Constituirea si evolutia Societatii Natiunilor (1920-1939)

Liga Natiunilor poate fi definita ca o organizatie de securitate colectiva (art. 10 al Pactului a conturat garantia colectiva mutuala astfel: "Membrii Ligii isi asuma raspunderea de a se respecta si pastra impotriva agresiunii externe integritatea teriotoriala si independenta politica existenta a tuturor membrilor Ligii.")

Nedispunand de forte militare proprii, potrivit analistului Valentin Stan, Liga "a picat toate cele sase teste interbelice:

1. invazia japoneza in Manciuria -1931
2. razboiul Chaco-1931-1935
3. invazia japoneza in China-1937
4. invazia italiana in Abisinia-1935
5. ocuparea zonei renane de catre Germania-1936
6. invazia sovietica in Finlanda-1939" (Valentin Stan, Romania si esecul campaniei pentru Vest, Bucuresti, Editura Universitatii din Bucuresti, pp. 69-71).

punctul 14 al mesajului presedintelui S.U.A. - W. Wilson, in Congres la 8 ianuarie 1918, a prevazut crearea unei "asociatii generale a natiunilor" care sa garanteze independenta si integritatea teritoriala a tuturor statelor;

la Conferinta Pacii de la Paris, la insistentele presedintelui Wilsona fost adoptata in unanimitate, la 29 aprilie 1919, un text care a devenit Pactul Societatii Natiunilor, text ce a fost inclus in toate tratatele de pace;

oficial, Societatea Natiunilor a fost infiintata la 16 ianuarie 1920; sediul - Geneva; principiul fundamental - securitatea colectiva definita prin art. 10 din Pact (membrii Societatii Natiunilor, prin insasi apartenenta la organizatie, isi ofera o garantie reciproca de securitate);

institutional, Societate Natiunilor dispune de: o Adunare, care se intrunea anual, compusa din delegatii statelor membre, care dispun fiecare de un vot; rolul sau - votarea rezolutiilor si a recomandarilor; Consiliul - format din patru membrii permanenti, dupa parasirea de catre S.U.A.: Franta, Marea Britanie, Italia, Japonia, si din patru membrii nepermanenti (din anul 1922 - sase, in anul 1929 - noua); Consiliul are in vedere stabilitatea mondiala;

in anul 1926 - a aderat si a fost acceptata ca membru al Societatii Natiunilor - Germania (Japonia si Germania s-au retras in anul 1933); 1934 - U.R.S.S.; Italia s-a retras in anul 1937;  

dintre conferintele desfasurate sub egida Societatii Natiunilor amintim Conferinta dezarmarilor de la Geneva - 2 februarie 1932 - a fost un esec total; la conferinta Germania a reclamat "egalitate de drepturi" in privinta inarmarilor;

desi intalnirile "marilor" diplomati ai "marilor" state europene din anii 20, 30 ai secolului XX au creat impresia unei diplomatii deschise, Societatea Natiunilor a fost marcata, ca si institutie suprastatala, internationala, de esec, datorita: regulei unanimitatii (art. 5 din Pact bloca orice decizie importanta); absenta unei forte militare internationale; insuficienta sau, mai bine spus, inexistenta sanctiunilor impotriva statelor considerate agresoare; Sociateatea nu a reusit sa creeze un cadru real de facilitate economica.