In cetate, de sub teascurile tiparnitei lui Martin
Hochmeister apare, din 1805, gazeta 'Siebenbürgische
Provinzialbläter'. La tipografia lui Ioan Barth se imprima, in
1805, un 'Penticostarion', iar in 1806 o 'Evanghelie'
si 'Slujba Sf. Nifon', vreme in care Gheorghe Lazar
primeste o bursa pentru studii la Viena, din 1806. In 1807 sunt
terminate lucrarile la fosta Cazarma '90 din actuala Piata
Unirii. In sprijinul oamenilor din Sadu, oftalmologul Ioan Piuariu Molnar
imprima, la tiparnita lui Barth, 'Povatuire cu praxis
catra sporirea stupilor' (1808). Tot aici va
aparea lucrarea lui Vasile Aaron 'Patima si moarte'
(1808). La tipografia din Buda, Ioan Piuariu Molnar, in perioada anilor
1803-1811, imprima o sama de Minee, Evanghelii si Octoihuri,
contribuind cu sprijinul episcopului Iosif al Argesului si alti
carturari, la unificarea literara a limbii romane si unitatea de
rit ortodox.
S-a fost aflat in cetate ca, inaintea semnarii, la 26 decembrie 1805,
Pacea de la Presburg (Bratislava), Napoleon incheiase o alianta
defensiva cu Bavaria, Würtenberg si Baden. Dupa formarea
Coalitiei a treia din 1805, Talleyrand ii propune lui Napoleon sa
ofere Australiei, Principatele Romane si Bulgaria, despagubind imperiul
de pierderile din Italia opunand-o Rusiei, taindu-i drumul spre
Constantinopol. Imparatul Francisc I, dupa ce-i scrie lui Napoleon,
pentru o intrevedere, fu primit politicos in tabara de la Austerlitz,
unde, Napoleon declara ca tratativele de pace le va
purta doar cu Austria.
Francisc I inviorat, accepta fara murmur.
Napoleon ii ceru ca trupele rusesti sa
paraseasca imediat teritoriul austriac (fara sa-i
aminteasca nimic de Principatele Romane).
Napoleon era in apogeul triumfului
Stabilit la Viena, primi pe Haugwitz, ambasadorul Prusiei
regelui Fredric-Wilhelm, pentru tratative. Conditiile pentru
Prusia: - sa devina aliata Frantei, cu
urmatoarele clauze: Prusia sa inapoieze Bavariei posesiunile ei
sudice, Anspach si Frantei principatul Nauchatel si Cleves cu
orasul Wesel.
Napoleon inapoia Prusiei Hanovra, care apartinuse
regelui George al Angliei (ocupata din 1803). Prusia se aliaza
cu Franta si declara razboi Angliei.
Haugwitz consimti toate conditiile, apoi regele Prusiei le
accepta si el.
Bavaria, aliata Frantei, primea Tirolul de la Austria si Anspach de
la Prusia. Trebuia sa cedeze lui Napoleon bogatul
sau teritoriu industrial Berg.
Austria ceda lui Napoleon, toata Venetia, Friulul, Istria
si Dalmatia. Austria pierdea a sasea parte din populatie (4 milioane din 24),
o septime din veniturile ei de stat si, plata a 40 milioane de
florini-aur. Convoaie nesfarsite cu prada din Austria se
insirau pe drumurile Italiei si Frantei.
Napoleon hotari apoi inlaturarea Burbonilor din fruntea Regatului
Neapolului, regele Ferdinand si regina
Carolina. Trupele franceze ocupa regatul. Burbonii fug in Sicilia
sub protectia flotei engleze. Napoleon asaza
in scaunul regal pe fratele sau Joseph.
De la Viena, Napoleon placa spre Paris,
la 26 ianuarie 1806. La Tuileries primire triumfala, baluri, banchete,
stralucita viata de curte. Acum, se considera ca si
Carol cel Mare, imparat al Apusului coplesit cu lingusiri
nerusinate
In februarie 1806 constranse Prusia sa rupa
oficial legaturile cu Anglia. Guvernul
Angliei declara imediat razboi Prusiei.
Dupa moartea lui Pitt, noul cabinet al Angliei, prezidat de Fox
hotari sa-i propuna lui Napoleon pacea si, trimite in acest
scop la Paris pe lordul Yarmouth. Napoleon primeste pe lord pentru
negocieri, explicandu-i acestuia ca, daca accepta
conditiile de pace, este gata sa-i inapoieze
regelui Angliei Hanovra.
Cu ganduri mari Napoleon, la 15
martie 1806, pe maresalul Murat il face duce de Cleves
si de Berg, in Germania de Vest. La 30 martie, Joseph Bonaparte este proclamat rege al Neapolului, iar maresalul
Berthieg, print de Neuchatel. La 5 iunie 1806, alt frate al lui Napoleon,
Louis Bonaparte este numit rege al Olandei. Talleyrand
e facut principe de Bénévent. Maresalul
Bernadote, principe de Pontecorvo in Italia
Meridionala. Intre timp, Napoleon hotareste sa
definitiveze si sa consolideze dominatia sa exclusiva
asupra Germaniei. La 6 iulie 1806 soseste la Paris diplomatul Urbi, trimisul
imparatului Alexandru I, pentru a culege date despre relatiile
Angliei cu Franta, legat de incheierea pacii. Destoinic,
Talleyrand incheie pacea cu Rusia.
La mijlocul anului 1806, Napoleon creeaza Confederatia Rinului. La 12
iulie, toate statele care primira ordin semnara tratatul.
Confederatia cuprindea: Bavaria,
Würtenberg, Baden, Regensburg, Hesse-Darmstadt, Nassau si inca
opt principate germane. Confederatia alese de Napoleon
'protector'. De acum, 'Sfantul Imperiu
Roman' isi pierdea semnificatia. La cererea lui Napoleon,
imparatul Francisc renunta la titlu.
Aceasta uzurpare alarma curtea si guvernul
Prusiei. Confederatia Rinului dispunea acum de o
armata de 450.000 de oameni si mijloacele de intretinere.
Napoleon se pregatea de razboi
Concentra aproape 200.000 de oameni pe amandoua
malurile Rinului in Alsacia si Lorena si in statele
Confederatiei Rinului.
Bogatiile minerale, materia prima, resursele de energie plus
protectia strategica militara foarte puternica poate sa determine unele tari dezvoltate sa
recurga la o colaborare stransa in sferele tehnologiilor avansate
si sa puna rusilor la dispozitie cele mai mari
realizari in acest domeniu (impreuna cu instalarea si
organizarea productiei). In perspectiva s-ar putea pune la punct
si orientarea nationala in aceste probleme dar in orice caz,
este necesar un impuls primar.
Aceasta a treia
cale, se inscrie in intregime, in proiectul general eurasiatic, fiind o
concretizare a acestuia la un nivel mai practic. De
fapt, el arata ca, crearea axei geopolitice Berlin-Moscova-Tokyo nu
este un simplu plan politico-geografic dar si cea mai buna rezolvare
a problemei inapoierii tehnologice a rusilor.
2. Resursele rusesti
Rusia este un furnizor natural de resurse
in alte tari. Aceasta situatie are o istorie destul de
indelungata si a fost, in multe privinte, factorul determinant
in statutul geopolitic al Rusiei. Sa examinam mai detaliat
importanta geopolitica a exportului de resurse si rolul asigurarii
in intregime cu resurse. Exista o oarecare inegalitate la
impartirea globala a resurselor pe planeta - doua zone
din cele patru sectoare dezvoltate ale Nordului au acces la resurse si
sunt capabile sa asigure, in caz de necesitate, autarhia de resurse (SUA
si Rusia), iar celelalte doua, resimt deficitul acut de resurse
(Europa si Japonia). In felul acesta, controlul asupra zonelor cu
putine resurse este determinat, intr-o masura
considerabila, de raporturile dintre celelalte doua.
Totodata mai exista o particularitate - SUA se straduieste sa tina sub control resursele teritoriilor
coloniale sau semicoloniale si cu ajutorul lor sa influenteze
tarile dezvoltate. SUA se straduieste sa-si
pastreze resursele proprii pentru sine si le consuma cu mare
grija, desi, in caz de necesitate, pentru SUA este o mare
problema sa-si creeze o autarhie de resurse fara
strategia coloniala in acest domeniu. Rusia insa, manipuleaza
traditional, exportul propriilor resurse. Aceasta deosebire de
pozitii dintre cele doua puteri ar
Ca fulgerul se raspandeste vestea mortii lui Fox in 13 octombrie
1806, care in Anglia era singurul partizan al pacii cu Franta. Nobilimea si burghezia indemna la razboi. Prusia inclina iar spre Anglia.
Nobilimea il ura pe Napoleon. Regina Luiza agita.
Regele trimise nota lui Napoleon pentru clarificarea situatiei. Napoleon nu raspunde.
Armata prusiana se pune in miscare spre Magdeburg si
imprejurimi. Alta nota a regelui cere lui Napoleon retragerea
trupelor franceze de la frontiere. La 8 octombrie Napoleon ordona
invadarea Saxoniei cu peste 200.000 de oameni. Au loc o serie de lupte: in 9
octombrie la Schletz, Prusia pierde 700 de oameni; in 10 octombrie la Saalfeld
printul Ludwig e ucis, alaturi de 1.500 de ostasi. Concentrare
langa Iena, grosul armatei sub comanda printului Hohenlohe, alta condusa de ducele Braunschweig spre Naumburg. La
13 octombrie armata franceza condusa de Napoleon si
maresalii ei ocupa Iena. Au loc alte lupte la
Naumburg si Auerstedt unde ducele cade ranit de moarte, in 14
octombrie. Napoleon cu armata inainteaza spre Berlin.
Ocupa ducatele: Hessa-Cassel, Braunschweig, Weimar
si Erfurt, Hamburg,
Halle si Wittenberg.
Printul Hohenlohe capituleaza pe drumul Stetinului.
Fortareata Spandau se preda fara rezistenta
(cu mari cantitati de munitii). La
prima somatie, teribila fortareata Stetin cu 6.000 de
oameni capituleaza.
Panica cuprinde toata armata, care se preda cu miile
francezilor.
La 27 octombrie 1806, Napoleon cu maresalii si garda isi fac
intrarea triumfala in Berlin
(abia au trecut 19 zile de razboi). Primarul preda cheile si-l
roaga pe Napoleon sa crute orasul.
La Lübeck sunt distruse ultimele ramasite. Fortareata Küstrin de Oder capituleaza.
Magdeburgul cu 20.000 oameni sub comanda generalului Kleist, la cererea
orasenilor, in 8 noiembrie 1806 se preda. Prusia nu mai
exista Regele cu familia (mai restransa) se
refugiaza la Mamel. Europa e zguduita de groaza
La Berlin, in 21 noiembrie 1806, dupa cucerirea Prusiei, Napoleon da
lovitura Angliei, semnand 'Decretul asupra blocusului continental'.
