadiu al unui diferend de natura celor mentionate in Articolul 33 ori al unei situatii similare, sa recomande procedurile sau metodele de aplanare corespunzatoare.
2. Consiliul de Securitate va lua in considerare orice proceduri de rezolvare a diferendului adoptate de parti.
3. Facand recomandari in temeiul prezentului Articol, Consiliul de Securitate va tine seama si de faptul ca, in regula generala, diferendele de ordin juridic trebuie sa fie supuse de parti Curtii Internationale de Justitie, in conformitate cu dispozitiile Statutului Curtii.

Articolul 37

1. In cazul in care partile la un diferend de natura celor mentionate in Articolul 33 nu reusesc sa-l rezolve prin mijloacele indicate in acel Articol, ele il vor supune Consiliului de Securitate.
2. In cazul in care Consiliul de Securitate socoteste ca prelungirea diferendului ar putea, in fapt, sa puna in primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale, el va hotari daca trebuie sa actioneze in temeiul Articolului 36 sau sa recomande conditiile de rezolvare pe care le va considera potrivite.

Articolul 38

Fara a se aduce atingere dispozitiilor Articolelor 33-37, Consiliul de Securitate poate, daca toate partile la un diferend cer aceasta, sa faca recomandari partilor in scopul rezolvarii pasnice a diferendului.

Capitolul VII

Actiunea in caz de amenintari impotriva pacii, de incalcari ale pacii si de acte de agresiune

Articolul 39

Consiliul de Securitate va constata existenta unei amenintari impotriva pacii, a unei incalcari a pacii sau a unui act de agresiune si va face recomandari ori va hotari ce masuri vor fi luate, in conformitate cu Articolele 41 si 42, pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale.

Articolul 40

Pentru a preintampina o agravare a situatiei, Consiliul de Securitate poate ca, inainte de a face recomandari sau a hotari asupra masurilor care trebuie luate in conformitate cu Articolul 39, sa invite partile interesate sa se conformeze masurilor provizorii pe care le considera necesare sau de dorit. Asemenea masuri provizorii nu vor prejudicia intru nimic drepturile, pretentiile sau pozitia partilor interesate. Consiliul de Securitate va tine seama in modul cuvenit de neexecutarea acestor masuri provizorii.

Articolul 41

Consiliul de Securitate poate hotari ce masuri, care nu implica folosirea fortei armate, trebuie luate spre a se da urmare hotararilor sale si poate cere Membrilor Natiunilor Unite sa aplice aceste masuri. Ele pot sa cuprinda intreruperea totala sau partiala a relatiilor economice si a comunicatiilor feroviare, maritime, aeriene, postale, telegrafice, prin radio si a altor mijloace de comunicatie, precum si ruperea relatiilor diplomatice.

Articolul 42

In cazul in care Consiliul de Securitate va socoti ca masurile prevazute in Articolul 41 nu ar fi adecvate ori ca s-au dovedit a nu fi adecvate, el poate intreprinde, cu fortele aeriene, navale sau terestre, orice actiune pe care o considera necesara pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale. Aceasta actiune poate cuprinde demonstratii, masuri de blocada si alte operatiuni executate de forte aeriene, maritime sau terestre ale Membrilor Natiunilor Unite.

Articolul 43

1. Toti Membrii Natiunilor Unite, spre a contribui la mentinerea pacii si securitatii internationale, se obliga sa puna la dispozitia Consiliului de Securitate, la cererea sa si in conformitate cu un acord sau acorduri speciale, fortele armate, asistenta si inlesnirile, inclusiv dreptul de trecere, necesarepentru mentinerea pacii si securitatii internationale.
2. Acordul sau acordurile mentionate mai sus vor stabili efectivele si natura acestor forte, gradul lor de pregatire si amplasarea lor generala, precum si natura inlesnirilor si asistentei care urmeaza sa fie acordate.
3. Acordul sau acordurile vor fi negociate cat mai curand posibil, la initiativa Consiliului de Securitate. Ele se vor incheia intre Consiliul de Securitate si Membri ai Organizatiei sau intre Consiliul de Securitate si grupuri de Membri ai Organizatiei si vor fi supuse ratificarii statelor semnatare, in conformitate cu procedura lor constitutionala.

Articolul 44

Atunci cand Consiliul de Securitate a hotarat sa recurga la forta, el trebuie, inainte de a cere unui Membru nereprezentat in Consiliu sa puna la dispozitie forte armate, in executarea obligatiilor asumate de acesta in temeiul Articolului 43, sa invite pe acel Membru ca, daca doreste, sa participe la luarea hotaririlor Consiliului de Securitate privind folosirea contingentelor de forte armate ale acelui Membru.

Articolul 45

Spre a permite Organizatiei sa ia masuri urgente de ordin militar, Membrii Natiunilor Unite vor mentine contingentele nationale forte aeriene imediat utilizabile pentru o actiune combinata de constrangere internationala. Efectivele si gradul de pregatire ale acestor contingente, precum si planurile pentru actiunea lor combinata vor fi stabilite de catre Consiliul de Securitate, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, in limitele indicate prin acordul sau acordurile speciale, mentionate in Articolul 43.

Articolul 46

Planurile pentru folosirea fortelor armate vor fi stabilite de Consiliul de Securitate cu ajutorul Comitetului de Stat-Major.

Articolul 47

1. Se va infiinta un Comitet de Stat-Major oentru a sfatui si asista Consiliul de Securitate in toate problemele referitoare la mijloacele de ordin militar necesare Consiliului de Securitate pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, la folosirea si comanda fortelor puse la dispozitia sa, la reglementarea inarmarilor si la eventuala dezarmare.
2. Comitetul de Stat-Major va fi alcatuit din Sefii Statelor-Majore ale membrilor permanenti ai Consiliului de Securitate sau din reprezentantii lor. Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este reprezentant permanent in Comitet va fi invitat de catre Comitet sa i se asocieze cand participarea acelui Membru la lucrarile lui este necesara pentru buna indeplinire a indatoririlor Comitetului.
3. Comitetul de Stat-Major va raspunde, sub autoritatea Consiliului de Securitate, de conducerea strategica a oricaror forte armate puse la dispozitia Consiliului de Securitate. Problemele privind comanda unor asemenea forte vor fi reglementate ulterior.
4. Cu autorizatia Consiliului de Securitate si dupa consultarea cu organizatiile regionale corespunzatoare, Comitetul de Stat-Major poate infiinta subcomitete regionale.

Articolul 48

1. Masurile necesare executarii hotaririlor Consiliului de Securitate in scopul mentinerii pacii si securitatii internationale vor fi luate de toti Membrii Natiunilor Unite sau de unii dintre ei, dupa cum va stabili Consiliul de Securitate.
2. Aceste hotariri vor fie xecutate de Membrii Natiunilor Unite atat direct, cat si prin actiunea lor in cadrul organismelor internationale corespunzatoare din care fac parte.

Articolul 49

Membrii Natiunilor Unite se vor asocia spre a-si acorda reciproc asistenta in executarea masurilor hotarite de Consiliul de Securitate.

Articolul 50

Daca Consiliul de Securitate ia masuri preventive sau de constrangere impotriva unui Stat, orice alt Stat, indiferent daca este sau nu Membru al Natiunilor Unite, care intampina dificultati economice deosebite, ivite ca urmare a executarii acelor masuri, va avea dreptul sa consulte Consiliul de Securitate cu privire la rezolvarea acelor dificultati.

Articolul 51

Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va aduce atindere dreptului inerent de autoaparare individuala sau colectiva in cazul in care se produce un atac armat impotriva unui Membru al Natiunilor Unite, pina cand Consiliul de Securitate va fi luat masurile necesare pentru mentinerea paciisi securitatii internationale. Masurile luate de Membri in exercitarea acestui drept de autoaparare vor fi aduse imediat la cunostinta Consiliului de Securitate si nu vor afecta in nici un fel puterea si indatorirea Consiliului de Securitate, in temeiul prezentei Carte, de a intreprinde oricand actiunile pe care le va socoti necesare pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii internationale.