Increngatura mycophyta (ciupeci, fungi)

INCRENGATURA MYCOPHYTA (CIUPECI, FUNGI)

Astazi se cunosc aproximativ 100.000 de specii de ciuperci.

Talul ciupercilor poate fi unicelular sau pluricelular, cu forma de lamente tubuloase numite hife;totalitatea hifelor formeaza miceliul.

Cele mai primitive ciuperci (cele din clasa Archimycetes) au un corp format din celule lipsite de membrana, numite gimnoplaste, care prin -asociere intre ele dau plasmodii, iar alte ciuperci mai evoluate (cele din familia Saccharomycetaceae) au corpul alcatuit din celule cu membrane dermatoplaste); aceste ciuperci se mai numesc si levuri.

Ca substante de rezerva, la ciuperci intalnim grasimi si glicogen, dar niciodata amidon. Ele mai contin enzime, care joaca un rol important in descompunerea substratului pe care ele traiesc.

Pe cale vegetativa, ciupercile se inmultesc prin inmugurire, prin butasire, prin scleroti si prin rizomorfe.

Pe cale asexuata ciupercile se inmultesc prin spori care sunt foarte diferiti.

Pe cale sexuata inmultirea ciupercilor se face prin izogameti, prin anizogameti si prin gametangie (copularea a doua hife diferite).

Ciupercile traiesc in locuri umede, umbrite, pe sol, pe plante, pe

animale, in ape etc, avand o adaptabilitate considerabila la mediu.

Un deosebit interes pentru medicina il prezinta ciupercile parazite; se

cunosc in jur de 10.000 specii de ciuperci care paraziteaza plantele si circa

1.000 specii de ciuperci care paraziteaza animalele.

Imbolnavirile animalelor, datorate ciupercilor parazite, se numesc micoze.

Clasificarea ciupercilor este foarte dificila, o prima impartire a lor, grupandu-le in ciuperci inferioare si ciuperci superioare, in functie de gradul organizare al talului lor.

1. Clasa Archimycetes. Cuprinde ciupercile cele mai simple, unicelulare.

Majoritatea lor sunt parazite pe alte plante superioare cum este raia neagra a cartofului sau cancerul cartofului produs de Synchytrium endobioticum din familia Synchytriaceao - care da nastere unor tumori caracteristice pe organele vegetative ale cartofului. La fel este si hernia verzei - Plasmodiophora brassicae din familia Plasmodiophoraceae - care formeaza tumori pe radacinile de varza.

2. Clasa Phycomycetes. Din aceasta clasa fac parte ciuperci inferioare saprofite si parazite foarte pagubitoare pentru plante si animale.

Ordinut Oomycetales

Familia Peronosporaceae. Plasmopara viticola produce mana vitei - de vie, boala care ataca toate organele aeriene ale plantei producand pagube mari.

Phytophthora infestans produce mana cartofului, boala care ataca tesuturile moi ale cartofului si ale tomatelor.

Familia Albuginaceae. Albugo candida produce rugina alba a cruciferelor. Aceasta ciuperca este frecventa pe traista ciobanului (Capsella bursa pastoris).

Ordinul Zygomycetales. Cuprinde mucegaiuri , care ataca alimentele (painea, dulceturile, compoturile, fructele etc), dezvoltand o pasla foarte abundenta de hife. Ciupercile cuprinse in acest ordin duc o viata mai ales saprofita.

Familia Mucoraceae. Cuprinde genuri si specii saprofite care se pot dezvolta chiar si pe tegumentul animalelor sau in conductul auditiv extern. Dintre acestea - Mucor mucedo - este raspandit pe pine umeda, pe gunoi, pe sucuri de fructe si, in general, pe alimentele tinute in locuri umede si neaerisite.

3. Clasa Asomycetes. Cuprinde ciuperci mai evoluate.

Ordinul Protoascales. Inmanunchiaza cele mai primitive ascomicete.

Familia Endomycetaceae - Endomyces albicans (sau Candida albicans) produce la om infectii ale mucoasei cavitatii bucale (candidoze sau monitioze) si chiar infectii ale pielii si ale intestinelor.

Familia Saccharomycetaceae. Cuprinde ciuperci unicelulare cunoscute sub numele de drojdii (sau levuri). Acestea cresc abundent pe solutiile de zahar unele gasindu-se in stare naturala, iar altele numai cultivate.

Saccharomyces cerevisiae - drojdia de bere. Se prezinta sub forma de celule rotunde sau ovale.

Din punct de vedere biochimic, aceasta ciuperca are o importanta deosebita, intrucat ea contine atat vitamine apartinand complexului B (B1, B2, B6 etc) cat si hormoni de crestere. Pe prezenta acestor substante se bazeaza utilizarea drojdiei de bere in medicina - sub numele de Faex medicinalis - ca tonic general, in afectiuni tegumentare, gastrice si intestinale.

Referat: Dieta - sugestii Document online: Determinarea clorurii de sodiu din produsele din carne

Drojdia vinului - Saccharomyces ellipsoideus - este o specie care se intalneste in regiunile viticole (pe struguri sau chiar pe sol), asigurand fermentatia mustului pana la stadiul de alcool.

Ordinul Exoascales.

Familia Exoascaceae. Exoascus pruni - ataca fructele de prun producand o dezvoltare anormala, hipertrofica a fructelor tinere.

Exoascus cerasi ataca mugurii de la visini si ciresi fortandu-i la deschidere inainte de vreme, aparand asa numitele 'maturi de vrajitoare".

Ordinul Plectascales.

Familia Aspergillaceae. Amintim genurle Aspergillus si Penicillium

Aspergillus niger poate da nastere la inflamatii supurative in urechea externa si mijlocie. Are importanta economica, ei fiind utilizat pe scara larga la fabricarea acidului citric, datorita fermentatiei oxidative a glucidelor.

Aspergillus fumigatus este o ciuperca patogena ce se intalneste la pasari, cai, vile cornute si chiar om. Organul cel mai frecvent afectat este plamanul, dar pot fi afectate si pielea, corneea, urechea si alte parti ale corpului. Bolile produse de aceasta ciuperca se cunosc sub numele de aspergilioze.

Aspergillus orysae este o ciuperca verde - galbuie - bruna. Se utilizeaza la prepararea de catre japonezi a unui vin special din orez - sake.

Penicillium (mucegaiul verde - albastrui).

Penicillium notatum este specia in care a fast descoperita penicilma de catre Flemming (1928), primul antibiotic introdus in terapie dupa anui 1940.

Acest mucegai este utiiizat pe scara foarte larga in industria antibioticelor.

Ordinul Pyrenomycetales. Este format de ciuperci parazite pe alte plante, sau saprofite pe lemne umede, pe gunoi etc.

Familia Hypocreaceae. De aici face parte Claviceps purpurea, ciuperca ce paraziteaza pe ovarul de secara si care are ca denumire populara numele de corn de secara. Este sclerotul acestei ciuperci care se utilizeaza in practica medicala sub numele de Secale cornutum; contine ergomelina, alcaloizi (ergotoxina, ergotamina), amine (histamine si tiramina), alaturi de uleiuri grase, substante colorante etc.

Ordinul Tuberales. Cuprinde ciuperci saprofite care se dezvoita sub pamant in padurile de stejar.

Familia Tuberaceae.

Tuber "melanosporum este o ciuperca cultivata datorita aromei speciale si gustului placut. Ea are marimea unei nuci sau cel mult a unui mar, este de culoere rosie inchisa si de consistenta cartofului Din punct de vedere farmacodinamic, are actiune afrodisiaca. Aceste ciuperci se dezvolta sub pamant si mai poarta numele de 'trufe'.

4. Clasa Basidiomycetes. Bazidiomicetele sunt ciuperci (circa 20.000 de specii) la care miceliul este foarte dezvoltat, pluricelular si cu crestere terminala, continua.

Ordinul Uredinales. Cuprinde ciuperci care paraziteaza spatiile intercelulare ale frunzelor si tulpinilor unor plante de cultura - in special la cereale - producand o boala cunoscuta sub numele de rugina.

Familia Pucciniaceae. Puccinia garminis, se mai numeste si rugina neagra a graului, ea ataca frunzele si tulpinile de grau, dar si de la site cereale, chiar graminee spontane.

Rugina graului nu omoara planta - gazda pe care traieste, dar efectele ei se observa la boabele mature care raman mici si moi, dalorita faptului ca este impiedicata formarea amidonului si depunerea lui, prin deranjarea metabolismului gazdei de catre paraziti.

Uromyces pisi produce rugina mazarei, ea avand ca gazda intermediara tulpinile tinere de laptele cainelui - Euphorbia cyparissias.

Ordinul Ustilaginales. Cuprinde ciuperci parazitare care produc la plante bolile cunoscute sub numele de taciuni sau malura.

Familia Ustilaginales.

Ustilago tritici - taciunele graului

Ustilago maydis - taciunele porumbului.

Familia Tilletiaceae. Tilletia tritici (malura graului) ataca si distruge boabele de grau, in locul embrionului si al endospermului se formeaza un numer mare de spori regri.

Ordinul Hymenomycetales.

Familia Thelephoracoae. Craterellus cornucopiodes este o ciuperca

ce se consuma.

Familia Ciavariaceae. Genul Clavaria, cu numeroase specii cunoscute sub numele de Barba ursului, barbs caprei etc cuprinde ciuperci in majoritate

comestible.

Familia Hydnaceae. Hydnum repandum (buretele tepos) se mananca si crud si i se atribuie, din punct de vedere farmacodinamic, proprietati afrodisiace.

Familia Polyporsceae. Merulius lacrymans (buretele de casa ) ataca materialul lemnos al constructiilcr sau al locuintelor umede, pulverizandu-1 (contine enzima hadrornaza).

Genul Fomes

Fomes fomentarius este o specie de iasca, ce are proprietati hemostatice, calmante ale durerilor reurnatice prin aplicare de bucati de iasca pe regiunile durerose.

Majoritatea ciupercilor poliporacee sunt saprofite, multe din ele fiind comestibile, dar sunt si multe foarte otravitoare, ca de exemplu: Boletus satanas (tribul tiganesc).

Ordinul Gasteromycetales. Cuprinde ciuperci saprofite care traiesc in paduri, pasuni si fanete.

Familia Agaricaceae. Sunt ciuperci cu forma clasica, unele comestibile (Agaricus campestris - ciuperca de gunoi: Armillaria mellea - ghebea, Cantharelus cibarius - buretele galben etc), altele otravitoare (Amanita muscaria - buretele pestrit, Russula emetica - painisoara piperata etc).

5. Grupul Ciuperci imperfecte (Deuteromycetes)

Se gasesc in apa, in pamant, parazite pe plante, pe animale si pe om. Sunt importante pentru medicina deoarece sunt agenti patogeni ai unor boli foarte pagubitoare, carp produc pierderi economice importante.

Numarul lor este considerabil, ridicandu-se la 20.000 - 25.000 de specii. Sunt grupate in trei ordine:

Ordinul Hyphomycetales.

Genul Fusarium are numeroase specii parazite mai ales pe plante. Bolile pe care le produc se numesc fusarioze (la in, bumbac, cereale etc).

Genul Achorion prezinta mai multe specii care paraziteaza pe animale, miceliul lor dezvoltandu-se in foliculul firului de par producand caderea acestuia. Unele specii ataca pielea dand boli cunoscute sub numele de favus. Favusul nu se formeaza insa intotdeauna in regiunile acoperite cu par, ci poate aparea si in alte regiuni ale pielii. De exemplu: favusul unghiilor, favusul interdigital, care se formeaza la baza unghiilor sau la nodozitstile de la degete, colorand aceste regiuni in galben.

Genul Trichopyton determina evolutia unor boli care se numesc trichofitii, atat la animale cat si la om.

Importanta ciupercilor.

Pentru medicina unele ciuperci sunt importante deoarece provoaca afectiuni cunoscute sub termenul general de micoze.

Studiul macro - si micromicetelor se face in cadrul unei discipline botanice aparte, numita micologie.