Isaac Barrow
Isaac(Newton)
Barrow (n. octombrie 1630 - d. 4 mai ) a fost matematician, filolog si
teolog englez, celebru mai ales pentru contributiile in matematica in
dezvoltarea calculului modern (calculul diferential si integral - pe
acea vreme domenii noi ale matematicii). Isaac Newton i-a fost student.
In
domeniul fizicii, s-a ocupat de probleme legate de reflexia si refractia luminii, de studiul letilelor si a reconsiderat explicatia
carteziana a curcubeului.
Dar cea mai de seama contributie a
sa consta in noua sa metoda de determinare a ariilor
si tangentelor curbelor.
Barrow aplica metoda la curbele:
- x² (x²+y²)
= r²y²;
- x³+y³ = r³;
- x³+y³ = rxy,
numita galanda
- y = (r-x)
tan πx/2r, cvadratricea
- y = r tan
πx/2r.
(1643 - 1727)
Sir Isaac
Newton, fizician si matematician englez este
considerat unul dintre cei mai mari oameni de stiinta intrat in istorie prin
contributiile sale in diferite stiinte. Descoperirile si
teoriile lui au pus bazele stiintei din timpul lui pana in zilele noastre.
Newton a fost unul dintre inventatorii unei ramuri a matematicii numita
aritmetica (celalalt a fost matematicianul german Gottfried Wilhelm Leibniz).
El, de asemenea, a rezolvat misterele luminii si opticii, a
formulat cele trei principii ale mecanicii si plecand de la acestea a formulat
legea atractiei universale.
Isaac Newton s-a nascut in ziua de 4 ianuarie 1643 la Woolsthorpe, langa
Grantham in Lincolnshire.Tatal sau (cu acelasi nume) a murit cu trei luni
inaintea nasterii lui. Cand avea trei ani, mama sa s-a
recasatorit si l-a lasat in grija bunicii, timp in care a fost educat la scoala
King's. In sfarsit mama sa, a doua oara vaduva (sotul
a murit cand Newton
avea 11 ani), era convinsa sa-l trimita la scoala secundara din Grantham. Mai tarziu in vara anului 1661, a fost trimis la scoala superioara
Trinity din universitatea Cambridge.
Aici profesorul de matematica Isaac Barrow l-a
incurajat.
Newton si-a primit licenta in 1665. Scola a fost inchisa doi ani,
timp in care Newton
a studiat natura luminii si constructia telescoaopelor. Dupa o varietate de
experimente pe lumina soarelui refractata printr-o prisma, el a ajuns la
concluzia ca razele de lumina care difera in culoare difera de asemenea in
refractabilitate - aceasta descoperire i-a sugerat ca imaginile pot fi
deformate daca razele de lumina trec prin mai multe lentile departate, si a
construit telescopul cu oglinzi reflectorizante. In acelasi
timp el a studiat si miscarea planetelor.
La intoarcerea la Cambridge (1667), Newton a devenit membru
al colegiului Trinity si in 1668 si luat masteratul. In anii urmatori, Isaac
Barrow a abandonat postul in favoarea tanarului sau
elev.
Isaac Newton este renumit pentru descoperirea legii atractiei universale
(pornind de la principiile miscarii orbitale ale lui Johanes Keppler), inspirat
de un mar care i-a cazut in cap. Acest mar l-a pus pe Newton sa
se gandeasca la forta care atrage marul spre Pamant. Aceasta forta este aceasi cu cea care mentine Luna in orbita sa in jurul
Pamantului. Dar in 1684, dupa un schimb de scrisori cu
Robert Hooke si o vizita a lui Edmund Halley (astronom si matematician) a
descoperit ca si Soarele actioneaza cu aceasi forta asupra planetelor si a
dedus si formula matematica. Intre Newton si Hooke a
existat o disputa pentru creditul descoperirii legii. Halley l-a convins pe
Newton sa scrie o carte, si acesta a scris-o in 1687, numele ei fiind Philosophiae
naturalis principia mathematica. Aceasta lucrare l-a facut pe Newton sa fie cel mai mare fizician al acelor vremuri. Isaac Newton
a descoperit si scris toata dinamica corpurilor. Cele 'trei
principii ale dinamicii' au reprezentat bazele viitoarelor descoperiri
ale lui.
Intre anii 1689 - 1701 Isaac Newton a ocupat functii
de conducere in parlament si la universitate. In acest timp s-a aratat un bun administrator. In 1704 Newton a publicat Optics in engleza,
carte pe care a refuzat sa o publice pana la moartea
lui Hooke, vechiul sau inamic. Mare parte din viata lui Newton a avut
conflicte cu alti oameni de stiinta: Hooke, Leibniz si Flamsteed.
