Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate istorieIstoria? O redescoperire conventionala a diverselor cacialmale din trecut! - Octav Bibere





Arheologie Arta cultura Istorie Personalitati Stiinte politice


Stiinte politice


Qdidactic » istorie & biografii » stiinte politice
Tratatul de la Roma si Planul Werner; sarpele monetar european



Tratatul de la Roma si Planul Werner; sarpele monetar european


Tratatul de la Roma si Planul Werner; sarpele monetar european

Fara indoiala pasul principal pe calea integrarii europene 1-a constituit semnarea Tratatului de la Roma, in 1957, de catre reprezentantii celor 6 state - Germania, Franta, Italia, Belgia, Olanda, Luxembourg - care au constituit Comunitatea Economica Europeana. Obiectivul principal il constituia abolirea obstacolelor in calea liberei circulatii a bunurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor. Comitetul monetar, grupand reprezentantii bancilor centrale si a ministerelor de Finante, a constituit o prima etapa catre o mai buna coordonare a politicilor monetare ale statelor membre. Tratatul nu a avut ca obiectiv stabilirea unei monede unice.

De la sfarsitul anilor '60, datorita crizelor sistemului monetar international a crescut nevoia unei mai mari stabilitati monetare. In 1971, la 15 august, statele Unite au suspendat convertibilitatea dolarului in aur, acest lucru ducand la prabusirea sistemului ratelor fixe de schimb stabilit prin acordul de la Bretton Woods din iulie 1944. In 1969, Comisia Europeana a propus Planul Barre, care prevedea o mai buna cooperare si asistenta reciproca in cazul crizelor financiare.



Prima incercare de constituire a unei uniuni monetare in Europa a constituit-o Raportul Werner, in 1970 (numit astfel dupa principalul sau autor, prim-ministrul Luxembourgului). Obiectivele acestui plan erau urmatoarele:

convertibilitatea monedelor;

~ diminuarea fluctuatiilor cursurilor de schimb intr-o marja de 2,25%, cunoscuta sub numele de 'sarpe monetar'

~ liberalizarea miscarilor de capital.

Totodata, raportul sugereaza crearea unei autoritatii bugetare centralizate, nu a unei banci centrale europene, iar moneda unica europeana ramane o eventualitate.


Daca PSD isi rezolva o problema de comunicare, in plan mediatic si imagologic, PUR isi pierde identitatea politica. Iesiti de la guvernare dupa ce nu au obtinut infiintarea unui grup parlamentar propriu, umanistii au dat semnale ca isi concentreaza eforturile pentru o cursa lunga. Au operat modificari doctrinare in statutul partidului, din ianuarie 2003 au declansat "Ofensiva tinerilor", si-au intensificat mesajele anti-guvern si au mers singuri in alegerile locale. Aceste miscari strategice le-au adus primele rezultate. Au obtinut o capitala resedinta de judet si cateva primarii locale. Romeo Stavarache, primarul Bacaului este asociat deja cu un nou model de lider politic. Dar strategia electorala a fost brusc abandonata cu putin timp inainte de alegerile generale. In acest moment, Uniunea cu PSD a indepartat obiectivul liderilor locali umanisti de a invinge "baronii" din teritoriu. PUR a obtinut 32 de fotolii parlamentare, dar si-a pierdut o mare parte din filiale si, prin urmare, o mare parte din electorat.

Or, miza politica a oricarui partid este consolidarea nucleului dur si atragerea unui numar cat mai mare din electoratul "conjunctural". Aceasta neconcordanta cu strategia anterioara a PUR, de a-si mentine o identitate in spatiul politic romanesc, submineaza ideea unei oferte politice electorale.

Ultimele miscari sindicale (din plan politic si mediatic) pot aduce o raza de lumina asupra mizei acestei Uniuni.

Insa, la putin timp de la aderarea lor la C. E. E., Irlanda si Marea Britanie au parasit 'sarpele monetar'; iar pana in 1971 singurele state care au ramas in acest sistem au fost Belgia, Olanda, Luxembourg, Germania si Danemarca. Cu toate acestea eforturile in directia cresterii cooperarii monetare nu au incetat.

Evenimentele anilor '70 caderea. Sistemului Bretton-Woods deprecierea dolarului, socurile petroliere au demonstrat incapacitatea dolarului de a stabili, prin el insusi; un sistem monetar european. Marile au raspuns acestor probleme cu politici economice independente. Germania a adoptat un control mai riguros al masei monetare, in vederea combaterii inflatiei. In schimb, Franta a adoptat o politica bugetara expansionista, care a determinat-o sa paraseasca sistemul in 1976. Absenta unei coordonari interguvernamentale a transformat. experienta sarpelui monetar intr-un recul al integrarii europene. Sistemul nu a reusit sa produca stabilitatea preconizata a cursurilor de schimb. La 'moartea' sarpelui, tarile europene erau la fel de indepartate de perspectiva U.E.M. ca si in momentul planului Werner.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright