Monitorizarea bolnavului internat in spital

Bolnavul internat in spital, necesita ingrijiri speciale si permanente, evaluare extensiva si monitorizare permanenta.

Indicatia principala la internarea bolnavului este RESTABILIREA FUNCTIILOR VITALE.

Aprecierea clinica a pacientilor internati in spital se bazeaza pe metode care determina severitatea bolii si prognosticul.

Monitorizarea bolnavului in spital cuprinde monitorizarea functiilor vitale, precum si toti parametrii functionali prin care se urmareste comportamentul bolnavului, evolutia si prognosticul bolii cu care a fost internat.

Toate datele referitoare la starea bolnavului pe parcursul internarii sunt culese de medic si asistenta medicala, consemnate in foaia de observatie (FO) a bolnavului, prin reprezentare grafica in aranjare cronologica si in evolutie zilnica.

Parametrii vitali care se urmaresc la bolnavul internat in spital sunt:

1. Tensiunea arteriala,
2. Pulsul (alura ventriculara AV),
3. Respiratia,
4. Diureza,
5. Starea de constienta,
6. Culoarea si aspectul tegumentelor,
7. Manifestarile patologice,
8. Temperatura,
9. PaO₂  (presiunea partiala a oxigenului din sange),
10. PaCO₂ ( presiunea partiala a bioxidului de carbon din sange),
11. EKG ( electrocardiograma),
12. Varsaturile,
13. Expectoratia,
14. Abordul venos,
15. Greutatea corporala,
16. Scaunul,
17. Scurgeri patologice ale organelor genitale feminine,
18. Complicatiile care apar pe parcursul internarii,
19. Examenele paraclinice,
20. Monitorizarea comportamentului bolnavului,

1. Tensiunea arteriala (TA)

Factorii care modifica valorile TA sunt: cardio-vasculari, renali, umorali, endocrini, neurovegetativi, hematologici, neuropsihici, menopauza, dezechilibre hidroelectrolitice, soc, etc.

Tensiunea arteriala este monitorizata cu ajutorul unor aparate: tensiometre clasice, tensiometre electronice si monitoare.

2. Pulsul (AV = alura ventriculara) - reflecta starea functionala a inimii si arterelor, dand indici asupra starii anatomice al arborelui arterial si al inimii.

In bolile infectioase acute pulsul oglindeste gravitatea infectiei. Modificarile caracterului pulsului determina conduita terapeutica in unele cazuri. Frecventa pulsului variaza dupa sex, varsta, inaltimea corpului, efort, emotii, pozitia corpului, stari fiziologice si stari patologice.

In functie de varsta valorile normale ale frecventei pulsului, variaza in felul urmator:

Nou nascut 130-140 b/min

Copil mic   100-120 b/min

La 10 ani   90-100 b/min

La 20 ani     60-80 b/min

Peste 60 ani 72-84 b/min

In mod fiziologic pulsul se accelereaza in caz de efort fizic si psihic, emotii, digestie, iar in timpul somnului frecventa pulsului scade.

Pulsul tahicardic este determinat de boli cardiace si extracardiace si stari febrile. Pentru fiecare grad de temperatura pulsul creste cu 8-10 pulsatii/min.

Tahicardia apare si ca mecanism de compensare a deficitului de oxigenare a tesuturilor (miocardite, endocardite, leziune valvulare, colaps circulator, anemii severe, hemoragii abundente, unele intoxicatii, tulburari cardiace de natura nervoasa sau endocrina.

Pulsul bradicardic - determinat tot de cauze cardiace sau extracardiace (miocardite acute, mixedem, icter, intoxicatia cu digitala, mercur, hemoragia cerebrala, tumorile intracraniene, meningite, inanitie, tulburari de conducere in sistemul excitoconductor,etc).

Pulsul poate fi ritmic sau aritmic. Aritmia poate fi urmarea unei suferinte a sistemului nervos central, cerebrospinal sau simpatic.

In aprecierea pulsului se monitorizeaza:

• ritmicitatea pulsului     (ritmic, aritmic)
• amplitudinea pulsului    (mare sau mic)
• tensiunea pulsului       (dura sau moale)
• viteza pulsului (tahicardie, bradicardie)
• celeritatea pulsului         (celer sau tard)

3.Respiratia

Elementele care se urmaresc la monitorizarea repiratiei sunt:

• tipul respirator: costal superior la femei, costal inferior la barbati, abdominal la copii si batrani
• simetria miscarilor respiratorii
• amplitudinea miscarilor respiratorii
• frecventa miscarilor respiratorii: in functie de sex, varsta, pozitie, activitate musculara, temperatura, stare de veghe somn.

- barbati 16 R/min

- femei 18-20 R/min

Dispneea

1. tahipnee sau polipnee
2. bradipnee
3. dispnee cu perturbare ritmica si periodica a respiratiei
• dispneea Cheyne-Stokes se caracterizeaza printr-o succesiune ciclica a unor perioade de respiratie accelerata intrerupt de scurte perioade de apnee
• dispnee Kussmal se caracterizeaza printr-o perioada de bradipnee foarte accentuata, cu o inspiratie profunda si zgomotoasa urmata de o pauza lunga si apoi de o expiratie tot asa de lunga ca si inspiratia
• dispnee Biot se caracterizeaza prin miscari respiratorii ritmice, de amplitudine normala dar despartite de pauze mai lungi de 10-30 secunde
• dispnee Bouchut se caracterizeaza prin inversarea timpului respiratiei normale, in sensul prelungirii inspiratiei fata de o expiratie mult scurtata
• dispnee dezordonata - cand respiratia nu mai prezinta nici o ritmicitate (de efort, de decubit, paroxistica, accidentala)

4. Diureza

Se va urmari :

a.       tulburarile de emisiune urinara

b.       cantitatea de urina emisa/zi

c.        caracterele calitative ale urinii

Tulburarile de emisiune urinara

polakiurie

ischiuria sau retentia de urina

disuria

incontinenta urinara

Cantitatea de urina emisa/zi

variatiile patologice ale diurezei

poliuria

oliguria

anuria

Caracterele calitative ale urinii

culoarea (galben deschis)

Analiza: Slabim cu fructe uscate? - precautie si sfatul medicului Eseu: Martini - cocktail facut traditional din gin si vermut alb sec

aspectul (clara, transparenta)

mirosul (asemanator cu al bulionului)

reactia (Ph = 6,5; reactie acida)

densitatea (determinata imediat 1015 - 1020 )

5. Starea de constienta

bolnav constient orientat in timp si spatiu

confuz

somnolent

agitatie psiho-motorie

convulsii

coma (diferite grade)

6. Culoarea si aspectul tegumentelor

Culoare :

paloare (anemii, irigare insuficienta a pielii)

cianoza (tulburari de hematoza cu Hb redusa in sange)

roseata intensa (pneumonie, febra)

icterica (icter)

Aspect :

1. edem
• de culoare alba al pleoapelor apoi la organe genitale = afectiuni renale
• edemul albastru (cianoza) situat in partile declive ale corpului = staza venoasa (tromboze, tumori)
• edemul casectic = neoplasme, tumori
• edemul inflamator = procese inflamatorii
• edem angioneurotic = alergii, soc anafilactic
2. descuamatii (boli infectioase)

furfuracee

lamelara

lambouri

3. eruptii cutanate (boli infectioase, reactii alergice, actiune toxica)
4. hemoragii cutanate (stari septice, stari hemoragipare)

7. Manifestari patologice

a.  parezele si paraliziile (tulburari de motricitate)

b.  miscari involuntare

• tremuraturile (oscilatii musculare ritmice = boli ale SNC)
• miocloniile (contractii musculare aparute brusc = suferinte SNC)
• coreea (miscari ample involuntare dar constiente dezordonate lipsite de logica = encefalita, meningita tuberculozica)
• miscari atetozice (ca si coreice, bruste involuntare = patologia SNC)
• ticurile (contractii involuntare ale unor grupuri musculare care se repeta stereotip)
• carfologia

(miscari necoordonate de aparare, rasucire = boli infectioase grave, delirante)

• convulsiile (boli infectioase, boli ale SNC, toxicoza gravidica, febra)

c.  Durerile

• cefalee (hipertensiune arteriala, viroze respiratorii, spondiloza cervicala, tumori intracraniene, etc.)
• dureri-toracice (jena, presiune, lovituri de pumnal, junghi, constrictie = pneumonie, infarct miocardic, embolie pulmonara, etc.)
• dureri abdominale (crampe, rupturi, arsuri, sfasiere, torsiune, tenesme ocluzie intestinala, perforatie de organ, abdomen acut)
• dureri lombare (crize dureroase violente unilaterale cu iradieri in organele genitale = colica renala)
• durerile extremitatilor (reumatism acut, boli vasculare)

d. transpiratiile (continue si periodice)

8. Temperatura

Normal : 36- 37 ˚ C.

Productia si pierderea de caldura sunt in echilibru.

Masurarea temperaturii corpului se face cu :

1. termometru maximal obisnuit care determina temperatura in :
• axila (timp de 10 minute)
• plica inghinala (bolnavii slabiti, copii si sugari)
• cavitatea bucala (5 minute)
• rect

( 5 minute, bolnavul in decubit lateral cu membrele inferioare in semiflexie)

• vagin
1. termometru termoelectric (efect termoelectric care ia nastere dintr-un sistem de doua metale diferite sudate impreuna)
2. termometru cu rezistenta (o artera de platina cuprinsa intr-un invelis flexibil de 20 cm lungime si 3 mm grosime)
3. termisoarele- termometre electronice pe baza de termisoare

Dupa gradul de hipertermie masurata in axila, reactia febrila se imparte in urmatoarele categorii :

• temperatura normala 36-37˚ C
• temperatura subfebrila 37- 38˚ C
• febra moderata 38-39˚ C
• febra ridicata 39- 41˚ C
• hiperpirexie 41- 42˚ C

9. PaO₂(SO₂) = saturatia de O₂ (la tineri 96-100 % mmHg, la varstnici 79-83 mmHg)

• hipoxemie cand PaO₂<60 mmHg
• PaO₂ sub 45mmHg = masuri de reanimare respiratorie
• PaO₂ sub 35mmHg = risc letal

10. PaCO2 = presiune partiala  CO₂ in sange N = 35-45 mmHg

• PaCO₂ = 46-70mmHg = hipercapnie usoara
• PaCO₂ = 70mmHg = hipercapnie grava

11. EKG (electrocardiograma)

• indicatii asupra activitatii electrice a inimii. Se efectueaza cu electrocardiografe in mai multe derivatii.

12. Varsaturile - se va urmarii:

• frecventa
• orarul  varsaturilor

matinale

postprandiale

tardive

• cantitatea
• mirosul
• continutul varsaturilor - alimentare

mucoase, apoase

biliare

fecaloide

purulente

sanguinolente sau sange pur

13. Expectoratia (eliminarea sputei din caile respiratorii)

Se va urmarii:

1. cantitatea
2. aspectul - mucoasa (alba cenusie)

purulenta (galbuie verzuie)

seroasa (trasparenta, usor rozata)

pseudomembranoasa ( exudat cu fibrina sub forma de membrane albe)

hemoptizia (sange)

muco-purulenta (mucus amestecat cu puroi)

sero-muco-purulenta (puroi si mucus intr-o masa seroasa)

sanguinolenta (mucoasa, purulenta sau seroasa amestecata cu sange)

3. culoarea
4. mirosul

14. Abordul venos

periferic sau central

se monitorizeaza ritmul perfuziei

cantitatea de lichide perfuzate ( bilantul hidric si electrolitic)

complicatiile

15. Greutatea corporala apreciaza:

starea de nutritie a bolnavului

stabilirea dozei terapeutice de medicamente

necesarul caloric

evolutia bolnavului

16. Scaunul (urmareste tranzitul intestinal)

frecventa scaunelor (diaree, constipatie)

orarul

cantitatea

consistenta

forma

culoarea

mirosul

aspect patologic

scaune muco - grunjoase

scaune lichidiene si semilichidiene

scaune mucoase

scaune mucopurulente

scaune mucosanguinolente

17. Scurgeri patologice ale organelor genitale feminine - leucoreea patologica

Se va urmari:   - cantitatea

culoarea

aspectul

ritmul scurgerilor

18. Complicatiile care  apar pe parcursul internarii

se vor urmari complicatiile bolii de fond, alaturi de bolile asociate

complicatiile care apar in urma tratamentului medicamentos

accidente, incidente

19. Examenele paraclinice

la parametrii biologici se vor repeta zilnic si urmarii in evolutie

Monitorizarea comportamentului bolnavului

pozitia vicioasa in pat in functie de afectiune

expresia fetei

starea psihica

pofta de mancare

somnul