1. Europa la inceputul epocii moderne - Istgrafia
rom : Inceputul epocii mod-1/2 sec17:revolutia burgheza (UK) si tratatele
westfalice. Istgrafia occid : epoca mod in ist Euro 2/2 sec16:primele state
regale (centralizate): Fr, Spa si UK - constituite dupa Ludovic 11
(1461-1483) Fr, in timpul dinastiei Tudorilor (1486-1603) UK si in timpul
lui Carol 5 (1516-1555) in Spa = altceva decat formatiunile statale de
pana atunci. Nu mai erau state bazate exclusiv pe crestinism si
relatii de suzeranitate principe (senior)/ supusi. Forma acestui tip
de structuri statale = orasele italiene si germ cu piata
econ si guvernare nobiliara. In sec 16 statele centralizate :
responsabilitati fundam : aparare, politica ext, finante,
drept de a bate moneda. Marele progres al sec 16 = existenta unei
administratii coerente legate de coroana, sistem de impozite si
existenta, pe baza sistemului de impozite, a resurselor stabile necesare
intretinerii unei armate permanente (Fr, UK si Spa). In Ital nu. Germ
fara functiile mentionate, imparatul nu s-a impus in fata
principilor si cetatilor (practic independente). V Euro -
revolutie - econ,
demografica si ideologica - dezvoltare a stiintei
si invat. (perioada postrenascentista) - cartezianismul + Reforma religioasa.
Invat. devine national, in lb vb de popor apar concepte :
cercetare libera si experiment. Rol imp in instructie si
cultura = colegii, institutii infiintate de Biserica
(Contrareforma), reactie la perspectiva rationalista asupra lumii.
Colegiile au succes, formeaza intelectuali si contribuie la consolidarea
statului modern. State stabile : Fr, UK, Spa, Portug, Provinciile Unite. Fr :
cca 17 mil de loc, UK + Spa (cca 6-7 mil loc fiecare). In Ital, Fr intra in
coliziune cu Sf Scaun, Spa, Venezia, Neapole sau Milano. Milanul a atras
interesul Fr si tot aici ea sufera esecuri mari. Evolutia
statului regal francez in 2/2 sec 16 = perioada de criza =
violenta religioasa. Criza =
slabiciunea puterii centrale a regelui, sprijinul extern acordat protestantilor
si dificultatile econ. Noaptea de 23/ 24 august 1572 - noaptea
Sfantului Bartolomeu, hughenoti macelariti. 1584 s-a stins
dinastia de Valois, mostenitor devenind Henric de Bourbon-Navarra =
hughenot. Abjurand, = regele Henric 4. 1589 da edictul de la Nantes,
recunoscand oficial dreptul la confesiune pt hughenoti. UK devine cel mai mare imperiu colonialistic
al lumii datorita dinastiei Tudorilor + reforma relig (regele sefu bisericii,
etc). 1534, Henric 8 se proclama seful bisericii anglicane. Eduard 6
(1547-1553), UK tinde la calvinism. Elisabeta I = anglicanismul consolidat =
religie de stat = compromis catolicism + calvinism, cauza fiind si
opozitia Spa catolice. Spa dupa Reconquista = monarhie nationala
+ cuceritorea unei mari parti a Lumii Noi => infrastructura
buna, flota puternica, armata permanenta,
administratia teritoriilor de peste mari, cu sediul la Sevilla. Terit
: Spa, Tarile de Jos, Flandra, Ital, Franche-Compté, Austr, Boemia,
ung. Carol 5 - rege din 1516, imparat al Imperiului Romano-German din
1594. Fiul lu Carol 5, Filip 2 ramane un timp cel mai imp monarh european
- 1580 devine regele Portug prin uniune personala. Marele lui proiect =
unitatea lumii crestine catolice, de la Marea N, la Marea Neagra vs
protestanti si islam => conflict cu UK. 1588 - invicibila armada e
infranta de UK. Se amesteca in ultimele episoade din razboaiele relig (Fr)
si participa la victoria crestina (Lepanto 1571) vs turci. Filip
2 pt Spa a gasit venituri in Tarile de Jos, Ducatul de Milano
si Lumea Noua - tone de argint de la Potosi, dupa 1545. "Secolul
de aur" al Spa = 1530-1640 (Cervantes, El Greco), mare prosperitate data
de Castilia agricola si comertul cu America => Cadix +
Sevilla. Spa pierde Tar de Jos in 1566, provincii majoritar
calviniste, conduse de Wilhelm de Orania. Euro : N : Danem regat comun cu
Norveg si Isl si partial cu S Groen. Suedia stapanea Finl
si teritorii din S E M Baltice. Pol stapanea Prusia de E, + pana
la Nipru. S : Turk - apogeul expansiunii sale, 3 continente. In Euro: Penins Balcanica,
ung, N Marii Negre + suzerana pt Mold si Tara Rom. E de
Bosfor si Dardanele, Asia Mica, Iranul, Siria, Palestina si
partial Penins Arabia. In Africa, N ei, din Sudan pana in Maroc. E
: Rusia = Moscovia, din Kamceatka ( E )
pana la Marea Ohotsk ( N ). Spa mai bine de 1/2 Americii de S, America
Ctrl si Florida. Portug cealalta 1/2 a Americii de S, viitoarea
Brazilie. Asia : Hol = Ceylonul, Sumatra, Borneo si Java, in Africa
colonia Capului. Africa : Portugalia stapanea Mozambicul. In Amer de N, UK
= N-E SUA de azi si bazinul golfului Hudson. Fr = regiunea marilor lacuri
pana in Mississippi si partial Antilele, iar Hol, New Amsterdam.
2. EUROPA IN SEC 17 - 18 - La sf sec
16 si incep 17 Spa in Euro = declin, Fr = ascensiune. 1610 Henric moare
asasinat. Pacea Augsburg 1555. La incep sec 17, Habsburgii = Matei 2, Ferdinand
2. Lovitura din Boemia (1620) = inceputul razb de 30 ani = Habsburgii
dominanti in Euro ctrl. Victorie la Muntele Alb (1620). 1625-1629 = faza
daneza a Razb de 30 ani, pozitia Imparatului consolidata.
Faza suedeza (1630-1635) = victoriile regelui suedez Gustav Adolf, raportul de
forte revine in fav principilor protestanti. Moare Gustav Adolf =>
habsb in situatie favorabila. Faza franceza a Razb
(1635-1648) - victoria zdrobitoare a Fr vs Spa la Rocroi (1643). Puternica
coalitie Fr + principii protestanti germani => pacile Münster
si Osnabrük (1648) = pacea westfalica : limita puterea
Imparatului, da Fr posibilitatea de amestec in treburile interne ale Germ
=> Fr principala putere in Euro. Henry Kissinger : pacea
westfalica = viziune politica a lui Richelieu (ratiune de stat). Cca
10 ani, ascensiunea Fr e temperata de razb cu Spa, sprijinita UK
si Provinciile Unite. UK sprijina hughenotii si dupa instaurarea
Stuartilor. Provinciile Unite - atitudine oscilanta, inamicala
Fr. Fr afectata la mijlocul sec 17 de Fronde, terminate prin intrarea in
deplinatatea prerogativelor sale regale a lui Ludovic 14 (1642). Nu se
aventureaza in colonizari. Ambitiile Fr mai mari decat ale Suediei. 1ul
razb de succ (1667-1668), la granita N = principalele pericole pt Fr
(Provinciile Unite si UK). Razboiul cu Hol (1670-1678), incepe
cu mobiluri econ (drepturile navale ale
Fr) se termina ca razb vs o coalitie => pacea Nimègue (1678) =
superioritatea Fr. E - Fr si-a extins influenta in Alsacia, Lorena,
Saar, obtine Franche-Compté si Strasbourg => noua
coalitie (in principal UK si Hol). Conflict incheiat cu pacea Ryswick
(1697) = oprirea expansiunii Fr + confirma cuceririle ei anterioare. Dupa
Ryswick, Fr era 1 a putere a Euro => nou concept: echilibrul - exclusiv pe
continent, nu pe mare. Necesitatea echilib in Euro = succ la tronul Spa =>
razb 1701-1714. Regele Spa, Carol 2, da tronul ca mostenire nepotului lu Ludovic 14 => opozitia UK +
Hol = razb => 1714 pacea Utrecht = conditii echilibrate pt Fr : ceda
fortificatii in Flandra, pastra Dunkerque, Lille, Valenciennes,
Givet, Longwy, Strasbourg, Alsacia, Franche-Compté si Roussillon. Spa
pierde Tarile de Jos in fav Austr = compensatie pt pierderea
coroanei spa. Hol ocupa 7 orase intarite in Tarile de Jos.
Posesiunile Spa din Ital trec la habsb, fara Sicilia. UK castiga multe
teritorii coloniale. Tratatul din Ultrecht = Euro a statelor, fara
posibilitatea unui stat sef = echilibrul intre Fr si Austr. UK in
ascensiune. Provinciile Unite in declin, Spa la fel. Dupa Utrecht, Fr ia in
calcul apropierea de Austr vs UK si Prusia. Moartea lui Ludovic 14 (1715) Fr
ramane in prim plan inca 100 ani. Austria, dupa 1683 =
respingerea turcilor la al 2lea asediu al Vienei, duce ofensiva pe Dunare
catre S-E Euro. Turk ramane putere importanta in S-E Euro. N Euro :
Razb ruso-suedeze = infrangerea Suediei - declinul ei. Polonia, dupa
domnia lui Jan Sobieski - din 1740, in ctrl Euro se ridica Prusia condusa de
Frederic 2 = si Cel Mare. Pt regele Prusiei, tratatele westfalice = nule.
In razb de succesiune la tronul Austr, habsb de partea Prusiei; 2 tabere:
Fr, Prus si Spa vs Austr si UK. Prima tabara sustine
principele elector bavarez (pt putin tp Imparat) urmare a victoriilor
fr si prus. Fr parasita de Frederic 2, ajunge sa lute vs UK => Razb de 7 ani. UK - Prus = tratat
Westminster (ian 1756) => alianta neasteptata Fr + Austr
(mai 1756), mai tarziu adera si Rusia si Suedia. Conflictul incheiat
= tratat la Paris (1763) : UK si Fr = sf ambitiilor coloniale ale Fr
- pierde Canada, ramne in America de N cu Louisiana. Trat Paris = UK nr 1 pe
mare in Euro si lume. Trat de la Herbertsburg, Silezia e anexata Prusiei.
Alianta fr-austr moare, Fr nevoind impartirea Pol = miza
realierii austr-prus, Frederic 2 si Austr nedorind regatul Varsoviei
integralmente la rusi. Fr reconfirma pactul de familie cu Spa =>
reconstructia unei flote puternice. 1770 Fr pregatind revansa vs
UK, pe mare si colonii, nu se mai baga in un conflict european =>
coloniile engleze din America de N ajutate de Fr pt independenta. Victoria
coloniilor = trat Versailles (sept 1873) = revansa Fr vs UK dar pierde
prin planu european in impartirea Pol - castigatoare = Prusia +
Rusia. Noua ordine teritoriala = slabirea Fr in Euro de E, unde aliatii
ei de aici: Suedia, Pol si Turk = in declin + nu mai erau state - aceste
pierderi prefigurau revolutia fr. 3.
EURO IN TP REVOL FR - Jean Carpentier si François Lebrun : intre 1789
si 1815, Euro a respirat in ritmul Fr. Marea
Natiune s-a impus intai prin idei, apoi prin arme. Napoleon voia o
Euro continentala de expresie fr. I s-au opus UK + monarhiile euro,
pana la victoria vs Imp fr = o vict a popoarelor, trezite la
viata chiar de Fr imperiala. Revolutia franceza incepe
in vara 1789 din cauza prapastiei intre cele 3 stari sociale ale
societatii fr = 5 mai 1789 convocate Starile Generale - Regele acorda
deliberat importanta mica, dandui sarcina sa rezolve probl
financ ale tarii. Reprezentantii starii 3 = burghezia
si clasele inferioare ale societatii, doreau modificarea
sistemului electoral prin vot individual. 17 iun 1789 starea 3 se proclama
Adunare Nationala, considerand ca aparau 98% din
populatie = aceasta faza = caracter constitutional.
Incercarea Regelui de a opri even = populatia Parisului se ridica la
lupta si la 14 iul 1789 incearca cucerirea Bastiliei, simbolul
absolutismului si al arbitrariului regal. 4 aug 1789, Adunarea
Nationala a decretat abolirea feudalismului si privilegiilor
feudale si la 26 aug 1789 e proclamata Declaratia Drepturilor Omului
si Cetateanului => Fr = monarhie constitutionala,
fara Constitutie. Sept 1789, e proclamata Constitutia = aceste
masuri = rasturnarea traditiilor importante pt monarhiile euro. Revol
fr = rezultatul Epocii Luminilor. Mesajul ei e adresat populatiei taranesti neinstruite.
Elitele culturale l-au asimilat repede. 1789 in Spa, Carol 2 interzicea
stiri din Fr. 1789 Ecaterina 2 renunta la liberalism. Austria si
Rusia in lupta cu Turk = razb ruso-austro-turc 1787-1790/1791. UK
folosea Prusia vs interesele Rusiei in V Euro. Adunarea Nationala a
Fr : Natiunea franceza renunta pentru totdeauna la orice
razboi de cucerire si nu va mai folosi niciodata
fortele impotriva
libertatii vreunui popor. Inie 1791 familia regala arestata la
Varenne. 17 iulie 1791, Campul lui Marte - se cere instaurarea republicii.
Trupele lui La Fayette masacreaza multimea. August 1791 la Pillnitz, regele
Prusiei, electorul de Saxonia si fratele lui Ludovic 16, contele d'Artois,
reunea la Koblenz emigrantii pt a discuta o interventie in Fr a puterilor
euro. 1792 actiunile emigratiei regaliste = stimulate de evenimentele
din Fr, contribuind girondinii - sperau ca un conflict european =
propagarea ideilor revolutionare in Euro. 20 april 1792, Adunarea
Nationala declara razb Boemiei si ung. Declaratia de
razb pt suverani, nu pt popor. Primele actiuni fr vs opozitiei
din exteriorul Fr = esecuri => accelerare + radicalizare a Revolutiei.
11 iulie 1792, Adunarea : "Patria in primejdie", batalionul de federati,
la Paris : Cantecul de razboi al Armatei Rinului, Marsillieza de mai
tarziu. Aug 1792, Parisul lua cunostinta de manifestul
coalitiei prin conducatorul ei, ducele de Brunswick, = razbunare
exemplara pt parizieni daca ating familia regala. 10 aug 1792,
Palatul Tuileries cucerit de popor, Ludovic 16 suspendat de Adunare si incarcerat.
21 sept 1792 - proclamata republica = noua adunare, Conventia,
prin vot universal. Actele oficiale datate cu Anul I al Republicii. Lupta de la
Valmy, 20 sept 1792, coalitia infranta de armata
revolutionara franceza condusa de Dumouriez. Goethe : "In
acest loc si in aceasta zi a inceput o noua epoca a
istoriei lumii". Regele ghilotinat, judecat de Conventie, 21 ian 1793. 11
martie 1793 apare Tribunalul Revolutionar. April 1793 apare Comitetul
Salvarii Publice, apoi Comitetul Sigurantei Generale = dictatura
revolutionara. Iunie 1793, girondinii inlaturati, 5 sept =
Teroarea (cca 20000 victime) = razb Fr si-a schimbat caracterul. 1792
razb just, 1793 razb = hartuiala Euro vs Fr. Martie 1793,
UK tatona pt coalitie antifr. Reactia puterilor euro determinata
de ghilotinarea Regelui = Franta atentase la principiul
legitimitatii + dinastic. Prima coalitie antifr : Austr, Prusia,
UK, Spa, Sardinia, apoi Portugalia, maj statelor germ si ital. Rusia sub
Pavel I pana in 1799, departe de razb. Primavara 1793 rascoala
din Vendée si Lyon, cca 200 000 victime. Conventia presata de
sanculotii condusi de Hébert - cereau arestarea suspectilor
si pedepsirea tradatorilor => procese politice vs Maria
Antoinette, ducelui d'Orleans, a girondinilor arestati etc. O
perioada, Robespierre da impresia de om providential in apararea
acestor deziderate. El = expresia dictaturii iacobine ce a guvernat Fr 14 luni
31 mai - 2 iunie 1793 pana la 27 iulie 1794. 24 iunie 1793, dictatura
iacobina = Constitutia anului I bazata pe Declaratia dr etc, proclamand toate drepturile democratice
prezente in constitutiile burgheze ale secolului urmator (la
munca, asistenta sociala, instruire, insurectie cand
guvernul isi incalca prerogativele, etc). Aprobata prin
referendum popular, Constitutia e neaplicata. Eliminarea
factiunilor lui Hébert, Danton si Desmoulins si legitimarea noii
puteri - toate de Robespierre si apropiatii lui. 27 iulie (9
Thermidor) 1794, "tiranul" moare => caderea dictaturii iacobine =>
Conventia Thermidoriana, pana la 4 Brumar anul 4 (26 0ctombrie 1795),
cand s-a instaurat Directoratul. Din 1793 pana in 1802, la pacea Amiens,
(iunie 1794 gen Jourdan bate Austr la Fleurus), doar U = adversar permanent.
1795, prima coalitie vs Fr cade - Prus + Spa incep tratative cu Fr. Cu
Prusia - trat Basel = Rinul granita E a Fr, Prusiei garantate
compensatii pe malul drept al fluviului. Tratatul cu Spa - ofera Fr partea
spa a insulei Santo Domingo si ajutor vs UK. Negocierile cu Austr au
esuat - nu accepta granita E a Fr la Rin. E adoptata prin
referendum popular Constitutia anului 3. Renunta la libertatea
si egalitatea oamenilor, definite mai restrictiv, elimina vot universal,
conserva regimul republican, aceasta Constitutie da pt 1 a data
puterea legislativa unui organism bicameral: consiliul celor 500 (Camera)
si consiliul celor batrani (Senatul). Puterea executiva = 5
directori, numiti de cele 2 consilii pe 5 ani, cate 1 reales anual = epoca
Directoratului = declinul Revolutiei si dependenta Directoratului
de succese militare ale generalilor sai. Napoleon remarcat la asediul
Toulonului 1793. Succesele militare ce-l impun = campania din Italia (12 luni,
1796-1797, 18 batalii, importante victorii : Lodi, Arcole si
Rivoli) vs 5 armate superioare numeric. Pace cu Austr la Campoformio = tratat
omonim 1797 = Austria recunoaste Rinul frontiera E a Fr, renunta la
drepturile pt Belgia, Milan si Lombardia. Recunoaste reorganizarea
teritoriilor din N Ital (Republica Ligura) si Republica
Cisalpina (Milan, Lombardia, Modena si Romagna). Primea arhiepiscopatul
de Salzburg, Venezia pana la fluviul Adige, Istria si Dalmatia.
Regatul Veneziei alipit la Republica Cisalpina, insulele Ioniene, ale
Frantei = etapa a expansiunii spre E. E ratificat de Directorat, se
bazeaza pe ,,frontiere naturale ale Fr'' si forta. 1799 = a 2a
coalitie antifr. Planul W. Pitt : Fr redusa la frontierele din 1789;
Hol sa fuzioneze cu Belg pt a forma stat tampon vs agresiuni ale Fr;
Austria primea terit ital compensatii pt pierderea Tarilor de
Jos; Prusia = stat denumit Germ; Piemontul anexa Savoia. Spa era inca
aliata cu Fr, Prusia = expectativa. Rusia retragea armata ce
lupta cu Austr in Ital. Fr ataca UK in Egipt. 1798-1799, Napoleon in Egipt =
esec cvasitotal. Victorie vs mameluci - Piramide, flota fr zdrobita
la Abukir de Nelson => armata fr izolata in Egipt. Napoleon se duce
spre Siria, a cucerit porturile Gaza si Yaffa, fara Accra. Revine in
Egipt, distruge o armata turca debarcata la Abukir, pe
neasteptate, se intoarce in Fr. A 2a coalitie = UK, Austr, Rusia, Neapole
si Turcia = armata de 350 de mii de oameni (80 de mii rusi sub
comanda lui Suvorov, pt 1 a data in V Europei, bat pe fr in Elvetia),
Fr = 150 mii soldati. In Fr revine regim de factura iacobina
(Fouchet-Bernadette).
Pe front Massena
opreste rusii in Elvetia, in Ital Republica Cisalpina
destramata. Napoleon (+ abatele Sieyès), intors din Egipt, la 18 brumar (9
nov) 1799, inlocuie Directoratul cu Consulatul. E restabilit echilibrul intern
al tarii, inchide lista emigrantilor, a realizat concordat cu papa (1801)
= a domolit disensiuni religioase.
Victoria la Marengo + pacea Lunéville (1801), impusa Austriei =
pacificarea Ital, 1802 pacea Amiens = UK suprematie coloniala,
Franta mana libera pe continent. In fruntea departamentelor
create de Adunarea Constituanta pusi prefecti. 1804 - Codul
Civil, consacra libertatea individuala a cetatenilor, garanta
proprietatea si ordinea. 2 dec 1804, cu concursul papei = Imperiul,
Imparatul = despot luminat, adulat de natiune = lichidarrea
libertatilor cucerite in 1789 si ajutat de aparat de stat
eficient => activeaza ostilitatile cu UK ce incheie trat cu Rusia
Presburg (april 1805) - adera si Suedia. Incepe campania vs Austr = vict
la Ulm si Austerlitz (2 dec 1805) vs Austr si Rusiei = lovitura pt
UK, in pofida vict la Trafalgar (oct 1805). Prusia trece cu UK => Napoleon
ataca Prusia, invinge la Jena, Auerstadt si Eylau (1806). Napoleon =
blocada continentala vs UK (noiembrie 1806). Invinge Rusia la Friedland (iulie
1807) => pacea Tilsit (iulie 1807) cu Rusia (Alexandru I) : Fr controla V,
Rusia E + adera la blocada continentala, declara razb UK si-i
inchide complet piata ruseasca. Tot la Tilsit, pace cu Prusia =
teritoriu redus la 1/2; renunta la aproape toate teritoriile dintre Rin
si Elba, recunoste Confederatia germ si adera la blocada continentala.
Talleyrand l-a sfatuit din nou pe Napoleon pt pace, acum cu UK. Refuzat
iar. Napoleon ataca in Portugalia si Spa vs rezistenta vs fr (1808).
Reinnoirea aliantei fr-rusa Erfurt sept-oct 1808 = esec pt rezistenta
spaniolilor + esec pt Austria, Wagram (iulie 1809) => pace cu Fr la
Schönbrunn (14 oct 1809) = pct culminant pt Napoleon in Euro, dupa 1809 =
declin. Blocada = esec din cauza contrabandei. Rusia nemultumita
de marele ducat al Varsoviei dupa pacea Schönbrunn + anexarea Hol
(1810) si oraselor hanseatice (Hamburg, Bremen, Lübeck), in 1812
=> Razb Fr vs Rusia inevitabil. Napoleon a reinnoit trat cu Austr
si Prusia (1812). Razb ruso-turc 1806-1812 = pacea Bucuresti
(1812) = preluarea S Basarabiei de rusi si autonomia Serbiei. Esecul
campaniei franceze 1812 la portile Moscovei => infrangeri ulterioare.
Iulie 1812 = tratat la Orebro Anglia - Rusia, cu medierea Suediei = a 6-a
coalitie antifranceza - adera Austr + Prusia. Oct 1813, Napoleon
infrant la Leipzig = "batalia natiunilor". Ultim esec la
Waterloo, trupele coalitiei intra in Paris 31 martie 1814, Napoleon
abdica, la 6 aprilie, tronul Fr = Ludovic 18 = epoca Restauratiei. Hegel :
in intervalul 1789-1815, Franta desavarsise istoria Europei. 4. EURO 1815 - 1830 - Infrangerea lui
Napoleon + restabilirea pacii in Euro, urmare a Congresului Viena. Fr
ocupata militar, revine dinastia Bourbon. Congresul Viena = echilibru temporar
stabil in Euro. Henry Kissinger : timp de 40 de ani, pe cel mai vechi continent
0 razb intre marile puteri ; la sfarsitul razb napoleoniene, pt
1 a data Euro proiecta ordine internationala = echilibrul puterii =
raporturile dintre cele 4 mari puteri invingatoare. Dupa 1815,
diplomatia tarista = 3 directii esentiale: Euro ctrl,
profita de asperitatile Austr vs Prusia; Balcani = Stramtorile
si Mediterana de E - miza pe sprijinul populatiilor crestine
locale ocupate de Turk; Pacific, Asia ctrl si Transcaucazia, interesele
Rusiei = coliziune cu UK. Imp Habsb, dupa 1815, obtine
suprematia in Ital + inaintare strategica in Balcani =
contradictie cu Rusia. Prusia, dupa 1815, a primit
compensatii, pozitie intarita
in spatiul germ, ramane pt moment putere de rang 2 in ascensiune. UK 1815, ramane nr 1 pe mare.
Pe continent, interes limitat = neridicarea altei mari puteri. Fr revine la
frontiere din 1792. Euro postnapoleoniana = Sf Alianta = sept 1815 =
Prusia, Austr si Rusia. Scopul Sfintei Aliante = reprimarea misc
revolutionare si mentinerea status-quo. Apare Quadrupla
Alianta, 20 nov 1815 : Austr, Rusia, Prusia si UK - refuzand
sa ia parte la infiintarea Sf Aliante. Scopul Quadruplei
Aliante = preintampinarea revansei Fr. Henry Kissinger : la baza
echilibrului european edificat in 1815 = planul Pitt, (prim-min uk),
cristalizat in perioada razb napol. Planul = in Euro ctrl aparitia de
formatiuni statale puternice pt a rezista Fr si Rusiei. Se voia
deposedarea Fr de cuceririle postrevol + restabilirea independentei
Tarilor de Jos = tampon intre Fr si UK. 1815, la Viena = consolidarea, nu unificarea Germ. Austr si Prusia
= state germ cele mai puternice, urmate de : Bavaria, Würtenberg si
Saxonia. Din 300 state => 30 = Confederatia germ = prea puternica
vs atacul Fr, prea slaba vs vecini. 1818 Aachen = 1 ul congres Sf
Alianta, invitat si delegatul Fr = Fr scapa de ocupatie milit =
reprimirea in concertul european. Rusia propune fm areopagului monarhilor
europeni, cu congrese periodice - Castelreagh si ducele de Wellington
resping. Rusia = politica macinata de 2 tendinte
contradictorii : Nesselrode, sustinator al Sf Aliante, convenea
indeosebi lui Metternich ; liberala = Capo d'Istria = eliberarea
popoarelor din Turk, mai ales Grec. Oct 1820 = Congresul Sf Aliante
Tropau, incheiat mai 1821 Laybach (Ljubljana). Tendinta liberala
anihilata de Metternich => 1822 Congres Sf Alianta Verona = interventia
militara vs cele 2 miscari revol din Ital + Spa : in Ital
intervine Austr, in Spa 100 mii fr condusi de ducele d'Angoulěme.
Rusia vs cele 2 miscari, Tara Rom (1821, Tudor Vladimirescu)
si Grecia (Eteria), inca de la Congresul Laybach. 2/14 martie 1822 =
protocol Rusia + Prusia pt aceasta probl = pace in Turk + recunoasterea
dreptului grecilor de a-si exercita liber profesia si religia.
Tarile Romane = evacuarea trupelor turk, administratia lor =
divanuri prezidate de caimacami pana la numirea domnilor pamanteni.
Politica externa UK = George Canning = pro lupta de emancipare, mai ales a
grec. Sept 1825, Londra recunoaste grecii = parte beligeranta in razb
vs Turk. Noul tar, Nicolae I - interes pt acord cu UK => Petersburg -
ducele de Wellington negociaza cu Rusia protocol, semnat la 4 april 1826, in
problema greaca : Grecia = stat separat, administratie interna
proprie, sub suzeranitatea sultanului + plata unui tribut. Istoriografia
greaca : protocolul = act ce pune bazele statului grec modern = 1 a actiune
de dezmembrare a Turk - resping protocolul. Iulie 1827 Londra 1 ul tratat
(Rusia, Fr si UK) in problema greaca. Rusia negociaza separat cu Turk
probleme ale situatiei din Balcani = trat Akkerman, sept/oct 1826 = 3
parti: reconfirmarea trat Buc 1812; act separat pt Moldova si
Tara Romaneasca si alt act separat pt Serbia. Cele 3 documente =
slabirea Turk in Balcani si intarirea influentei
rusesti. Prevederile pt Tarile Romane : organizarea lor, raporturile
cu Poarta, comertul, restituirea cetatilor de la Dunare
(Turnu, Giurgiu si Braila) etc. Prevederile pt Serbia :
independenta administrativa interna, libertatea cultului
ortodox, interdictia pt musulmani de stabilire in Serbia, pasaport
propriu pentru sarbi etc. Trat Akkerman = reconfirmarea trat Buc 1812 +
limitarea abuzurilor turk in Tarile Romane si Serbia, pe termen
lung, cresterea influentei Rusiei in Balcani. Tratatul trilateral
Londra iulie 1827 : obliga Turk sa recunoasca Grec stat autonom sub
suzeranitate turk + asigurarea pacii in Balcani - Turk nu accepta, pe
fondul razb greco-turc in desfasurare, incepe razb
ruso-turc 1828-1829 = pacea Adrianopol = victoria Rusiei = in Balcani
armata de 100 mii, condusa de Wittgenstein - 8 august 1829 cucerea
Adrianopol. Turk capituleaza. Incep tratative de pace = 2 sept 1829 Adrianopol
= 1 a modificare majora a hartii Euro de la 1815. Trat
Adrianopol : trat de pace propriu-zis, actul separat pt Mold si Tara
Rom si actul separat pt indemnizatiile de comert si razb
si evacuarea Mold si Tarii Rom. Delimita frontierele intre
Rusia si Turk, in Asia S-V si Euro S-E, in zona gurilor Dunarii
si a Marii Negre. Reconfirma trat Buc 1812, si Akkerman 1826,
Serbia primea 6 districte luate abuziv de Turk. Pt Grec, Turk accepta
prevederile Conventiei Londra (iulie 1827) si hotararile
Conferintei Londra (martie 1829) = Rusia, UK si Fr recunosc autonomia
Grec sub suzeranitate turk. Rusia = libertate a comertului in toata Turk,
inclusiv in Stramtori. Trat Adrianopol pt Tarile Rom : se recunosc
admin nationala indep; libertatea comertului; libertatea
cultului; domni = regulamentari, alesi pe viata; libertate pt
domni in toate treburile interne ale tarilor, cu consultarea
divanurilor lor; interzicerea incursiunilor turk in terit rom ; stabilirea
hotarelor Tarii Rom cu Turk pe talwegul Dunarii; insulele din
stanga talwegului = ale Tarii Rom; retrocedarea celor 3 foste raiale
(Turnu, Giurgiu si Braila); permisiunea pentru Tarile rom sa
aiba armate nationale moderne; desfiintarea monopolului turk asupra
comertului lor. In Mold si Tara Rom = Regulamente Organice =
legi fundamentale. Trat Adrianopol = succes pt Rusia = protectoare pt
Tarile Rom, alaturata puterii suzerane, Turk. Nesselrode :
trat Adrianopol a marit preponderenta Rusiei in E Euro, i-a
intarit granitele, a usurat comertul sau si i-a
asigurat interesele subordonandu-i in mare masura, politica
externa a Turk. Marele invins al trat = Metternich : razb 1828-1829 =
imensa greseala a Rusiei pt ca = premisa
destramarii Sf Aliante; marea vinovata pt schimbarea
evolutiilor pe continent = UK. liberalismul UK in 1823 prin Canning,
sprijinea grecii => acordul uk-rus 1826 si alianta uk-rusa
1827. Dupa trat, Turk, Rusia, Fr si UK la Londra pt Grec =
independenta + restrangerea teritoriului. Fm de guvern = monarhia
ereditara, exclus rege din familie domnitoare a uneia din tarile
semnatare. 1831, prim-min grec Capo d'Istria asasinat => influenta
Rusiei in Grec scade => 1832 e ales rege Otto de Bavaria. 5. EURO 1830-1856 - dinstia bourbon
inlaturata prin revolutie iulie 1830. Sciziunea Tarilor de
Jos => Belgia - Olanda ii recunoaste independenta 1839 - cu
granite proprii, pe tron Leopold de Saxa-Coburg. Dupa 1815 cea mai
mare parte a Pol sub Rusia ce a organizat Regatul Poloniei, cu autonomie
larga, constitutie, armata proprie, drept pt limba pol in
administratie si invatamant. Tarul Nicolae 1 era
si rege constitutional al Pol. Rusia limita autonomia Pol =>
protestul lui Canning in Camera Comunelor (sept 1823). Nov 1830 - insurectie
pol vs Rusia => isi retrage trupele din Varsovia, tarul nu
mai e regele Pol. Feb 1831, feldmaresalul Diebici intra in Pol cu 115 mii.
Pol cere sprijin de la Austr si Prus dar e refuzata. Fr + Turk + UK nu se
amesteca. Dupa infrangerea insurectiei, tarul = 0
libertati pt Pol (Constitutia, armata nationala
poloneza etc). Mehemet Ali, pasa Egipt vs Sultan 1832 = rascoala.
Vict lui Mehemet Ali vs Turk. Sultanul cere ajutor Rusiei => iulie 1833 trat
Unkiar Iskelessi = alianta ruso-turk + la cererea Rusiei, sultanul inchide
Stramtorile pt orice vas strain, cu exceptia celor ruse. Urmare a
trat Unkiar Iskelessi, Milos Obrenovici cucereste cele 6 districte
sarbesti date Serbiei la Adrianopol. Trat Unkiar Iskelessi irita mult pe
Palmerston. Metternich 1833 la Münchengraetz, convoaca pe imparat,
tar si regele Prusiei, hotarand linie comuna vs
miscari revolutionare si in chestiuni majore pe continent.
Rusia si Austr vb in doi pt solutii in Imperiul Otoman. Palmerston
initia contraalianta = UK Fr, Spa si Portug => 2
blocuri: conservator = Rusia, Austr si Prusia, liberal = Fr, UK, Spa,
Portug. UK accepta pretentiile Fr pt Algeria, ocupata in 1830 +
penetratia economica fr in Africa de N. Pt UK era necesara alianta cu Fr. Fr si
UK apropiate si in 1833-1839 = razb civil din Spa, dupa moartea
Ferdinand 7 - sprijina liberalii regentei Maria Cristina vs conservatorii lui
don Carlos. Al 2lea razb Mehmet Ali vs Poarta. 1840 Londra : UK,
Rusia, Austr si Prusia = acord, silind pe Mehmet Ali sa dea Portii
aproape toate cuceririle, pt ereditate in Egipt si drept de a stapani
Siria pe tp vietii. E definit regimul Stramt = chestiune cu statut
international. Iulie 1840 Petersburg - conventie ruso-austr, pt
relat comerc intre ele si navigatia pe Dunare. Austr
obtine facilitati mari pt circulatia vaselor pana la
varsarea lui in mare si pana la Odessa si pt cele din Marea
Mediterana ce se indreptau spre Marea Neagra si spre Odessa.
Viena solicita sultanului sa nu incheie nou trat cu Rusia si
neprelungirea Unkiar Iskelessi, expirat 1841. Viena stimula pe Palmerston vs
accesul Rusiei spre Stramtori. 13 iulie 1841 Londra, UK, Austr, Prusia si
Fr = acord : Rusia indepartata de Stramtori, Fr de malurile Nilului.
Turk sub garantia marilor puteri = lovitura pt Rusia (flota
militara blocata in M Neagra, cat tp Turk nu era in razb).
Sf deceniului 4 al sec 19 = vict diplomatiei UK. Influenta Fr in
Egipt anihilata, Rusia izolata, UK nr 1 pe mare, trat comerc uk-turk -
marfurile engleze in terit turk + tarile sub suzeranitate. Rusia
+ Austr in declin. Prusia = politica ponderata, interesata de
compromiterea Austriei in Confederatia germ. Fr intra in Africa de N,
intervenea in Spa si Turk dar cedeaza in fata pericolului unei
coalitii 1840. 1848, in Euro - Fr, Ital, Germ, Austr, ung, Boemia, Princip
Rom - revolutii nationale bazate pe revol fr. Nationalismul puternic in Germ = reactie vs Fr, in
Ital si Princip Rom = reactie la divizare si dominatie
straina, in ung, Boemia, Croatia, Irl = dorinta de
independenta si refuz al stapanirii straine.
Revolutiile 1848 = grava atingere a sist euro din 1815. 2
tari fara revolutie : UK si Rusia. In UK revol inutila,
revendicarile sociale -> rezolvare reformista (chartismul). Rusia
inabuse orice revolta. Dupa 1848, problema germ domina
scena euro pt 1 sec. Austria nu se putea impune in lumea germ. In 1848,
proiectul liberalilor din Parlamentul Frankfurt fara succes pt unificarea Germ
in formula liberala. Frederic-Wilhelm, regele Prusiei, refuza coroana
germ preferand traditia prusaca liberalismului germ - respinsa
ferm de Austria, sprijinita de Rusia => Prusia renunta la planul
ei (retragerea de la Olmutz). 1852, unitatea statelor conservatoare Austr,
Prusia si Rusia moare. Rusia ajutase Austr 1848, dar, relatie
delicata cu Prusia, din cauza umilintei care Austr i-o daduse Prusiei
1850. Fr - Ludovic Napoleon Bonaparte nu mai accepta ordinea din Congresul
Viena. 1854, Ludovic Napoleon (2 dec 1852 imparat Napoleon 3) aliat cu UK,
vs Rusia, ce atacase Turk = razb
Crimeii. Vict fr-uk + Conferinta Paris => Fr prim actor in politica
si diplomatia euro. Fr + Piemont vs Austr = razb 859, Austr vs
Fr => posibilitatea Piemontului sa ia provinciile din ctrl Ital,
regatul celor 2 Sicilii si teritoriile papale (fara Latium). 1866,
Franta intra in razb austr-prus, Venezia e data Ital. Rolul
primordial al Fr pe continent pana la infrangere 1870-1871 vs Prusia =
constructia diplomatica dupa razb Crimeii, 1856 Paris.
Primul conflict extern al Fr = redeschiderea chestiunii orientale 1854. Rusia
voia Turk afara din S-E Euro = protectorat pt pop slave si ortodoxe din
Balcani, dominatia peninsulei si a Stramtorilor si iesirea
la Mediterana. Vs planurile ruse = UK ce voia mentinerea Tur pt
conservarea si apararea drumului spre India, prin Orientul Apropiat,
lipsind Rusia de control la Stramtori si de a patrunde cu flota in
Mediterana Orientala. 1853 Rusia cere Turk inlocuirea calug latini,
protejati de Fr, cu calugari greci ortod, preferati de ei.
Turk refuza, Rusia ocupa Princip Rom, pregatindu-se de razb. UK + Fr
intervin.Se alatura Piemont, condus de facto de contele de Cavour, ce 1853
trimite in E o armata. Rusia distruge flota turk, se retrage din Princip
Rom 1854 => razb se muta in Crimeea, trupele aliate debarca sept 1854,
asediaza Sevastopol cucerit in 1855 sept. Moare taru Nicolae 1. Alexandru 2 -
succesor = tratative, intra si Austria, de partea UK + Fr. Congres de pace
Paris 25 feb - 8 april 1856, sub presedintia contelui Walewski,
ministru de externe fr. UK obtine integritatea Turk. Austr libertate
navigatiei spre gurile Dunarii, garantata de 2 comisii
internationale. Fr obtine avantaje morale, = drept de protectie
pt crestini din Turk si : ruperea blocului puterilor absolutiste; Rusia
nevoita a alianta cu Fr => Austr pierde teritorii in Ital vs Fr cand
intra in conflict. Rusia va duce politica francofila si
liberala, pana la revolta pol 1863. Napoleon 3 impune Congresului
problema nationalitatilor pt prima data oficial. Piemont cere 0
suzeranitate austr. Trat = premisele unitatii Mold si Valah +
ale modernizarii statului roman + ale intaririi autonomiei
fata de Turk, ale intregirii teritoriale etc. Trat da principii
umanitare in timpul razboaielor, fixa regimul navigatiei pe
Dunare, neutraliza M Neagra inchidea Stramtorile pentru navele
militare => limitarea conflictelor in aceasta regiune. Congresul Paris
1856 = anularea Congr Viena 1815. 6.
UNIFICARI STATALE IN EURO in 2/2 sec 19. a) Unirea Princip Rom - Dupa
revol 1848, Princip Rom intra in prevederile Conventiei Balta Liman din
aprilie 1849 = situatie naspa pt Principate = regim conservator. Suzeran
Turk, protector Rusia. Domni numiti
pe 7 ani, nu alesi. Adunari obstesti ordinare si
extraordinare suspendate. Create Adunari sau Divanuri ad-hoc, din boieri.
Fruntasii revol pasoptiste pleaca in Euro, afiliati Comitetului
revolutionar euro, sediu la Londra, condus de Giuseppe Mazzini. Se spera o
data a reizbucnirii, 13 iunie 1851 = iluzorie dupa ce Ludovic
Napoleon la 2 dec 1851 = imparat. Congres Paris 1856 : Princip rom scoase
de sub protectia Rusiei, puse sub protectia colectiva a celor 7
puteri euro cu suzeranitatea Turk. Se reda S Basarabiei, constituirea Comisiei
Euro a Dunarii si libertatea navigatiei pe fluviu. Napoleon 3,
min de externe, contele Walewski, premier uk Palmerston, istoricii Edgard
Quinet si Jules Michelet, J. A. Vaillant, Paul Bataillard si
altii = castigati pt cauza rom de revolutionari. Prin
solutionarea "problemei orientale", cauza rom = euro. Se convoaca
Adunarile ad-hoc in Princip 1857 sept ajutate de comitete unioniste
infiintate in Principate 1856-1857. Rezolutii: Unirea ca Romania,
principiul neutralitatii, conducere = print strain.
1858 noua conferinta
Paris = Conventie de la Paris = Constitutie sui generis - inlocuia Regulamentele
organice - de acord cu Unirea Principatelor, dar restrictiva. Stat =
Princip Unite ale Mold si Valah, guvern, capitala, domn si
parlament proprii. 5 ian 1859 Mold ales domn A I Cuza si 24 ian 1859 in
Tara Rom. Dubla alegere recunoscuta la sf 1859. Unirea deplina
recunoscuta prin firmanul dec 1861 al sultanului, insa unirea era
recunoscuta conditionat, pe timpul vietii si domniei lui
Alexandru Ioan Cuza. Primele institutii unificate armata si telegraful.
Costache Negri din 1859, reprezentant diplomatic pt Principate la Ctinopol.
Incep activitatea Curtea de Casatie si Comisia Centrala, ambele
sediul la Focsani. Ian 1862 Buc Adunarea legislativa a celor 2
Principate - 1 ul guvern unificat condus de conservatorul Barbu Catargiu -
asasinat iunie 1862 => guvern condus de dr. Kretulescu - unifica
Directia Generala a Arhivelor Statului si serviciile sanitare.
Adopta legi pt organizarea armatei, introduce cod si procedura penala,
secularizarea averilor manastiresti s.a. Lovitura de
stat 2/14 mai 1864, Cuza dizolva Adunarea legislativa -> plebiscit pt
noua ordine juridica in stat. Se aplica Statutul dezvoltator al
Conventiei Paris = noua constitutiei a tarii, si
s-a infiintat Senatul sau Corpul ponderator. Prerogativele Adunarii
legislative au fost limitate, activitatea acesteia desfasurandu-se
dupa un regulament alcatuit de guvern. De asemenea, legile intrau in
atributiile Consiliului de stat, creat anterior actului din 2/14 mai 1864.
Actul 2/14 mai 1864 da in conservatori liberal- radicali, coalizati din ian
1863 vs Cuza = "monstruoasa coalitie". Dupa plebiscit, Cuza trece la
reforme, sprijinit de M Kogalniceanu = prim ministru oct 1863 - ian 1865.
Reforme : Legea rurala aug 1864, Legea organizarii puterii
judecatoresti, Legea instructiunii, Legea secularizarii
averilor manastiresti, masuri metrice, infiintarea
Scolii de Poduri si Sosele, Universitati in Iasi,
Bucuresti, Legea contabilitatii, Legea organizarii
administrative, cod civil bazat pe fr si ital etc. Cuza abdica 10/11 feb
1866. Locotenenta domneasca pune domn pe Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen ruda familiei domnitoare Prusia. April 1866 plebiscit
- Romanii de acord - majoritate covarsitoare. Intra in tara la Turnu
Severin, incognito, Carol la Buc zice juramantul 10/23 mai 1866 =>
Adunare constituanta face constitutia cu baza constitutia
belg 1830. Discutii aprinse pt Drept de veto absolut, problema
cetateniei (art. 7 Constitutie), problema succesiunii colaterale
si problema Senatului. Carol obtine drept veto absolut. Drept de
cetatenie pt evrei conditionat de apartenenta la religia
crestina. Constitutia 1/13 iulie 1866 = prima autentica - da
nume de Romania prin Legea fundamentala 1866. Proclama proprietatea ca
baza a statului = sacra si inviolabila. Statul = regat.
Independenta in 1877-1878. Succesiunea la tron doar pe linie
barbateasca. b) Unificarea Ital - bazata pe
miscarea de renastere italiana = Rissorgimento, 2/2 sec 18 si 1/2 sec 19. Curent unificator = democratic
si republican = Giuseppe Mazzini => miscarea "Tanara Ital".
Dupa 1848, Mazzini = important lider revolutionar euro. 1850 Londra =
comitet revol euro condus de Mazzini. 13 iunie 1851 = reaprinderea
revolutiei = imposibila dupa ce Ludovic Napoleon = imparat.
Revolta la Milano condusa de Mazzini 1853 = esec. Alt curent e ilustrat de
Pisacane. Mazzini considera inceputu revol ital din N bogat, Pisacane S
sarac, funciarmente rural. Iunie 1857 = expeditia de la Sapri,
infranta insa repede si ramasa fara
rezultat. Curentul discipolilor abatelui Gioberti = stat ital federalist,
prezidat de papa. Curentul liberal - Massimo d'Azeglio si ziarul Il
Rissorgimento, infiintat in 1847 Torino, de Cavour - se impune in 1850,
trece la unificare cu centru in Piemont. Dupa reprimarea revol 1848, aici
= guvernul d'Azeglio vs restaurarii absolutiste in Piemont, face singura
monarhie constitutionala in Ital. 1850 guvernul da legi de
restructurari si modernizare. 1852 d'Azeglio demisiona =>
conducerea guvernului = contele Cavour, liberal, adept al teoriei
liberalismului mercantil, inspirat de Adam Smith. Cavour incheie acorduri
economice cu Fr, UK, Austr si Belg. Initiaza dezvoltarea cailor
ferate si a infrastructurii in general, dezvoltarea agriculturii, program
de irigatii, canalul Cavour si tunelul Frejus, Banca Nationala
a Piemontului. 1855 initiaza laicizarea statului. 1853-1856 Piemont
participa la razb Crimeii, in tabara fr-uk. Congresul Paris 1856,
Cavour ce retragerea Austr din teritoriile italiene, fara rezultate mari. 1858,
Cavour intelegere cu Napoleon 3, Plombières. Fr promitea 200 000 oameni vs austr
si Lombardia si Venetia = potential regat al Ital de N. Restul
Ital = 3 state (statul papal, regatul Ital ctrl si regatul Neapolelui) =
confederatie italiana prezidata de papa. Fr urma sa
primeasca Nisa si Savoia. 1859 razb incepe. Fr trimite armata in
Ital, bate Austr la Magenta si Solferino => armistitiu transformat
in pace Villafranca, + Trat Zürich. Austr da Fr Lombardia, predata mai
departe Piemontului; Venetia ramane austr, printii din Ital ctrl
si papa - repusi in drepturi => Cavour a demisionat. Italia ctrl =
revolte la Parma, Modena, Toscana, Romagna. Se cerea anexarea lor la Piemont.
Aceste regiuni fm Provinciile regale ale
Emiliei, cerand alipirea la Piemont. Napoleon 3 consimte la sf 1859, la
reducerea posesiunilor papale => Cavour se reintoarce 1860 in politica
= plebiscite in Toscana, Parma, Modena si Romagna => unite cu Piemont.
Fr ia Nisa si Savoia. Unificarea = incompleta. 30 Mai 1860 - Giuseppe
Garibaldi = celebra expeditie a celor 1000, pornita in S Ital - a
cucerit Palermo, 7 sept, ajunge la Neapole. 21 oct 1860 = plebiscite S Ital +
Sicilia => unite si ele cu Ital. Unitatea in mare completa, fara
Veneto si Lazio. 4 martie 1861, e convocat Parlamentul Piemontului =
unificarea Ital. 1866 e alipita Venetia = " al 3lea razb de indep" =
razb austr-prus, Ital = aliata Prusiei. Armata ital infranta la
Custozza si Lissa. Victoria prusiana Sadova 1866 => Ital obtine
Venetia. 1862 Garibaldi porneste vs Roma. Fr il bate la Aspromonte =>
conventia sept 1864 : Fr retrage trupele, Ital garanta securitatea terit
papei. Capitala mutata de la Torino la Florenta, pana Roma =
capitala. 1867 Garibaldi iar mars vs Roma, iar batut de Fr, la Mentana.
1870 razb fr-prusac = infrangerea Fr la Sedan. Ital ia Roma. Legea
garantiilor : inviolabilitatea si libertatea papei si 3 000 000
de franci pe an. 1874 - Ital complet unificata. c) Unificarea Germaniei - Prima tentativa 1850,
esuata din cauza Austr => retragerea de la Olmütz. Austr dupa 1850
= presedintia Dietei Confederatiei. Otto von Bismarck -
impiedica Austr sa participe in razb Crimeii (1853-1856),
alaturi de Fr si UK => se pune bine cu rusii. Specula infrangerea
Austr in Ital (Magenta si Solferino), fara angajarea Prusiei in
razb vs Fr. 1845 reinnoieste uniunea vamala cu statele germane, Zollverein,
o extinde, dar fara Austr. Exploateaza bogatiile regiunilor
Ruhr si Saar => Prusia nr 2 carbune din lume. Apar mari
societati industriale: Ruhr - uzinele Krupp, Silezia - uzinele
Oppenfeld. Regele Prusiei, Wilhem I = "printul mitraliilor" 1848 -
infransese revolutia. Liberalii majoritari in Landstag. Regele voia
cresterea efectivelor armatei (serviciul militar 3 ani si sporirea
efectivelor ofiterilor). Landstagul s-a opus, ii refuza creditele necesare
si cere reducerea serviciului militar la 2 ani. Ministrul de razb, von
Roon, sfatuie : Bismarck cancelar. Bismarck = 1859 ambasador in Rusia,
apoi Paris, cancelar in 1862. Nascut 1815, reprezentant al nobilimii din Pomerania, deputat
Landstag din 1847, conservator reactionar. Bismarck a anihilat usor
opozitia din Landstag, impune legea serviciului militar 3 ani, noi
impozite + votarea legii bugetului. A exploatat rascoala pol 1863. Rusia a
reprimat-o salbatic => indignarea Euro. Bismarck promite tarului Alex 2
ajutor in infrangerea rasculatilor, singuru care il aproba. E de
acord cu Napoleon 3 = Congres euro, 0 consecinte concrete. 1863, Franz
Joseph convoca la Frankfurt congresul printilor germani = restructurarea
Confederatiei. Prusia n-a participat => congresul esueaza.
Bismarck deschide probl ducatelor = extinderea teritoriului Prusiei +
implicarea Austr in even dupa care va avea de pierdut. Ducatele : Schleswig,
Holstein si Lauenburg, posesiile regelui Danem. Bismarck atrage Austr in
razb vs Danem = infranta 1865 => conventia de la Gastein : Austr ia
Holstein, Prusia Schleswig si Lauenburg + administrarea portului Kiel din
Holstein. Holstein = ulterior sursa conflictelor austr-prus. Bismarck asigurat
de neinterventia Frantei (1865 vizita la Napoleon 3, Biaritz). Von
Roon reorganiza armata cu ajutorul sefului de Stat Major, von Moltke.
Bismarck april 1866 incearca sa convinga pe Wilhelm sa intre in razb vs Austr -
in Parlamentul german. Printii germani refuza. Prusia preseaza Austr -
acuza de intretinerea atmosferei revolutionare in Holstein. 7 iunie
1866, Prusia invada Holsteinul, Bismarck propune restaurarea Confederatiei
germane fara Austr. In afara statelor germ din N, majoritatea de
partea Austr => 11 iunie 1866 mobilizare generala vs Prus. Razb fulger,
multe vict prusace. Victoria decisiva obtinuta la 3 iulie 1866
Sadova, Boemia. Franz Joseph accepta conditiile, Fr = mediatorul acordului
austr-prus. Pacea Praga, Austr ceda Prusiei Holsteinul, iar Fr Venetia. In
Germ de N, Prusia ia Hanovra, Hesse-Kassel, Nassau si Frankfurt =>
state germane din N + Prusia = confederatie cu organisme federale. Statele
S = independente (intervine Fr), dar cu acorduri cu Prusia = in caz de
razb, armatele lor sub comanda regelui Prusiei. Participau, la un
"parlament vamal" circumscris Zollvereinul-ui. 1867 Napoleon 3 cumpara Luxemburg
de la Tarile de Jos si cerea compensatii lui Bismark, promise la
Biaritz. Bismarck prezinta achizita tendentios => protestul statelor
germane, obligand Fr sa renunte la ea. Spa - regina Isabela 2
izgonita 1868. Sfatuit de Bismarck, Wilhelm I ofera tronul vacant
varului sau Leopold de Hohenzollern. Fr nu e de acord. Ducele de
Gramont, min de externe fr intervine ferm, speriat, Wilhelm I retrage
candidatura rudei sale. Gramont cere garantii scrise => Germ profund
sentiment antifr. 19 iulie 1870 Fr razb vs Prusia = dezastru pt fr,
incercuiti la Metz, infranti la Sedan, 2 sept 1870, dupa o
luna de la inceperea ofensivei prusace. 3 sept 1870 guv fr cade, 4 sept =
republica => guv al Apararii Nationale, min de interne,
Gambetta rezista vs Prusia = esec = Comuna din Paris. Infrangerea Fr = unitatea
Germ + Saxa, Baden si Würtenberg adera la Confederatia Germ. Regele
Bavariei, Ludovic 2, rezista, dar cedeaza de teama sa nu
ramana in afara uniunii vamale. Wilhelm I = imparat, Paris,
Galeria Oglinzilor, Versailles, 18 ianuarie 1871. Fr pierde Alsacia si N
Lorenei. WW1 - anuntat de mai multe
crize (razboaiele balcanice - 1911 - 12 - 13). 1907 - Congresul
socialist - Stuttgart = rezolutie pt stavilirea razboiului. Cauze importante pt
izbucnirea razboiului = aparitia + dezvoltarea statelor nationale si inflorirea
constiintyei nationale. Nationalismul pt unele popoare = aparare, pt altele =
reintregire. Guvernele ce doreau razboi sperau ca acesta va fi de scurta
durata. Inainte de WW1 marile puteri + state mai mici erau organizate in Tripla
Alianta si Antanta. Statele din aceste blocuri militare au facut tot posibilul
pt a se consolida. Presedintele Frantei, Poincaret, accepta tacit interesele
Rusiei in Balcani. Germania voia o monarhie austro - ungara cat mai stabila.
Atentatul de la Sarajevo, 28 iunie 1914 => degenerarea situatiei. La Viena
evenimentul capata dimensiuni supraevaluate. Seful statului major, generalul
Conrad Von Hozendolf si ministrul de externe Berchtold au vazut in atentat
ocazia declansarii razboiului. Austria considera ca era timpul ca Imperiul sa
razbune problemele facute de slavii sudici. Serbiei ii sunt impuse conditii
inacceptabile, nu indeplineste 1 din 13 => la 28 iulie i se declara razboi,
zilele urmatoare Belgrad bombardat => 30 iulie Rusia decreteaza mobilizare
generala. Germania ii cere oprirea ei si ii declara razboi dupa refuzare. 1 august Franta + Germ = mobilizare
generala. 3 august Germ - razb vs Fr. La inceput, UK = indecisa, interesata in primul
rand de chestiunea irlandeza. Primul ministru englez Asquit nu dorea
razboi, dar invadarea Belgiei la 4 august => UK - razboi Germ. Dintre
membrii aliantelor, doar It si Romania raman neutre. Planul strategic a celor 2
comandamente militare se baza pe ideea unui razboi de scurta durata. Planul Schlieffen prevedea
6 saptamani de razboi, in care Germania ar fi
neutralizat cu efective mici Rusia in E, unde mobilizarea incepuse mai tarziu. Grosul trupelor germane urma sa zdrobeasca Fr printr-o invaluire prin Belgia. Comandamentul
francez intocmise planul 17 - autor gen Jeophre = ofensiva frontala in centru
dispozitivului german din Lorena si scoaterea Germ din razboi intr-o singura
batalie, ambele planuri au esuat. Cel german la frontiera Fr in august, apoi
cel francez. Se dau lupte mari la Marna.
La sf 1914 se trece la razb de pozitii. Antanta incearca brese in Artois si
Champagne in 1915 si pe Sommes in 1916, 17, in sectorul Semin des Dames.
Esueaza. Germ isi schimba planul de mers indreptandu-se spre rusi pe care ii
bate la 1915. Frontul era prea lung pt a putea fi sustinut. Resursele puterilor
centrale se diminueaza. O speranta pt Germania = batalia de la Verdun - 1916 -
se spera ca Fr e epuizata. Petain comandantul frontului, a rezistat, Fr fiind
ajutata de intrarea in razboi a Romaniei in vara lui 1916 => o parte a
trupelor germane sunt trimise in E. 1917 - se trece la razboiul submarinelor,
cu scop de a sufoca UK. Flota comerciala britanica are pierderi uriase, dar UK
+ aliatii sunt salvati de intrarea in razboi a SUA. In vara lui 1917 sortii
razb erau inca nesiguri. Era evident ca castigarea razboiului trebuia o
superioritate numerica covarsitoare. 1918 - decisiv pt razb, Rusia
iesind din WW1 datorita revolutiei bolsevice din Petrograd.
Decembrie 1917 regimul bolsevic incheie armistitiul la Brest - Litovsk cu
puterile centrale. Martie - aprilie 1918 Pacea de la Brest - Litovsk. Germ e
favorizata de acest gest => obtine victorii in intervalul martie - iulie
1918. 1918 vara - aliatii occidentali ajutati decisiv de SUA. Folosirea armelor
noi si obtinerea superioritatii aeriene, ce la inceput apartinea Germ =>
iulie 1918 contraofensiva aliatilor. Maresalul Foch a condus aceasta
contraofensiva, ce in sept 1918 il convinge pe Luddendorf, unul din sefii
militari ai Germ, ca Germ risca o infrangere umilitoare. 4 oct -
convorbiri pt armistitiul cu Woodrow Wilson.
Aliatii Germ capituleaza : 1. Bulgaria 2. Turcia.
Austro- Ungaria era minata in interior de miscarile
secesioniste ale natiunilor. 18 oct 1918 Germ
semneaza armistitiul la Compiegne.
WW1 = dezastru pt oameni: 10 milioane morti, 968 miliarde franci in aur doar
cheltuielile militare. Euro = ruinata. Pt prima data razboi total
intre natiuni = dezechilibru politic nemaiintalnit = disparitia imperiilor. Toate
valorile traditionale prabusite. Nimeni nu putea garanta refacerea celor
distruse sau ca WW1 era ultimul razboi.
La conferinta pacii doar invingatorii aveau drept sa hotarasca. Unele tari mici
nu participa (Rus, Spa, Elv, tarile scandinave). Pt prima data participa la rezolvarea
problemelor Euro o putere straina = SUA, dar nu ca putere aliata ci asociata.
Rolul SUA nu a fost marginal, presedintele Wilson avand un program pe 14
puncte. Pt prima data un presedinte american in functie parasea SUA pt a
participa la un conclav ce nu privea direct SUA, pt prima oara in istoria
tarilor europene nu isi mai hotarau singure soarta => Euro isi depasise
puterile morale si materiale, avand nevoie de ajutoare extracontinentale.
Conferinta pacii s-a desfasurat in 18 ian - 28 iunie - 1919. 27 de tari
victorioase, unele neparticipante urmau sa hotarasca soarta lumii. A fost o conferinta
nedemocratica, cele mai importante probleme ale lumii erau hotarate in
Consiliul celor 4 (UK,
Fr, It, SUA). Tratatele
semnate: Germ - Versailles, 28 iunie 1919; Austria - 10 sept, Saint Germain; Bulgaria
- 10 dec, Neuilly sur Seine ; bozgorii - 4 iunie, 1920, Trianon ; 28
oct 1920 cu Rusia (rusii nu semneaza) la Paris ; Turcia - 10 aug 1920 -
Sevres (nerecunoscut de turci). Fr primeste Alsacia si Lorena, Danemarca
primeste o parte din Schlesvig. Grecia lua o parte din Tracia de la bulgari. Erau
create sau marite 11 state din N Euro pana la Marea Neagra. Germ ceda culoarul
Danzig pt a asigura Pol accesul la mare. Euro avea acum 26 de state, in loc de
18 cate erau inainte de WW1. Cele 4 mari imperii dispar. Se considera : -
conferinta nu a multumit pe nimeni ; - unele probleme teritoriale duc la
balcanizarea Euro ; - se creeaza conditii pt crize teritoriale
permanente ; - apar zone dublu disputate ; - se creeaza premisele pt
nasterea revizionismului ; - marea criza = distribuirea reparatiilor de
razboi ; - dupa WW1 Euro = fragila ; - rezolutia conferintei continea
germenii unui nou razboi modern.
