Imunoglobuline

Molecule de natura glicoproteica sunt sintetizate de plasmocite sub actiunea unui imunogen. Ig se gasesc in ser umori si in majoritatea tesuturilor prezinta o migrare elcetroforetica lenta motiv pentru care sunt denumite si gama globuline unele din acestea depasesc zonele gama iar altele se intind pe o arie larga a traseelor electroforetice.

Ig au functi biologice multiple : se caracterizeaza printr-o dualitate struturala datorita celor2fragmente pe care le includ.

-fractiunea Fab va fixa atg

-Fc va participa la multiple activitati efectorii.

La baza structurii unei Ig sta unitatea monomerica astefl incat toate Ig.au aceleasi numar de unitati de baza :

*2lanturi polipeptidice usoare notate cu L(light)avand 23kDa.Aceste lanturi poate fi de K sau l

*2lanturi grele H(heavy)de 50-70kDa(tipuri de lant greu :m d g g g a a e)definesc clasa si subclasa de Ig.).

La nivelul acestor lanturi se gasesc legaturi se gasesc legaturi disulfidice atat interlanturi(intalnim si interactioneaza covalent al caror numae difera in functie de molecula de Ig)cat si intralant.

In raport cu variabilitatea secventelor de aa lant H si L prezinta de 2 portiuni :variabile constante.

Lantul L prezinta o portiune variabila notata cu Vlin teriorul carei exista 110AA si o portiune constanta notata cu Clcu 110aa.Lantul H prezinta o portiune variabila-VH cu 110aa si 3 portiuni constante cu 330aa.

Domenii

Lanturi H si L vor prezenta regiuni globulare care prin pliere vor forma domenii.Fiecare domeniu contine o legatura disulfidicaintralant.Lantul H prezinta un domeniu variabilnotat VH si 3,4domenii constante notate cu CH1-4.

Lantul L prezinta un domeniu variabil Vlsi un domeniu constant notat cu CL.

Oligozaharide

Carbohidratii sunt atasati la nivelul lantului H la majoritatea Ig dar se pot atasa si in alte regiunii.

Regiunea balama

-e situata intre domeniu CH1 si CH2 ale lanturilor H. reprezinta situsuri de clivajpentru enzimele preteolitice. Actiune papainei pe molecula de Ig elibereaza2 fragmentemonovalente Fab(VL VH CH1)si un fragment Fc.

Pepsina scindeaza molecula deIg eelibereaza 1 fragmentFabbivalent si peptidul pFc.

Structura regiunii variabile

Compararea secventelor de aa din regiunile variabile ale lanturilor L si H a aratat cea mai mare variabilitatea a rezidurilor in3 regiunii denumite regiuni hipervariabile regiuni ce determina hipercomplentaritatea.

Atc cu diferite specificitati(cu situsuri combinative difera au regiunii hipervariabile diferite.Astfel anumite rezidurii de aa din aceasta regiune interactioneaza specific cu atg restul de aa au rol doar in constituirea invaginarii domenilor variabile prin care se fixeaza atg si in mentinerea integritati situsului de legare.

Intre regiunile hipervariabile se gasesc anumite regiunii numite 'framework ' ce vor determina impartirea Ig in clase si subclase.

Paratopul situsul combinativ

Este zona de recunoastere a epitopului si de interactiune a moleculei de Ig cu epitopul.

Este reprezentat de supapunerea in spatiu a zonelor hipervariabile apartinand lanturilor L si H. Atc si atg interactioneaza printr-o complementaritate spatiala.

Valenta atc=reprezinta numarului de situsuri de combinare existente in molecula de Ig ce nu sunt impiedicate steric sa-si manifeste activitatea.

Afinitatea=forta de legare dintre un situs combinativ a unei Ig cu un epitop.

Aviditatea=forta de legare dintre 2 molecule un atc si atg dar lunadu-se in considerare toate situsurile de functionale.

Variantele antigenice ale Ig

Izotiipurile=epitopi codificati de segmente genetice identice la toti indivizi unei specii localizate in special la nivelul domenilor constante ale lanturilor L si H.

Allotipuri=epitopi corespondenti genelor alelice ce codifica constanta Ch si Cl ;codifica alltip Gm de pe lantul H al Ig.G,allotip Am de pe lantul H al IgA si Km d pe lantul L.

Idiotipurile=epitopii purtati de domenii hipervariabile ale lantul H,L si de domeniile variabile ale lantul ce formeaza TCR.

Idiotipul este definit ca un set complet de idiotipi din regiunea variabile a Ig si din regiunile variabile ale lui TCR.

Clase si subclase de Ig

Ig se impart in 5 calse :IgG IgM IgD IgA IgE

-in cadrul *Ig.G exista 4subclase(Ig.G1-4)

*Ig.Asubclase Ig.A1-2,Ig.A seric,Ig.A secretor.

Ig.G

-se prezinta sub forma unui monomer

-este cea mai raspandita detinte 8-%din totalul Ig.

-este cea mai raspandita in fluidele corpului este prezenta si extravascular

Analiza: Fibrele alimentare - sursele de fibre (celuloza) - clasificarea lipidelor, glucidelor, glucido-lipidelor si a fibrelor alimentare Document online: Clasificarea drajeurilor

-intervine in raspunsul imun secundar

-combate microorganismele si toxinele lor.

-reprezinta izoaglutinine Rh si factorul lupic

-strabate plancenta

-fixeaza complementul pe cale clasica

-se leaga la PMN si macrofage

-migreaza in aria g la electroforeza

-GM 150 kDa.

-numarul unitati tetrapeptidice=1

-lant H=g

-lant L=k+g

-3unitati pentru a lega atg

-concentratia in ser8-16mg/ml

Ig.M

-poate fi monomer sau pentamer(prezinta un lant Joint(j)ce participa la polimerizarea moleculei)

-atc aglutinanti forte eficienti predomina intravascular

-intervine in raspunsul imun primar

-este efectiv in prima linie de aparare impotriva bacterilor

-rol de opsonine

-participa in spatiul vascular la reactii imune

-ca monomer=receptor al limfocitelor B(BCR)

-reprezinta izoaglutinine ABO si FR.

-fixeaza complementul pe cale clasica

-GM 900kDa

-lant H=m

-lant L=k+l

-are 5valente pt legarea atg(10 molecule)

-concentratia serica 0,5-2mg/ml

-reprezinta 6%din totalul Ig.

Ig.A

-se prezinta ca monomer sau dimer

-atunci cand aditioneaza componenta secretorie dimerul Ig.A=Ig.As

-se inatlneste in majoritatea secretiei seromucoase

-apara suprafata externa a corpului

-actioneaza lizozomul-actiune bactericida

Rolul Ig.As la nivelul mucoaselor respiratorie digestiva urogenitala

-actioneaza ca o prima linie de aparare

-fixeaza atg particulare

-favorizeaza fagocitoza opsonica

-impiedica colonizarea mucoaselor

-activarea bacteriana prin fixarea lactoferinei

-pot participa la ADCC(citotoxicitate celulara atc dependenti)prin fixarea la Fc de pe macrofage neutrofile limfociteB.

-fixeaza complementul pe cale alterna migreaza usorb

-numarul unitatilor tetrapeptidice1,2

-lant H=a

-lant L=K+l

-valente pentru legarea atg1,4

-concentratia serica 1,4-4mg/ml

-13%din Ig.

-GM=160kDa.

Ig.D 0-1%din Ig.

-apare ca monomer

-este prezent pe suprafata unor limfocite dar nu se gasesc pe celule cu memorie

-reprezinta factorul de stimulare a limfocitelor Th

-migreaza g b

-GM185kDa

-nr unitati tetrapeptidice=1

-lant H=s

-lant L=K+l

-concentratia serica0-0,4mg/ml

Ig.E

-se prezinta ca un monomer

-asigura protectie pe suprafata externa

-este chemotatic pentru eozinofile in actiunea microbiana

-creste in infectia parazitara fixandu-se de celula parazitare si intervenind in procesul de citotoxicitate

-este responsabila de procesul de alergie atopica prin degranularea mastocitara si trombocitara

-migreaza in zonab

-GM=200kDa

-numarul de unitati tetrapeptidice=1

-lant H=e

-lant L=k+l

-concentratia serica 17-150mg/ml

-reprezinta0,002%din Ig.

Functile generale ale Ig

-legarea atc la atg

-legarea atc la receptori pt Fc de pe diferite celule.

Legarea atc la atg :

*poate declansa urm mecanisme :

-activarea sistemului complement ce duce la liza celulei si eliberarea de molecule active biologic

-activarea diferitelor celule :fagocite limfocite trombocite mastocite ce prezinta pe suprafata receptori pt Fc(RFc)

-unele Ig leaga receptori de pe trofoblastii placentari asigurand transefrul Ig prin placenta(Ig.G). Portiunea Fc asigura proprietati esentiale ale moleculei ce difera dupa clasa/subclasa de Ig.

-transferu ; placentar

-traversearea peiteliului  prin legarea la un receptor de poli Ig

-activarea complementului

-rata de catabolizare

Legarea atc la RFc poate induce urm semnale de activare celulara :

-citotoxicitatea prin celule NK.

-fagocitoza prin PMN neutrofile si macrofage

-degranularea mastocitelor si trombocitelor.

Atc monoclonali=reprezinta o categorie de atc omogeni derivati dintr-o singura clona de celula B identice in ceea ce priveste izotipul si receptori pt atg.Ig omogene sunt proteine miolomatoase ca apar in sangele pacientului cu mielom ca urmare a unor procese neoplazice instalate la nivel celular produse de atc.

-obtinerea unor Ig.omogene 'in vitro' se realizeaza prin hibridizarea somatica cu obtinerea unor hibrizi celulari prin hibridizarea somatica cu obtinerea unor hibrizi celulari prin fuzionarea unor celule limfoide capabile sa sintetizeze atc cu specificitte cunoscuta cu celule limfoide capabile sa sintetizeze atc cu specificitate cunoscuta cu celule dintr-p linie mielomatoasa obtinuta in laborator cu capacitate de proliferare indefinita.Prin clonarea acestor hibrizi celulari rezulta hibridoamele derivate fiecare dintr-o singura celula hibrida ce vor produce o singura specie moleculara de atc numiti atc monoclonali.

Aplicatii practice

-sunt utilizate intr-o serie de tehnici diagnostic :Elisa Ria IF citometria in flux ce servesc la evidentierea unor atg-markeri ai unor afectiuni(atg carcinoembrionari,a fetoproteine)

-evidentiaza subpopulatii limfocitare

-caracterizarea specifica HLA

-detectarea de imunopatii de grupe sangv

-pt stabilirea idiotipica limfocitara

Se incearca utilizarea acestor atc in scop :

*profilactic=obtinerea unor Ig.G anti Rhs pt prevenirea anemia hemolitica la nounascut protectie impotriva infectie virale:varicela-zooster,bacteriene(stratul beta hemolitic terapeutic tratamentul unor tumori prin legatura celulelor tumorale sau cel .NK).