Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate istorieIstoria? O redescoperire conventionala a diverselor cacialmale din trecut! - Octav Bibere





Arheologie Arta cultura Istorie Personalitati Stiinte politice


Istorie


Qdidactic » istorie & biografii » istorie
Epoca lui Matei Basarab si Vasile Lupu



Epoca lui Matei Basarab si Vasile Lupu


Epoca lui Matei Basarab si Vasile Lupu. in aceeasi perioada in care Transilvania se remarca in politica europeana, Tara Romaneasca isi con­solideaza autonomia interna in timpul lui Matei Basarab (1632-1654). Ac­centuarea procesului de patrundere a elementelor levantine din deceniul al treilea determina, in Tara Romaneasca, o ampla miscare impotriva domni­lor favorabili penetratiei elementelor straine in structura feudala a tarii. Ea se indreapta implicit impotriva incercarilor Imperiului Otoman de a crea o baza sociala pentru restaurarea propriei dominatii.

Din mijlocul acestor framantari sociale care agita scena politica a vre­mii se afirma personalitatea lui aga Matei din Brancoveni, fiul unuia din boierii lui Mihai Viteazul. Conducator al boierimii protestatare, refugiata in Transilvania, el a incercat cu sprijinul lui Gheorghe Rakoczi I sa in­lature o domnie care ameninta sa prejudicieze principiul monopolului puterii in stat a boierimii autohtone si statutul autonom al tarii.

Incalcarile savarsite de Leon Tomsa (1629-1632) erau primejdioase si pentru Transilvania, in masura in care ingerintele Portii, schimband rapor­tul de forte in favoarea boierimii levantine, crea un dezechilibru in siste­mul de aliante devenit o necesitate inca din vremea lui Bethlen. Asa se explica faptul ca prin acordul lui Abaza Pasa din Silistra si interventia lui Rakoczi la Poarta, dar mai cu seama datorita aportului factorilor interni, care reafirma programul politic stabilit in 1631, Matei Basarab ajunge sa fie ales de Adunarea Starilor domn impotriva incercarilor turcilor de a impu­ne o noua formula domneasca favorabila grecilor. inlesnita de manifestarile crizei otomane, domnia obtine confirmarea Portii, avand la Istanbul spri­jinul ferm al boierimii autohtone.



Domnia lui Matei Basarab inaugureaza o epoca de consolidare si afir­mare a monarhiei feudale, cu consensul Starilor, interesate in aplicarea si garantarea programului antilevantin. Politica interna a lui Matei Basarab a fost consecventa cu principiile exprimate de Stari, le consolideaza rolul preponderent in stat, asociindu-le, prin desele convocari ale Marii Adu­nari, la hotararile puterii centrale. Matei Basarab, cu acordul Starilor, hota­raste reluarea manastirilor inchinate celor grecesti din exterior, dovada evidenta a aplicarii programului statornicit in 1631.

Monarhia feudala tinde si reuseste sa stinga conflictele din interiorul clasei feudale, practicand o politica de conciliere, in cadrele careia si-au gasit loc boierii autohtoni alaturi de cei straini impamanteniti. Domnia, interesata in concordia interna, din ratiuni dictate de politica externa rea­lizeaza in linii mari o colaborare cu boierimea, urmarind cu consecventa liniile directoare ale programului acesteia. in acest sens, monarhia feudala a lui Matei Basarab a pus in aplicare si prevederile care vizau raporturile boierime-taranime, astfel ca a sprijinit tendintele'boierimii de aservire a taranilor. Epoca lui Matei Basarab a fost marcata de agravarea servajului, de presiunea asupra taranimii libere si de fiscalitatea excesiva. Prin aplicarea unui nou sistem de impunere, domnia a stabilit un domiciliu fiscal contribua­bilului, ceea ce ingaduia o estimare mai precisa a posibilitatilor financiare.

Domnia a intervenit pentru a stimula industria extractiva si pentru a readuce sub controlul statului salinele si vamile aflate in mana arendasilor levantini. Domnul Tarii Romanesti exprima idealul unei monarhii puter­nice, intemeiata pe colaborarea cu Starile privilegiate si pe ideea sporirii resurselor materiale ale statului. Asociindu-si numele dinastiei Basarabilor, Matei Basarab cristalizeaza, prin reinvierea trecutului istoric, un program al restaurarii traditiilor medievale ale vechii boierimi, a carui finalitate poli­tica si sociala nu a scapat autorilor scrisului istoric contemporan, deoarece domnia le intruchipa idealurile.

Politica interna a lui Matei Basarab a provocat in cele din urma prin fiscalitatea apasatoare si prin extinderea masiva a servajului, miscarea categoriilor militare impotriva tendintelor de a le asimila cu taranimea de­pendenta. Sfarsitul domniei lui Matei Basarab coincide cu criza regimului de Stari, cu spargerea solidaritatii categoriilor privilegiate, care a dus la conflictul dintre boierimea mare si slujitori. Pe fondul unor nemultumiri sociale acumulate, unele categorii militare se rascoala


impreuna cu treptele inferioare ale privilegiatilor, slujitorii de tara, impotriva domnului si boierimii. in acest imprejurari, rascoala seimenilor, o categorie militara, care a cuprins si Moldova, se transforma in 1655 intr-o miscare populara, in­franta de ostile feudale din cele trei tari. in acest context al miscarilor sociale se evidentiaza si semnele crizei monarhiei feudale.

in contextul dezacordului boierimii locale fata de infiltratia levantina in structura sociala si politica moldoveana se afirma si personalitatea lui Vasile Lupu (1634-1653), originar si el din acel Levant in miscare spre ta­rile romane in secolul al XVII-lea. Om de aleasa cultura, in legatura cu ortodoxia rasariteana, patrunde in randul boierimii de tara, dovedind o remarcabila abilitate politica. Se opune deopotriva solutiei aventuriste antiotomane incercata de unul din predecesorii sai, Gaspar Gratiani (1619-1620) si curentului levantin; el isi incadreaza actiunea in coordo­natele politice ale programului boieresc, asezandu-se in fruntea opozitiei.

Numit de Poarta, avand insa asentimentul boierilor, le exprima la in­ceput, punctul de vedere, facand loc in sfatul domnesc bastinasilor, cau­tand sa potoleasca spiritele agitate de nemultumirea generala impotriva grecilor, lovind insa si in boieri care nu erau agreati de paturile sociale de jos. Treptat, visurile sale imperiale de patronaj asupra Orientului ortodox si planurile sale politice de dominatie in spatiul tarilor romane il apropie tot mai mult de lumea greaca si de interesele politice ale Portii. Ascensiunea boierimii grecesti incepe sa fie evidenta, astfel ca spre sfarsitul domniei in sfat erau 7 boieri greci si numai 3 moldoveni.

Epoca lui Vasile Lupu se remarca prin prosperitate economica datorita comertului pe care boierimea il face cu Polonia vecina valorificand pro­ductia animaliera. intr-o vreme in care Europa Centrala si Occidentala erau ravasite de razboiul de treizeci de ani, boierimea moldoveana era atrasa de activitati lucrative care au asigurat luxul Curtii domnesti potrivit aspiratiilor imperiale ale domnului. in aceasta ambianta "Vasile Voda domnia cu mare liniste si pace fara grija tara de toate partile, stau cu toti de negutatorii si agonisite' scrie Miron Costin. Domnul instaureaza un re­gim autoritar, in care functiile regimului de stari erau daca nu anihilate, cel putin estompate prin consultarea doar a sfatului dregatorilor. Ceea ce insa ramane prevalent in domnia lui Vasile Lupu a fost caracterul ei cvasi-absolut care contrasteaza cu modelul polonez spre care evolueaza simpatia boierimii. Domnul a reusit sa mentina echilibrul intre boierimea partizana a politicii Portii si boierimea favorabila apropierii de Polonia cu gandul la modelul regimului de stari din Republica nobiliara. Domnia lui Vasile Lupu invedereaza si o tendinta de legitimare a stapanirii prin apelul la un "isto­rism' orientat spre simbolurile trecutului, cultivat in sprijinul potentarii autoritatii domnesti.

in politica interna, epoca lui Vasile Lupu s-a facut remarcata printr-o fiscalitate excesiva, prin masuri de consolidare a servajului, prin suprimarea anilor de prescriere. Domnul sprijina boierimea greaca ce se consolideaza economic prin cumparari de sate si de pravalii sau arendarea strangerii impozitelor. El imparte populatia in unitati fiscale, ceea ce a reprezentat o inovatie la nivelul aparatului de stat interesat in garantarea perceperii impozitelor. in sprijinul aceleiasi politici de consolidare a rolului statului se incadreaza si inlocuirea prin norme juridice scrise, cu suportul dreptului bizantin, a patriarhalismului boieresc. Vasile Lupu subordoneaza Biserica scopurilor statului, de intarire a structurii feudale, incercand sa apere ortodoxia in general de asalturile calvinismului si, in mod special, pe ro­manii transilvaneni. El patroneaza o intalnire dintre ierahii din Tara Romaneasca si Moldova in care s-a pregatit Raspunsul la Catehismul calvinesc publicat in 1645. Anterior e numit un moldovean in scaunul mitropoliei Ardealului (1640). Sprijinirea ortodoxiei transilvanene s-a in­cadrat intr-o politica de anvergura, desfasurata de Vasile Lupu in Orientul ortodox, de patronaj asupra Patriarhiei constantinopolitane.

Politica externa preconizata de domnul Moldovei a fost dominata, sub impulsurile Portii, de ostilitatea fata de sistemul de alianta dintre Tara Romaneasca si Transilvania; el a urmarit sa obtina domnia munteana pentru fiul sau sau pentru el insusi. Ostilitatea fata de Tara Romaneasca exprima si interesele levantine in dezacord cu politica lui Matei Basarab. in esenta, orientarea lui Vasile Lupu reflecta tendinta sa de suprematie asupra tarilor romane urmarita prin apelul la ajutorul Portii, la alianta cu Polonia sau la legatura fortuita cu cazacii zaporojeni. in ansamblu, politica externa a lui Vasile Lupu a fost neinspirata si adeseori contradictorie. Moldova obtine totusi un succes temporar in 1638 cand incheie o alianta cu Gheorghe Rakoczi I, incercand sa izoleze Tara Romaneasca pentru a prejudicia functionarea aliantei acesteia cu Transilvania. Aceste tendinte politice oglindeau interesele Portii si se sprijineau pe elementul grec, ceea ce le-a facut neviabile. Nici alianta cu Polonia nu s-a aratat mai sigura, iar apropierea de cazaci a avut darul sa trezeasca suspiciuni. Domnul este in­locuit in 1653 cu Gheorghe Stefan (1653-1658) prin colaborarea fortelor interne cu cele externe, transilvano-muntene. incercarile sale de a reveni la domnie se naruie in urma campaniei neizbutite din Tara Romaneasca, astfel ca, invins, este obligat sa paraseasca tara.

Domnia lui Vasile Lupu a reprezentat insa un moment in evolutia monarhiei feudale, prin telurile politice urmarite in spatiul tarilor romane,unde a vizat propria lui suprematie, intemeiata pe elementul grec. Succe­sele si insuccesele sale au fost in raport cu concordantele si neconcordan-tele pe care le-a stabilit cu factorii politici favorabili programului boierimii autohtone si autonomiei tarilor romane. Cauzele prabusirii trebuie cautate in neaderenta lui Vasile Lupu la sistemul de aliante transilvano-muntean cu caracter defensiv, care a nazuit si a reusit sa solidarizeze fortele interne in jurul unei politici de consolidare a libertatii de miscare a tarilor romane.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright