Medicamentele si lentilele de contact

MEDICAMENTELE SI LENTILELE DE CONTACT

Actualmente exista doua mari tipuri de lentile. Lentilele suple hidrofile si lentilele rigide permeabile la oxigen.

* Lentilele suple hidrofile au un diametru mai mare decat cel ai irisului (12,5 pana la 15 mm). Ele sunt:

- lentile suple hidrofile de purtat zilnic: lentilele clasice care se pun dimineata si se scot seara. Durata lor de viata este de 12-18 luni;

- lentilele suple hidrofile care se schimba frecvent si a caror durata de viata este de o luna;

- lentilele care se schimba zilnic sau saptamanal. Aceste lentile au o adaptare simpla si rapida, bine tolerata si ofera o vedere periferica buna.

* Lentilele rigide permeabile la oxigen: diametrul lor este mai mic decat acel al irisului (9,5-10 mm). Ele au avantajul de a putea fi folosite in cazul unei secretii lacrimale diminuate si riscul septic pe care il prezinta este mai mic.

Nota bene: uneori este indispensabila scoaterea lentilelor in timpul oricarui tratament oftalmologic, cu exceptia cazului in care este vorba de lentile pansament sau terapeutice, ca si cu ocazia administrarii pe cale generala a unor medicamente care ar duce la o diminuare a secretiei lacrimale.

A - Numeroase substante folosite local pot sa altereze lentilele suple sau pot sa jeneze purtatul lentilelor.

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

l     Majoritatea pacientilor, mai ales cei cu risc se admit in ATI

l     Reechilibrare volemica, sustinerea functiilor vitale

l     Medicatie cu antiacide, hemostatice pe cale i.v. sau chiar pe sonda nazogastrica

Locul endoscopiei in HDS de origine ulceroasa

l     Diagnostic si terapeutic, chiar in urgenta, la bolnavi echilibrati cardiorespirator

l     Deceleaza sursa sangerarii si poate opri hemoragia si preveni resangerarea

l     Foloseste electrocoagularea bipolara, LASER, injectarea de substante sclerozante si vasoconstrictoare(alcool absolut, epinefrina,gel cu fibrina, polidocanol).

Tratamentul chirurgical in HDS de origine ulceroasa

l     Se indica la pacienti la care hemostaza endoscopica a esuat, resangereaza, necesarul de transfuzii depaseste 6 unitati pe 24 de ore, la varstnici cu leziuni cu risc mare de resangerare FI, FIIa

l     Presupune ligatura directa cu fir nerezorbabil a vasului, ligatura in 4 cadrane in jurul ulcerului, ligatura gastroduodenalei superior si inferior de duoden. Se poate exciza ulcerul. Asociaza gastrectomie mai ales la ulcerele gastrice care au sansa de a fi maligne.

HDS prin hipertensiune portala

l     Se produce prin ruperea varicelor esofagogastrice care apar atunci cand gradientul de presiune intre vena porta si venele suprahepatice depaseste 12 mmHg

l     Se asociaza cu functie hepatica diminuata, abuzul de alcool, abraziuni luminale sau esofagita, cresterea brusca a tensiunii arteriale.

Preventia sangerarii din varice esofagiene

l     Medicamentos β-blocante, isosorbid mononitrat.

l     Endoscopic = scleroterapie, ligatura cu benzi elastice

Tratamentul medical al HDS prin varice esofagiene rupte

l     Resuscitare

l     Somatostatin Octreotide

l     Vasopresina sau Vasopresina Nitroglicerina

l     Sonda Sengstaken Blakemore

Tratamentul endoscopic al HDS prin varice esofagiene rupte

l     Endoscopie in urgenta

l     Scleroterapie

l     Bandare elastica

Suntul intrahepatic transjugular TIPS

l     Se realizeaza prin metode radiologice

l     Se plaseaza un stent metalic expandabil intre un ram major al venei porte si o vena suprahepatica

l     Se creeaza un sunt intrahepatic portosistemic

l     Se poate tromboza

Tratamentul chirurgical al HDS prin varice esofagiene rupte

l     Sunt portosistemic nonselectiv

l     Sunt portosistemic selectiv splenorenal sau cu ajutorul unei grefe in H

l     Proceduri de devascularizare cu sau fara splenectomie, cu sau fara transsectiune esofagiana.

HDS prin leziuni acute ale mucoasei gastrice

l     O categorie larga de leziuni erozive ale mucoasei gastrice care apar la pacienti in stare critica

l     Hemoragie masiva cu risc letal

l     Leziune acidopeptica a mucoasei exacerbata de ischemie secundara hipoperfuziei

l     Factori de risc sepsis, insuficienta respiratorie, instabilitate hemodinamica, traumatisme craniene sau operatii pe creier, arsuri,bypass cardiopulmonar, coagulopatie

l     Tratament neutralizarea aciditatii gastrice si tratamentul afectiunii de fond

Sindrom Mallory Weiss

l     Leziuni ale mucoasei jonctiunii esogastrice dupa varsaturi repetate

l     Este vorba in acest caz:

- de substate colorante (albastru de metil, vitamina B12, hidroxichinoleina, rifampicina), diferite derivate ale argintului (proteinat si vitelinat de argint);

- substante incolore care provoaca o colorare a lentilelor suple: antiinflamatoare derivate ale cortizonului (hidrocortizon, dexametasona), adrenalina;

- substante putand sa modifice biomaterialele lentilelor: unele antiseptice, clorura de benzalkonium, antivirale (aciclovir, idoxuridina), pilocarpina.

B - Medicamente administrate pe cale generala

Unele medicamente ale caror metaboliti pot sa fie secretati de glandele lacrimale, pot astfel sa coloreze lentilele suple: amiodarona, derivate ale carotenului, clorpromazina, clorochina, fierul, tetraciclinele.

Alte medicamente pot sa provoace o diminuare a sectiei lacrimilor: unele antihistaminice si toate medicamentele care au proprietati atropinice.

In sfarsit, unele medicamente pot sa modifice calitatea filmului lacrimal: anxiolitice, estrogeni continuti in pilulele contraceptive.