Evaluarea Pacientului: Examenul Fizic Detaliat

Evaluarea Pacientului: Examenul Fizic Detaliat

OBIECTIVELE

OBIECTIVELE COGNITIVE

La sfarsitul acestei lectii, studentul lucrator al asistentei medicale prespitalicesti de urgenta va fi capabil sa:

3-5.1                Discute componentele examenului fizic detaliat. (C-1)

3-5.2                Identifice regiunile corpului pentru efectuarea evaluarii in timpul examenului fizic detaliat .  (C-1)

3-5.3                Explice asistenta medicala care trebuie asigurata in timpul examenului fizic detaliat.  (C-1)

Diferentieze efectuarea examenului fizic detaliat la pacientii somatici si traumatizati.  (C-3)

OBIECTIVELE AFECTIVE

La sfarsitul acestei lectii, studentul lucrator al asistentei medicale prespitalicesti de urgenta va fi capabil sa:

3-5.5                Explice ratiunea sentimentelor pe care acesti pacienti le pot incerca. (A-3)

OBIECTIVELE PRACTICE

La sfarsitul acestei lectii, studentul lucrator al asistentei medicale prespitalicesti de urgenta va fi capabil sa:

3-5.6                Demonstreze aptitudinile implicate in efectuarea unui examen fizic detaliat.

            (P-1,2)

Examenul Fizic Detaliat

Introducere

Examenul fizic detaliat este o etapa  importanta in procesul determinarii cauzei  si severitatii traumei sau bolii pacientului. Scopul primar al examinarii fizice este de a descoperi patologiile neprimejdioase pentru viata astfel incat acestea sa fie corect asistate. Desi nu e necesar de efectuat  examenul detaliat in toate situatiile, el  poate oferi informatie ce nu poate fi obtinuta printr-o oricare alta cale. Spre exemplu, un pacient cu leziuni a tesuturilor moi a degetului, fara un mecanism semnificativ al traumatizarii, nu necesita un examen fizic complet. Examenul poate fi limitat la extremitatea afectata. Insa daca, leziunea a survenit in timpul unui accident de autovehicule la o viteza inalta, lucratorul asistentei medicale urgente trebuie suspecteze traume ce pot fi mai severe insa mai putin evidente. In ultimul caz o examinare fizica completa este obligatoriu necesara. Examenul fizic este vital pentru orice pacient cu un nivel al constiintei alterat, traume majore, un mecanism al traumatismului prezent sau cand natura bolii sau traumei este necunoscuta.

Conform prioritatii, examinarea fizica urmeaza dupa examenul primar, in cadrul caruia sunt verificate caile respiratorii, respiratia, circulatia, si nivelul constiintei. Examenul detaliat trebuie sa fie amanat pana cand toate patologiile primejdioase pentru viata descoperite in examinarea primara sunt corijate. Aceste situatii pot include obstructia cailor respiratorii, stopul respirator, stopul cardiac, hemoragiile  sau alte patologii grave care pot fi critice pentru viata. Unele traumatisme, cum sunt fracturile extremitatilor, sunt dramatice in aspect si au potentialul de sustragere a atentiei  lucratorului asistentei medicale urgente de la efectuarea unei examinari primare adecvate. Trecerea la examinarea fizica detaliata anterior efectuarii examinarii primare poate avea consecinte mortale. Retineti, caile respiratorii sunt  pe primul loc, respiratia pe al doilea, circulatia pe al treilea. Orice alta trauma este neimportanta pana cand examenul primar nu a fost efectuat si toate starile cu risc potential pentru viata pacientului au fost corectate. corectate.

Timpul este critic pentru pacientii grav traumatizati. Dupa cum o sa fie studiat in urmatoarele capitole, pacientii cu traume majore pot compensa aceste traume doar pentru o perioada limitata de timp. Acestor  pacienti lucratorul asistentei medicale urgente trebuie sa efectueze o evaluare detaliata in ambulanta pe drum spre spital. Intarzierea transportarii in folosul completarii unui examen fizic sau a oricarei alte proceduri ne necesare pentru mentinerea functiilor vitale ale pacientului, nu este in interesul pacientului.

Determinarea necesitatii efectuarii unui examen fizic cu  efectuarea altor prioritati nu este intotdeauna usoara. Lucratorul asistentei medicale urgente trebuie sa-si puna urmatoarele intrebari pentru a facilita determinarea cand si daca examenul detaliat trebuie sa fie efectuat.

Am efectuat examenul primar?

Am corectat orice stare grava pentru viata gasita in examenul primar?

Este pacientul stabil?

Am suficient timp pentru efectuarea examenului si pentru reevaluarea cailor respiratorii, respiratiei, si circulatiei?

Am suficient timp pentru a efectua examenul si inca sa monitorizez semnele vitale de baza?

Daca raspunsul este nu la oricare din aceste intrebari, examenul fizic detailat trebuie sa fie amanat. Reevaluarea cailor respiratorii, respiratiei, si circulatiei, monitorizarea semnelor vitale, necesitatea transportarii pacientilor instabil  preiau prioritatea fata de examenul fizic complet. Daca este incert cand trebuie efectuat examenul, el se va efectua in drum spre spital.

Tehnica de Efectuare a Examenului Fizic

Conceptiile de baza

Inspectia, palpatia, si auscultatia sunt pietrele de temelie a examinarii fizice pentru lucratorul asistentei medicale urgente. Lucratorul asistentei medicale urgente va inspecta vizual zona ce trebuie examinata cautand deformari, contuzii, abraziuni, penetratii, arsuri, plagi lacerate, edeme, si alte neregularitati.

Lucratorul asistentei medicale urgente trebuie sa observe culoarea pielii a fiecarei parti examinate a corpului. Este roza, sau normala pentru rasa si tipul pielii? Este pala sau cianotica?  Sunt prezente semne de trauma ca deformari, contuzii, abraziuni, penetratii, arsuri, edem, sau plagi lacerate? Este prezent un eritem, eruptie sau eliminari? Orice constatare din acestea trebuie sa fie observate.

La palparea pacientului, observati temperatura pielii. Este pielea calda sau rece la atingere? Este prezenta o crepitare, instabilitate, sau durere observata. Lucratorul asistentei medicale urgente trebuie sa inceapa examenul fizic de la regiunea capului si sa se deplaseze spre membrele inferioare. Este important ca lucratorul asistentei medicale urgente sa memorizeze succesiune efectuarii  acestei proceduri in aceeasi ordine, si ea sa fie efectuata la fel pentru fiecare pacient. Prin efectuarea acestui lucru, examinatorul reduce sansa omiterii examinarii unei parti a corpului.

Examinarea Capului

Incepeti prin inspectarea capului cautand orice deformare, contuzii, abraziuni, penetratii, arsuri, plagi lacerate, sau edeme. Palpati scalpul pentru a simti sensibilitatea sau crepitarea oaselor. Palpati osul frontal urmat de oasele temporale pe ambele parti ale capului. Continuati in spate palpand ambele oase parietale. Finisati prin palparea osului occipital. Utilizati o presiune gentila cu palma maini pentru a efectua examenul.

Referat: Clasificarea alimentelor permise pentru mentinerea echilibrului ponderal Document online: Trebuie inlocuit zaharul copiilor cu indulcitori?

Presiunea se efectueaza atent  pentru a evita presarea fragmentelor instabile  osoase in encefal. Daca lucratorul asistentei medicale urgente simte o modificare a scalpului sub mainile sale, atunci examinarea trebuie intrerupta. Daca pacientul are aplicat colierul cervical, nu-l inlaturati pentru a efectua examinarea. Stabilizarea regiunii cervicale a coloanei vertebrale este mai importanta decat examinarea detailata.

Examinarea Ochilor

Inspectati ochii pentru depistarea deformarilor, contuziilor, penetratiilor, arsurilor, plagilor lacerate, sau a edemelor. Observati daca pacientul poarta ochelari sau lentile de contact. Inlaturati ochelarii pentru a completa examinarea. Lentilele de contact corect pozitionate pot fi lasate.

Ochiul normal are o sclera alba si o pupila perfect rotunda. Ingalbenirea sclerei, numita  icter, poate fi un semn al unei boli hepatice. Trauma ochiului poate cauza o colectie de sange in camera anterioara a ochiului, numita hifema. Un corp strain sau alti iritanti pot cauza un aspect general inrosit al ochiului. Asa patologii ca: glaucomul si neurosifilisul sau areflexie pupilara (sindromul Argyll-Robertson) poate cauza o forma iregulata, asimetrica a pupilei. Supradozaj cu substante narcotice (derivate din opium, cum este sulfatul de morfina, hidrocodonul, si meperidine) pot fi cauza unei pupile ingustate.

Pupilele dilatate, uni sau bilateral, pot fi cauzate de un traumatism sau o patologie grava a Sistemului Nervos Central in special o crestere a presiunii intracerebrale. Midriaza survine in cazul unui stop cardiac. Dupa inspectarea ochilor lucratorul asistentei medicale urgente trebuie sa verifice acuitatea vizuala a pacientului, ca pacientului sa citeasca ecusonul lucratorului asistentei medicale urgente sau orice alt text de marime similara. 

Ulterior se va evalua reactia pupilelor la lumina. Pentru aceasta procedura lucratorul asistentei medicale urgente va avea nevoie de un dispozitiv de iluminat de marimea unui pix si o camera moderat intunecoasa. Se va utiliza o sursa luminoasa  de intensitate moderata. Pupila normala se va contracta atunci cand e expusa la lumina. Iluminarea unui singur ochi trebuie sa declanseze reflexul involuntar. Acest reflex va cauza si ingustarea pupilei opuse la luminarea ochiului celuilalt. Raspunsul pupilei la lumina trebuie sa fie rapid. Areactivitatea sau  reactia incetinita trebuie sa fie considerate anormale.

In final, lucratorul asistentei medicale urgente trebuie sa testeze miscarile globilor oculari. Normal ei  se misca concomitent  in toate directiile. Incepeti examenul prin plasarea degetului la 10-15cm in fata pacientului. Miscati degetul in jos si in sus,la dreapta si la stanga, si in final intr-un cerc. Este necesar de a reexamina miscarile coordinatorii ale ochilor si daca  un ochi se misca iar altul ramane pe loc sau se misca in alta directie atunci se va suspecta o afectiune neurologica sau un traumatism a orbitei.

O miscare a globilor oculari la privirea laterala se numeste nistagm. Acest semn apare in intoxicatiile cu alcool sau  sedative. Se va retine ca  un examen normal al ochiului releva o pupila regulata, rotunda, ce e reactiva la lumina, si miscari a globilor oculari adecvate.

Examinarea Fetei

Examinarea fetei poate facilita  lucratorului asistentei  medicale urgente in determinarea traumatismelor  oculte cu risc  pentru viata pacientului. Inspectati intreaga fata pentru determinarea deformatiilor, contuziilor, abraziunilor, penetratiilor, plagilor lacerate, sau a edemelor. Palpati pentru depistarea durerii , instabilitatii, si a crepitarilor. Examinati maxilarul superior, mandibula, si ambele oase zigomatice. Se va utiliza presiunea usoara pentru a evita destabilizarea fracturilor de oase  posibile. Fracturile oaselor faciale pot provoca dereglari in permeabilitatea  cailor respiratorii, hemoragie abundenta, si tumefiere rapida. Arsurile fetei pot fi asociate cu arsurile cailor respiratorii. Se va monitoriza orice pacient cu arsuri ale fetei ca arsuri ce compromit si  caile respiratorii .

Examinarea Urechilor

Se va inspecta urechea pentru prezenta de eliminari, plagi lacerate, arsuri, hemoragii, sau abraziuni. Hemoragia din conductul auditiv extern poate indica o fractura la baza craniului. Inspectati zona  in spatele urechii pentru depistarea hematoamelor cunoscute ca "semnele  de lupta". "Semnele de Lupta" sunt un indice care asociaza fractura la baza craniului.

In anumite cazuri de trauma a capului se poate determina scurgerea  din ureche a lichidului cerebrospinal. In asa situatii se aplica un pansament in regiunea pavilionului urechii. Tamponarea conductului auditiv este contraindicata. Daca o faceti aceasta poate duce la cresterea tensiunii intracraniene. Pentru determinarea  prezentei lichidului  cerebrospinal intr-o scurgere din ureche este picurarea  acestuia pe un pansament de tifon 4x4. Peste 5 minute se va evalua pansamentul pentru a observa  daca apare un inel seros in jurul picaturii de sange de pe pansament. Prezenta unui asemenea inel este numita Semnul Halou si indica prezenta lichidului cerebrospinal in eliminarile hemoragice.

Examinarea Nasului

Hemoragia in caile respiratorii este principalul risc care apare  in  traumele nasului. Examinarea se va incepe prin inspectarea nasului pentru depistarea deformatiilor, contuziilor, abraziunilor, penetratiilor, plagilor lacerate, arsurilor si edemelor. Arsurile din jurul narilor pot indica o arsura  severa a cailor  respiratorii. Ca si in cazul urechilor, prin nas se poate scurge lichid cerebrospinal, daca pacientul a suferit o fractura la baza craniului. In final  se va inspecta septul nazal, care  este pozitionat pe linia mediana. Devierea septului poate obstructiona pasajul nazal si face imposibila trecerea unei pipe  nazofaringiene in caz de urgenta. Palpati nasul pentru a simti crepitatiile, durerea,  instabilitatea osoasa.

Examinarea Cavitatii bucale

Dintii rupti, hemoragiile din plagile lacerate, si voma pot obstructiona caile respiratorii. Cavitatea bucala  trebuie sa fie examinata in examenul primar pentru detectarea si inlaturarea oricarui obiect  ce poate obstructiona caile respiratorii. In examinarea detaliata sarcina principala este de a inspecta global cavitatea bucala pentru asigurarea libertatii  cailor  respiratorii. Este util de a  folosi o  lanterna pentru a asista lucratorul asistentei  medicale urgente in efectuarea acestei examinari.

Anterior de efectuarea examenului cavitatii bucale este necesar de a opri aspiratia din cavitatea bucala a sangelui  sau maselor vomitive, si inlaturati dintii rupti. Inspectati gura pentru depistarea arsurilor, plagilor lacerate, edemelor, dintilor rupti, lichidelor, si deformatiilor mandibulei.

La aceasta etapa, lucratorul asistentii medicale urgente trebuie sa atraga o atentie particulara culorii  mucoasei. Mucoasele palide sunt un indice ca pacientul este in soc (perfuzia scazuta a tesuturilor). Mucoasele cianotice indica ca pacientul e in hipoxie. La orice pacient cu arsuri in  jurul cavitatii bucale (arsuri periorale) trebuie de suspectat arsuri ale cailor respiratorii. Acesti pacienti vor fi supravegheati in dinamica, cu monitorizarea continua la prezenta simptomelor de afectare a sistemului respirator si spitalizare de urgenta.

Examinarea Gatului

Gatul necesita o examinare minutioasa. Inspectia se  incepe cu suprafata anterioara a gatului. Se va atrage atentia la deformatii, contuzii, abraziuni, plagi lacerate, arsuri sau edeme. Observati prezenta la pacient a unui tub de traheostomie. Daca el este prezent, asigurati-va ca acesta este liber de orice obstructii, inclusiv sange sau mucus. Este prezenta o hemoragie majora? In prezenta plagilor lacerate se va atrage atentia la leziunea vaselor mari, deoarece in lumenul lor poate nimeri aer si provoca embolie gazoasa. Laceratiile gatului trebuie sa fie asistate imediat prin plasarea unui pansament ocluziv in regiunea plagii. Se va atrage atentia la pozitia traheii. Devierea traheii  este un semn agravant. Aceasta simptomatica indica ca pacientul a suferit un pneumotorax sufocant. Pneumotorax sufocant apare atunci cind aerul patrunde in cavitatea pleurala si creaza o presiune asupra organelor toracice. Pacientii cu deviere traheei necesita transportare de urgenta la cel mai aproape departament de urgenta. Retineti ca traheea va devia inspre partea sanatoasa.

Se va atrage atentia la turgescenta venelor jugulare. Venele jugulare in mod normal  sunt pline atunci cand pacientul este culcat. Venele jugulare colabate in pozitia culcat pe spate poate indica prezenta hipovolemiei cauzata de deshidratare sau hemoragie. Asezarea pacientului sub un unghi de 45 grade va permite o evaluare mai corecta a venelor jugularei. In aceasta pozitie venele jugulare trebuie sa fie colabate. Nu inlaturati imobilizarea cervicala la asezarea pacientului sub un unghi de 45 grade. Este mai importanta mentinerea imobilizarii cervicale, decat executarea acestui examen de catre lucratorul asistentei medicale urgente. Venele dilatate ale gatului pot fi un semn al insuficientei cardiace congestive, si pneumotoraxului sufocant la fel ca si in multe alte traumatisme grave. Dilatarea venoasa jugulara la un pacient asezat sub un unghi de 45 grade trebuie sa fie considerata ca un indice grav.

Urmeaza palparea gatului. Scopul este de a palpa in regiunea gatului a emfizemului subcutanat. Aerul subcutanat produce o senzatie de crepitatie la palpare. Aceasta situatie rezulta atunci cand aerul nimereste  sub piele din cauza unei rupturi a traheii, bronsiilor sau esofagului. Ulterior se va palpa portiunea posterioara a gatului. Daca e prezent corsetul cervical, nu-l inlaturati pentru a continua examinarea. Daca nu e prezent un corset cervical palpati usor de la baza craniului in jos spre portiunea cervicala a coloanei vertebrale determinand orice durere, instabilitate sau crepitatie. Se va nota orice deformare sau aberatie la nivel de coloana vertebrala. Fiti atenti, evitati miscarea fragmentelor instabile de oase. 

Examinarea Cutiei toracice

Se va efectua inspectia pacientului. Prezinta pacientul o insuficienta respiratorie? Observati frecventa, ritmul, adancimea, si efortul muscular al respiratiei. Utilizarea muschilor auxiliari in actul de respiratie, la fel ca si prezenta tirajelor intercostale sau supraclaviculare indica o insuficienta respiratorie severa. Administrati pacientului un flux suplimentar de oxigen, daca aceste semne au fost constatate.  

Inspectati cutia toracica pentru depistarea deformatiilor, contuziilor, abraziunilor, asimetriei, plagilor lacerate, penetratiilor sau arsurilor. Se va atrage atentia la prezenta miscarii paradoxale a cutiei toracice, determinat de fracturi multiple a coastelor. Peretele toracic patologic mobil trebuie sa fie asistat imediat prin plasarea unui pansament compresiv deasupra zonei afectate pentru a stabiliza trauma. Plagile  deschise ale cutiei toracice pot cauza dereglari a functiei de respiratie. In acest tip de plagi se va determina prezenta bulelor de aer in plaga sau sunet de aspiratie a aerului.

Aplicati pe plaga un pansament ocluziv fixat din trei parti. Palpati cutia toracica cautand zonele de durere, instabilitate patologica si crepitatie.

Palpati coastele si sternul.

Plasati mainile pe cutia toracica a  pacientului in asa mod ca degetele mari sa fie impreunate la linia mediana. Daca pacientul e constient rugati-l sa respire profund.

Simtiti orice crepitatie, si observati daca cutia toracica participa simetric in actul de  respiratie.

Ulterior utilizati stetoscopul pentru a ausculta sunetele respiratorii. Ascultati deasupra partii anterioare a cutiei toracice pe linia medio-claviculara. Miscati-va lateral, ascultand de-a lungul liniei axilare medii sau dea lungul spatiului V intercostal.

Determinati localizarea si calitatea sunetelor respiratorii, in special sunetele anormale cum sunt ralurile sibilante si crepitante. Comparati sunetele respiratorii bilateral. Sunetele respiratorii normale sunt clare, fara raluri, si egale pe ambele parti ale cutiei toracice.

Examinarea Abdomenului

Inspectati abdomenul pentru depistarea balonarii, contuziilor, abraziunilor, penetratiilor, arsurilor, plagilor lacerate, traumelor si cicatricelor. Prezenta cicatricelor sau striilor poate fi un indice al unei boli precedente, care a dus la dezvoltarea acestei urgente. Prezenta unui hematom periombilical indica ca pacientul prezinta o hemarogie intraperitoneala. Hematoamele situate pe partea laterala a abdomenului pot indica prezenta unei hemoragii retroperitoneale.

Se va incepe palparea prin aplicarea unei presiuni usoare deasupra fiecarui cadran al abdomen.

Se va atrage atentia la fata pacientului pentru depistarea durerii in timpul palpatiei. Este important sa priviti fata pacientului si nu propriile maini ale examinatorului. Pacientul poate indica disconfort prin incordarea abdomenului in timpul examinarii. Este necesar de a documenta corect localizarea precisa a fiecarui semn patologic in dependenta de cele patru cadrane a peretelui abdominal anterior.  

Patologiile cutiei toracice deseori se vor manifesta prin simptome abdominale. Uneori in prezenta acuzelor abdominale, este necesar de a efectua examenul cutiei toracice. Dupa palparea abdomenului la prezenta durerii, lucratorul asistentei medicale urgente trebuie sa efectueze o palpatie profunda pentru depistarea semnelor de excitare peritoneala. Semnele de iritare peritoneala sunt prezente atunci cand peritoneul este iritat datorita hemoragiilor, infectiilor, sau prezentei corpilor straini in cavitatea peritoneala. Avertizati pacientul despre ceea ce doriti sa faceti, apoi presati usor abdomenul cu mana, urmeaza o pauza scurta, apoi rapid luati mana. Observati fata pacientului pentru depistarea semnelor de durere. Daca durerea se accentueaza atunci cand este luata mana de pe abdomen, simptomul de iritatie peritoneala se considera pozitiv. In apendicita acuta simptomul de iritatie peritoneala este pozitiv si pe partea opusa a  abdomenului.

Trauma grava, apendicita, sarcina extrauterina rupta si multe alte cauze a unui abdomen acut reprezinta urgente chirurgicale care nu pot fi asistate la etapa de prespital. Transportarea acestor categorii de pacienti va fi de urgenta.

Examinarea Pelvisului (bazinului)

Se va incepe prin inspectarea pelvisului pentru depistarea deformatiilor, contuziilor, abraziunilor, penetratiilor, arsurilor, plagilor lacerate sau edemelor. Palpati pentru depistarea durerii, instabilitatii, sau crepitatiilor. Plasati mainile pe cristele iliace si apasati usor in jos si in interior pentru a testa stabilitatea pelvisului. Nu deplasati pelvisul inainte si inapoi.

Examinarea Extremitatilor

Aceasta etapa a examenului lucratorul asistentei medicale urgente trebuie s-o inceapa prin inspectarea extremitatilor inferioare.

Cautati deformatiile femurului, tibiei si fibulei.

Retineti ca oasele tubulare lungi sunt cauza potentiala a hemoragiilor grave. Examinati atent pentru a evidentia fracturi deschise, plagi lacerate, arsuri si edeme. Palpati fiecare picior pentru depistarea durerii, instabilitatii sau crepitatiilor. Repetati aceasta examinare la nivelul extremitatilor superioare, concentrandu-va la humerus, radius si ulna. Desi aparenta unor traume musculoscheletale este complet dramatica, retineti ca majoritatea unor asemenea traume nu sunt primejdioase pentru viata. Transportarea de urgenta a pacientilor critici traumatizati preia controlul asupra imobilizarii. Nu retineti transportarea pentru aplicarea atelelor.

In final, efectuati o examinare succinta pentru a evalua calitatea circulatiei, functiilor motorii si senzoriale ale extremitatilor. Incepeti prin evaluarea pulsului si reumplerii capilare.

Pentru a testa reumplerea capilara apasati loja unghiala a oricarui deget. Eliberati presiunea si observati cit de repede se recoloreaza loja unghiala. Unghia trebuie sa-si schimba culoarea din palida in roz in mai putin de 2 secunde. Reumplerea capilara mai mult de 2 secunde este un indice a perfuziei tisulare reduse.

Testul pentru activitatea motorie  necesita ca pacientul sa fie constient si capabil sa urmeze ordinele. Rugati pacientul sa miste degetele mainilor si picioarelor. Observati orice deficit al activitatii motorii.

In final verificati sensibilitatea extremitatilor prin atingerea usoara a degetelor pacientului, mainii, antebratului, piciorului, gambei, si coapsei cate una pe rand. Intrebati pacientul constient daca el simte care regiune o atingeti.

Usor piscati pacientul de toate cele patru extremitati. Intrebati pacientul daca va poate spune de unde provine durerea. Scopul examinarii este testarea sensibilitatii la o atingere usoara si durere, si sa nu daunati pacientului. La un pacient inconstient aplicati stimuli durerosi si observati reactia pacientului, daca e prezenta.

Examinarea Coloanei Vertebrale si a Toracelui Posterior

In timp ce mentineti pacientul intr-o linie ca un tot intreg, usor rostogoliti pacientul pe o parte. Inspectati spatele pentru depistarea oricarei deformatii, contuzii, abraziuni, penetrari, arsuri, plagi lacerate sau edeme. Inspectati partea posterioara a toracelui folosind aceleasi criterii. Retineti ca plagile regiunii posterioare a toracelui vor trauma  aceleasi structuri ca si cele ale partii anterioare a toracelui. Palpati regiunea posterioara a cutiei toracice, si dea lungul coloanei vertebrale. Observati orice durere, instabilitate, sau crepitatie.