ROMANIA
POSTBELICA-CRONOLOGIE
1944
- feb. 1944- Conferinta
de la Yalta
- 15 mai
1944-in Bucovina ia fiinta primul grup de partizani
antisovietici,condus de Vladimir Macoveiciu din Voitonel
- 20 iunie
1944- ambuscada de la Haciungul Mare.Partizanii lui Macoveiciu lichideaza
un grup de ofiteri de stat major si doua plutoane sovietice de
escorta
- iulie 1944- Conferinta
de la Postdam
- iulie
1944-apare grupul de partizani Constantin Cenusa din Putna
- 23
august1944-iesirea Romaniei din razboiul antisovietic
- 23 august
1944-lovitura de stat de la Bucuresti;arestarea maresalului Ion
Antonescu
- 23 august
1944-guvern condus de generalul C-tin
Sanatescu
- 30 august
1944- intrarea trupelor sovietice in Bucuresti
- august
1944-martie 1945- Coalitia reala- presupune colaborarea comunistilor
cu forte democratice reale
- Toamna
anului 1944-PCR demareaza lupta pt. acapararea structurilor de putere
ale tarii.
- 9 octombrie 1944 - "Acordul de procentaj" semnat la
Moscova 9 octombrie 1944 - "Acordul de procentaj" semnat la Moscova
- 18 oct
1944-caderea primului guvern Sanatescu
- oct-dec
1944-al doilea guvern condus de C. Sanatescu
- 6dec
1944-noul guvern condus de N. Radescu
1945
- 1945-1965-in
fruntea PCR a fost Gh.Gheorghiu Dej.
- februarie
1945- oficialul sovietic Andrei Vasinski a impus regelui Mihai disolutia
guvernului
- martie
1945-dec. 1947- gestionarea puterii de catre comunisti, chiar
daca la guvernare sunt mentinute disidente nesemnificative ale
partidelor democratice
- 5 martie
1945-cateva mii de maramureseni,sub conducerea lui Gavrila
Mihali Strifunda din Borsa se ridica impotriva celor care voiau sa alipeasca
Maramuresul la Ucraina Subcarpatica
- 6 martie
1945-formarea guvernului Petru Groza
- 9 martie
1945- in urma unui schimb de telegrame Groza- Stalin, NV Transilvaniei a
fost reintegrat Romaniei
- 23 martie
1945-noua reforma agrara, care presupunea exproprierea terenurilor
particulare peste 50 ha (~1,5 mil. ha, impartite la ~1 mil. familii)
- 30 martie
1945-legea epurarii institutiilor statului
- 8 mai
1945-infiintarea SOVROM-urilor
- A2a parte a
anului 1945-organizarea de nuclee de lupta anticomuniste
- 17 iulie
1945- au aparut Sovrompetrol, Sovromtransport, Sovrombanc, Sovromlemn
- 23 august
1945-inceputul grevei regale.
- 8 nov. 1945-
In sprijinul monarhiei au avut loc demonstratii, ultima actiune
organizata de PNL si PNT
1946
- 1946-arestarea
lui Stefan Foris
- 7-18 mai
1946- procesul Antonescu
- 26-27 mai
1946- organele NKVD si ale Sigurantei,sub comanda lui Manole
Bodnaras, aresteaza conducerea Sumanelor Negre din Vatra Dornei, in
frunte cu Gavrila Olteanu
- 1 iunie 1946-
executarea maresalului
- 29 iulie
1946-10 februarie 1947- diplomatii romani au participat la Conferinta
de pace de la Paris
- 19 nov 1946- fraudarea alegerilor de catre
Blocul Partidelor Democratice si castigarea acestora.
1947
- 1947-
istoria nationala a fost "revizuita" prin cursul lui M.Roller
- 10 feb 1947-
semnarea tratatului de pace de la Paris
- Iulie
1947-diversiunea de la Tamadau
- 30 iulie
1947- Gruparea Tatarescu este exclusa din guvern
- 29 iulie
1947-dizolvarea PNT
- 23 august
1947- Tratatul de pace a fost ratificat de Parlament
- august
1947-PNL -Bratianu isi suspenda activitatea
- 30 oct-12
nov 1947-procesul conducatorilor PNT
- nov 1947- Iuliu Maniu si alti fruntasi PNT au fost arestati
ca tradatori si condamnati.;a
fost eliminata disidenta liberala din guvern
- 30 dec.1947-
abdicarea regelui Mihai I si proclamarea RPR.
1948
- 1948- s-a
adoptat o noua lege a invatamantului si o lege a cultelor
- 1948-1959-pe
versantul sudic al Muntilor Fagaras actioneaza grupurile de
partizani conduse de colonelul Arsenescu si fratii Arnautoiu
- 1948-interzicerea
Bisericii Greco -Catolice
- 1948-conflictul
Stalin -Tito
- 3 februarie
1948- PCR isi schimba denumirea in PMR in urma congresului de unificare cu
PSD
- martie 1948-
rolul conducator al PMR va fi consacrat prin alegeri (fraudate) . Dupa
alegerile din martie, partidele-satelit, Frontul Plugarilor, Partidul
National-Popular, Uniunea Populara Maghiara, isi inceteaza
activitatea
- aprilie 1948 - este arestat Lucretiu Patrascanu
- 13 aprilie 1948-adoptarea unei noi constitutii
- 14-15 mai
1948-arestari masive de fosti legionari
- 11 iunie
1948-legea de nationalizare a intreprinderilor industriale si miniere
- iulie-august
1948-in judetul Severin actioneaza grupul condus de
colonelul Ioan Uta
- 1 iulie
1948- crearea unei Comisii de Stat a Planificarii, care a elaborat initial
planuri anuale (in 1949 si 1950), apoi planuri cincinale din 1951-1955,
obligatorii
- 30 august
1948-infiintarea D.G.S.P
- 7 septembrie
1948-in comuna Putna este arestat partizanul C. Cenusa
- oct 1948-in
Banat apar grupurile armate conduse de Spiru Blanaru si comandorul Petre
Romasneanu
1949
- 1949-1956 au
actionat mai multe grupuri armate impotriva regimului
- ian
1949-infiintarea C.A.E.R.
- 12-13
ianuarie 1949 -partizanii banateni ataca si ocupa postul de jandarmi
Teregova
- 23 ian 1949-
infiintarea Militiei
- 3-5 martie
1949-plenara PMR in care s-a decis colectivizarea
- 4 aprilie 1949 - este infiintat NATO
- 25 mai
1949-incepe construirea Canalului Dunare-Marea Neagra
- 18 iulie
1949-lichidarea grupului de partizani din Dobrogea condus de Gogu Puiu
- iulie-august
1949- Cele mai puternice rascoale s-au petrecut in Bihor si Arad
- august 1949-
prin decret se infiintau gospodariile agricole colective(GAC),
ulterior numite cooperative agricole de productie (CAP)
- 28 oct
1949-la Sibiu sunt impuscati 25 de partizani in frunte cu maiorul Dabija
- 14-16 dec
1949- ciocniri intre trupele de Securitate si partizanii din Campulung
1950
- 1950-infiintarea
lagarelor de munca fortata
- 5 martie
1950-lichidarea grupului "Babadag"
- iulie
1950-revolte puternice in comunele Ciuperceni,
Silistea, Cosmesti, Negreni
- 7 iulie
1950-rascoala a 22 de sate din judetul Vlasca si Teleorman
- 23 iulie
1950- rascoala taranilor din Tara Vrancei(800 de arestati)
- 12 august
1950 se publica Decretul nr199, care prevede pedeapsa cu moartea pentru
activitati "teroriste"
1951
- 1951-1955-primul
plan cincinal
- 1951-s-a
instituit distinctia "Eroul al Muncii Socialiste"
- 1951-au loc
primele deportari in Baragan
- 30 martie
1951- DGSP ia denumirea de DGSS
1952
- 1952-N.
Ceausescu facuse parte din Biroul Politic al PMR
- mai 1952-
lichidarea "gruparii moscovite" (Ana Pauker, V.Luca, T.Georgescu)
- iunie 1952-
Dej devine prim-ministru
- 10 sept
1952-infiintarea Ministerului Securitatii Statului
1953
- 1953-moartea
lui Stalin
- 5 feb
1953-I. Maniu moare in inchisoarea de la Sighet
- aprilie
1953-Gh. I. Bratianu moare in inchisoarea de la Sighet
- dupa
1953-incepe destalinizarea lui Hrusciov
1954
- aprilie
1954-procesul lui Lucretiu Patrascanu
- Oct
1954-executarea lui Lucretiu Patrascanu
1955
- Sept
1955-DGSS reintra in cadrul MAI
1957
- Iunie 1957- eliminarea
lui Iosif Chisinevschi si a lui Miron Constantinescu; impunerea unei
echipe fidele lui Dej
1958
- 1958-retragerea
trupelor sovietice din Romania
- iulie
1958-revolta in Ganesti-Mures
1960
- 1960-1964-accentuarea
diferentelor de opinii intre reprezentantii regimului comunist
din Romania si cei din Rusia.
- dec.1960-revolta
in Mozaceni-Arges si Vadu Rosca
1962
- 1962-s-a incheiat
procesul colectivizarii
- 27 aprilie
1962-Gh. Gheorghiu Dej anunta oficial inchiderea procesului de
colectivizare
1963
- 1963-Ion
Mihalache moare in inchisoarea de la Ramnicu Sarat
- 1963-Romania
a initiat contacte economice cu statele occidentale, sau proiecte
bilaterale, precum hidrocentrala Portile de Fier, cu Iugoslavia
1964
- aprilie
1964-Declaratia cu privire la pozitia PMR in problemele miscarii
comuniste si muncitoresti internationale
- 1964 -"Declaratia
din Aprilie" a PMR.
- 1964-eliberarea
detinutilor politici
- aprilie
1964-U.R.S.S propune planul Valev.
- 1964-Gh.
Gheorghiu Dej sa puna capat calvarului detinutilor
politici:-prin decretul nr. 176 si nr.:411 au fost eliberati ultimii
10410 detinuti.
1965
- 1965-moartea
lui Gh. Gheorghiu Dej si preluarea conducerii PMR de catre N.
Ceausescu.
- 19 martie
1965- moare Gh. Gheorghiu Dej
- iulie
1965-PMR revine la denumirea de PCR.
- 21 august
1965- se adopta o noua Constitutie care consacra noua etapa a
societatii socialiste si noua denumire a statului, RSR
1967
- 1967-N.Ceausescu
devine presedinte al Consiliul de Stat
- 1967- Pe
plan extern, sunt reluate relatiile cu RFG si Israelul, iar Romania
isi asuma pozitii aparte fata de URSS in cadrul ONU, a CAER, a
Tratatului de la Varsovia.
1968
- 1968-N. Ceausescu
controla Consiliul Apararii.
- Aprilie
1968-plenara CC al PCR care hotaraste reabilitarea victimelor terorii
staliniste din timpul lui Gh. Gheorghiu Dej
- 21 august
1968-condamnarea interventiei sovietice din Cehoslovacia de catre
N. Ceausescu.
1971
- pana in
1971-relaxare interna
- 1971-"Tezele
din Iulie"
1972
- martie 1972-
Romania a cerut CEE un tarif vamal favorizant
- dec 1972- a
aderat la FMI
- 1972-
Ceausescu era apreciat si bine primit in tarile occidentale(Anglia, Franta,
SUA), si obtinea accesul la FMI si asistenta BIRD
1973
- iunie
1973-E.Ceausescu intra in Comitetul executiv
1974
- 1974-congresul
al XI al PCR -A fost lansat "Programul partidului"
- -Ceausescu
devine presedintele RPR.
- 26 martie
1974- N. Ceausescu devine primul presedinte al Romaniei
1977
- aug 1977 - revolta minerilor din Valea Jiului
- 1977-miscarea
lui Paul Goma
1979
1979-, se
constituia la Bucuresti Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii, forma de
protest inspirata din miscarea poloneza
1980
- dupa1980-se
remarca disidenta individuala
- 1980 - infiintarea sindicatului liber
Solidaritatea
1986
- 1986-M.Gorbaciov
anunta o serie de reforme economice si propune reducerea controlului
partidului asupra societatii.
1987
- februarie
1987- are loc o manifestatie studenteasca la Iasi
- 15 nov.
1987-manifestatia muncitorilor de la
uzina "Steagul Rosu" din Brasov.
1989
- Inainte de
1989- s-au afirmat drept disidenti intelectuali ca Doina Cornea, Dan
Petrescu, L. Cangeopol, M. Botez, M.Dinescu, A. Blandiana, G.Andreescu
- tot in
martie- ziarul "Liberation"publica un interviu cu scriitorul M.Dinescu
- martie
1989-anuntarea platii datoriei externe
- 10 martie
1989-"Scrisoarea celor sase"
- nov
1989- inainte de al XIV-lea Congres
PCR, au circulat doua scrisori deschise care criticau politica regimului,
redactate in numele Frontului Salvarii Nationale
- 16 dec
1989-revolta de la Timisoara
- 20 dec 1989-
Timisoara s-a proclamat oras liber
- 21 decembrie
1989-inceputul revolutiei la Bucuresti
- 22 dec
1989-fuga si arestarea lui N. Ceausescu;Constituirea FSN.
- 24 dec.
1989-Securitatea intra sub autoritatea Ministerului Apararii
- 25dec
1989-executia sotilor Ceausescu
- 26 dec
1989-numirea unui guvern provizoriu condus de Petre Roman
- 31 dec
1989-decretul lege nr.:8 s-a autorizat functionarea partidelor
politice.
1990
- 1990-1996-adoptarea
a o serie de legi importante care au pus bazele unei noi economii:legea
fondului funciar,legea caselor nationalizate,legea privatizarii.
- 1 ian
1990-Securitatea este desfiintata printr-un decret FSN
- 6 febr- FSN
a decis sa se proclame partid politic
- 8 febr.
1990-FSN e redenumit Consiliul Provizoriu al Unitatii Nationale
(CPUN)
- feb
1990-atacarea sediilor PNT-CD si PNL
- martie
1990-conflictul etnic de la Tg Mures.
- 11 martie
1990-"Proclamatia de la Timisoara"
- aprilie
1990- Noi agitatii stradale au debutat , cand un grup de simpatizanti
PNT-CD au ocupat Piata Universitatii declarand-o "zona libera de
neocomunism". Ei isi declarau
acordul cu punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara, care viza
interzicerea dreptului la candidatura al fostilor activisti comunisti
si al ofiterilor de securitate pe 3 legislaturi.
- 20 mai
1990-primele alegeri libere
- mai
1990-alegerea Parlamentului
- 13-15 iunie
1990- mineriada de la Bucuresti
- 11 iulie
1990-Parlamentul a devenit Adunare Constituanta si a desemnat o Comisie Constitutionala,
pentru a redacta prima constitutie democratica a Romaniei
postdecembriste.
1991
- 25 si 28
sept- violentele stradale reizbucnesc, odata cu a doua venire a
minerilor la Bucuresti provocand caderea guvernului Roman. Noul
guvern este condus de T. Stolojan
(independent).
- Sept
1991-distrugerea sediului guvernului
- 21
nov.1991-Parlamentul Romaniei adopta Constitutia
- 8 dec
1991-referendum pt. adoptarea Constitutiei.
1992
- 17 iunie
1992- s-a adoptat o noua lege electorala bazata pe un sistem proportional,
cu pragul de 3 % . Pentru presedentie se prevedea un sistem majoritar.
- 11 oct
1992-alegerile sunt castigate de PSDR si Ion Iliescu
1996
- 17 nov
1996-alegerile sunt castigate de CDR si Emil Constantinescu
2000
- nov
2000-alageri castigate de PSD si Ion Iliescu
2004
- martie 2004-admiterea
Romaniei in NATO
- nov2004-alegeri
castigate de Traian Basescu si alianta D.A
A.
Stalinism si national-comunism
Etapele instaurarii regimului politic comunist in Romania
La 23 august 1944 maresalul Ion Antonescu a fost
inlaturat de la putere. Armata sovietica, intrata pe teritoriul
Romaniei in iulie 1944, va sustine in perioada urmatoare P.C.R. in
actiunea sa de preluare a puterii politice.
Septembrie 1944 - martie 1945: Romania este condusa
de guverne avand in frunte pe generalii Constantin Sanatescu si respectiv
Nicolae Radescu, in care sunt inclusi si reprezentanti ai
P.C.R.
In urma intelegerii sovieto-britanice de la Moscova
(octombrie 1944), Romania intra in sfera de influenta
sovietica.
6 martie 1945: supus presiunilor Moscovei, regele Mihai
este obligat sa accepte formarea guvernului condus de dr. Petru Groza,
aflat sub controlul total al P.C.R.
Greva regala, manifestata prin refuzul regelui
Mihai I de a sanctiona actele guvernului (1945-1946), s-a dovedit
ineficienta, nefiind sprijinita efectiv pe plan extern de statele
democratice.
Noiembrie 1946: au fost organizate primele alegeri
parlamentare postbelice care au avut scopul de a legitima prin vot puterea
comunista. Desi au fost castigate de partidele democratice de
opozitie, rezultatul a fost falsificat pentru ca P.C.R. sa
detina controlul complet al Parlamentului si guvernului.
1947: partidele politice democratice (P.N.L., P.N.T.)
au fost desfiintate, liderii lor arestati si condamnati la
inchisoare.
30 decembrie 1947: regele Mihai I a fost obligat sa
abdice. Romania a fost proclamata Republica Populara, procesul
preluarii puterii politice de catre P.C.R. fiind incheiat.
In aceasta perioada, in conducerea P.C.R. s-au
manifestat doua grupuri: cel 'national', care activase
inainte de 1944 in tara (Gh. Gheorghiu-Dej, Lucretiu
Patrascanu) si grupul 'moscovit' format din cei
care activasera in URSS (Ana Pauker, Vasile Luca).
Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej
(1948-1965).
De la 30 decembrie 1947, Romania devine un stat
totalitar, de tip stalinist. Regimul politic este bazat pe concentrarea puterii
in mana unui singur partid: Partidul Comunist Roman (care intre 1948 si
1965, in urma fuziunii din 1948 cu Partidul Social-Democrat, a purtat numele de
Partidul Muncitoresc Roman). Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al
partidului a fost primul dictator comunist roman.
Politica interna
Statul a fost organizat prin Constitutiile de
inspiratie stalinista din anii 1948 si 1952. Potrivit acestora:
monopolul puterii apartinea partidului unic;
principalul organ de conducere al statului era Prezidiul
Marii Adunari Nationale;
toate domeniile vietii sociale se aflau sub controlul
statului;
principiul separarii puterilor era desfiintat;
drepturile si libertatile
cetatenesti erau ingradite, nefiind permisa nici o
forma de opozitie politica.
La nivelul conducerii de partid au aparut
aprige lupte pentru putere si rivalitati, marcate de:
inlaturarea in 1952 a 'gruparii
moscovite';
executarea in 1954 a lui Lucretiu
Patrascanu (liderul 'gruparii nationale').
Monopolul ideologic comunist s-a manifestat prin:
inlaturarea vechii elite politice si
intelectuale;
intreruperea relatiilor cu lumea occidentala;
promovarea proletcultismului (cultura care se bazeaza
pe ideea luptei de clasa si negarea valorilor traditionale);
organizarea dupa sistem sovietic a
invatamantului si culturii;
supravegherea de catre stat a cultelor religioase;
interzicerea Bisericii greco-catolice (1948);
falsificarea istoriei nationale in conformitate cu
interesele politice sovietice.
Dupa retragerea trupelor sovietice din Romania
(1958) s-a trecut la o relativa imbunatatire a
situatiei interne, caracterizata prin:
desovietizarea si destalinizarea treptata a
vietii sociale si culturale;
eliberarea detinutilor politici;
incurajarea legaturilor in domeniile culturii si
stiintei cu statele occidentale;
promovarea unei orientari 'nationale'
in cultura.
National-comunismul - regimul politic al lui Nicolae
Ceausescu (1965-1989).
Politica interna
1965: se desfasoara Congresul Partidului Muncitoresc
Roman, care stabileste revenirea la vechea denumire de P.C.R. si
alegerea in functia de secretar general al partidului a lui Nicolae
Ceausescu. Este adoptata noua Constitutie, prin care Romania
devenea Republica Socialista (R.S.R.).
1967: Nicolae Ceausescu este ales presedinte al
Consiliului de Stat.
Perioada 1965-1971 s-a caracterizat prin:
v
continuarea procesului de desovietizare si
destalinizare inceput de Gh. Gheorghiu-Dej dupa 1958);
v
relativa imbunatatire a conditiilor de
viata ale populatiei;
v
atenuarea politicii represive a Securitatii,
eliberarea si reabilitarea unora dintre detinutii politici;
v
cresterea popularitatii regimului, mai ales
in urma exploatarii sentimentelor nationale;
v
apropierea de statele occidentale, reluarea
legaturilor politice, economice, culturale cu acestea;
v
distantarea fata de URSS,
evidentiata in mod special prin refuzul ca Romania sa
intervina alaturi de statele membre ale Tratatului de la
Varsovia, in 1968, impotriva miscarii democratice din Cehoslovacia.
Perioada 1971-1989 debuteaza cu 'revolutia
culturala', de inspiratie chineza si
nord-coreeana (exacerbarea culturii comuniste, si a cultului
personalitatii lui N. Ceausescu, proiectarea trecerii la o noua
treapta a socialismului - societatea socialista multilateral dezvoltata).
Elementele definitorii ale acestei perioade sunt:
v
instaurarea dictaturii personale a lui N. Ceausescu
(presedinte al Republicii din 1974);
v
promovarea in functiile de conducere a membrilor
familiei Ceausescu (socialismul dinastic);
v
reluarea industrializarii fortate si
realizarea marilor constructii cu scop propagandistic (Canalul
Dunare-Marea Neagra, Casa Poporului - Bucuresti) care
determina secatuirea resurselor tarii si cresterea
rapida a datoriei externe a Romaniei;
v
achitarea datoriei externe (incepand din 1980) prin
restrangerea drastica a consumului populatiei;
v
scaderea accelerata a nivelului de trai;
v
politica de teroare interna exercitata de
securitate si alte institutii ale statului asupra populatiei,
reprimarea drastica a revoltelor (greva minerilor din Valea Jiului - 1977,
manifestatiile muncitoresti de la Brasov - 1987);
v
initierea programului de sistematizare urbana
si rurala care a dus la distrugerea bisericilor, a centrelor istorice
urbane si a satelor romanesti;
v
incalcarea flagranta a drepturilor omului;
v
izolarea tarii in relatiile cu statele
occidentale;
v
respingerea oricaror sugestii de schimbare a
politicii interne (in special dupa 1985, cand Mihail Gorbaciov, in URSS,
initiaza programul sau de reforme politice si economice).
B. Disidenta
anticomunista
Represiunea politica in timpul regimului
comunist.
Inca din 1945, actiunile P.C.R. indreptate
impotriva opozitiei democratice, de intimidare si manipulare a
opiniei publice, anuntau politica represiva ce avea sa fie
aplicata odata cu preluarea puterii depline.
Ulterior, sub acuzatiile de
'colaborationism', 'dusmani de clasa',
'dusmani ai poporului', 'fascisti', au fost
arestati si inchisi membri ai P.N.L. si P.N.T., fosti
demnitari din perioada interbelica, bancheri, industriasi.
Securitatea, infiintata in 1948 dupa
modelul politiei politice sovietice, a instaurat un regim de teroare
interna, indreptata impotriva tuturor celor socotiti
indezirabili de catre puterea comunista si a celor
banuiti ca ar putea opune cea mai mica rezistenta
fata de sovietizarea tarii.
Opozanti sau intelectuali de marca (Iuliu Maniu,
Ion Mihalache, Radu Rosetti, Mihail Manoilescu, Ioan Lupas, Mircea
Vulcanescu, Gheorghe Bratianu, dar si multi altii) au
fost condamnati la inchisoare sau la munca fortata in
lagare, un mare numar de persoane pierzandu-si viata in
detentie.
Sistemul
penitenciar romanesc a cunoscut o dezvoltare fara precedent,
acoperind, practic, intregul teritoriu al tarii. In inchisori precum
Sighet, Aiud, Miercurea-Ciuc, Pitesti, Gherla sau Ramnicu-Sarat ori
la munca fortata, la Canalul Dunare-Marea Neagra, s-au
aplicat masuri de tortura, executii, sau asa-numita
"reeducare".
Represiunea politica din perioada 1948-1964 s-a mai
caracterizat prin utilizarea deportarii impotriva unor
comunitati intregi (germanii din Transilvania, sarbii din Banat);
controlul strict al intregii societati (prin intermediul
retelelor de informatori) pentru a fi preintampinata orice forma
de opozitie.
Ulterior, s-a trecut la eliberarea detinutilor
politici, fara a se renunta insa la supravegherea
populatiei si reprimarea opozantilor.
Represiunea politica din perioada regimului condus de
Nicolae Ceausescu s-a manifestat prin impunerea domiciliului obligatoriu,
supravegherea fostilor detinuti politici, a fostilor membri
ai partidelor democratice, utilizarea spitalelor de psihiatrie ca locuri de
recluziune .
Forme de rezistenta anticomunista.
Principalele manifestari ale luptei anticomuniste au
fost:
rezistenta armata a grupurilor din munti,
cea a
taranilor,
revoltele muncitoresti,
activitatea
disidentilor.
Rezistenta din munti a fost specifica
anilor 1944-1960, fiind organizata de grupurile inarmate de partizani
alcatuite din foste cadre militare, fosti legionari, membri ai
partidelor de opozitie, tarani, intelectuali. Printre acestea
s-au numarat grupurile din Banat si Oltenia, cel din zona
Muscel-Fagaras (grupul "Haiducii Muscelului" al colonelului
Arsenescu si al fratilor Arnautoiu), rezistenta din
Bucovina, reprezentata de Vladimir Macoveiciuc, Gavril Vatamaniuc, Cozma
Patraucean, Dimitrie Rusu. La randul lor, femeile au sustinut
miscarea de rezistenta, platind uneori cu viata. Sunt
cunoscute numele Mariei Plop si al Mariei Jumbleanu, membre ale grupului
Arsenescu-Arnautoiu, ca si cel al Elisabetei Rizea din
Nucsoara (Muscel). Aceasta forma de rezistenta a fost
reprimata cu o violenta extrema de organele de represiune
ale regimului comunist.
Rezistenta din mediul rural a
corespuns cu deosebire perioadei colectivizarii agriculturii,
manifestandu-se prin refuzul inscrierii in formele colective de asociere, al
predarii cotelor obligatorii de produse agricole; atacarea si
devastarea sediilor locale ale P.C.R.; revolte spontane. Conform unor
estimari, peste 80 000 de tarani au cazut victime represiunii.
Revoltele muncitoresti au
aparut in anii '70-'80, ca forma de reactie a populatiei
fata de scaderea nivelului de trai, si au cuprins Valea
Jiului (revolta minerilor din anul 1977) si Brasovul
(manifestatiile din 1987). In urma unui proces trucat, dintre cele peste
300 de persoane arestate la Brasov, 88 au fost deportate in alte zone ale
tarii sau li s-a instituit domiciliul obligatoriu.
Disidentii, precum Paul Goma, Doina Cornea sau
Gheorghe Ursu, au opus o rezistenta individuala, actiunile
lor fiind specifice anilor '70 si '80. Inclusiv fosti membri ai
conducerii P.C.R. au protestat, in 1989, fata de politica
dictatoriala a lui Nicolae Ceausescu (Scrisoarea celor sase).