Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport




Psihologie


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
AGNOZIE - tulburarea recunoasterii senzoriale a unui obiect cunoscut anterior



AGNOZIE - tulburarea recunoasterii senzoriale a unui obiect cunoscut anterior


2. AGNOZIE = (gr. a fara, gnosis - cunoastere ), sindrom neuropsihic constand in tulburarea recunoasterii senzoriale a unui obiect cunoscut anterior in absenta unui deficit de sensibilitate elementara sau a unei tulburari psihice, fiind determinat de un deficit al functiei de analiza la nivelul segmentului cortical al unui anumit analizator (M.Botez, Sen Alexandru, I.Drobota). Forme: astereognozii, tulburari in recunoasterea obiectului pe cale tactila, cuprinzand: a. tactile primare, cum sunt ahilognozia sau a. intensitatii (tulburarea discriminarii obiectelor dupa grosime, greutate, rugozitate, presupunand modificarea perceptiilor diferentiale de intensitate) si amorfognozia sau a. de extensitate (tulburarea diferientierii formelor si a recunoasterii spatiale), fiind determinate de leziuni in ariile somestezo-senzoriale si somestezo-psihice, ca si a. tactila secundara sau asimbolia tactila (imposibilitatea de recunoastere a semnificatiei obiectului tradusa prin imposibilitatea de a-l denumi, conservandu-se posibilitatea de a descrie si recunoaste calitatile sale tactile elementare), astereognoziile fiind determinate de leziuni in aria tacto-gnozica; a. auditive, imposibilitatea de recunoastere si discriminare a sunetelor, cu conservarea auzului, manifestata in trei forme clinice (care apar uneori izolat, dar de cele mai multe ori impreuna); a. globala (nu sunt recunoscute nici cuvintele, nici muzica si nici zgomotele); a. muzicala (sau amuzia senzoriala) si a. zgomotelor; acestea fiind determinate de leziuni ale portiunii posterioare a primei circumvolutii temporale stangi; a. vizuale, tulburari in recunoasterea semnificatiei obiectelor, imaginilor, persoanelor sau spatiului, limitate la sfera perceptuala sau extinse la sfera conceptuala, in absenta unor tulburari de vedere elementara, cuprinzand: a. pentru obiecte sau imagini, a. fizionomiilor (prosopagnozia) unor persoane cunoscute sau a propriei persoane, determinate de leziuni ale emisferului minor sau pareto-occipitale bilaterale; a. culorilor (tulburari de recunoastere a culorilor, cu origine centrala, leziuni occipitale stangi la dreptaci), alexia agnozica (tulburari de intelegere a limbajului scris, cu conservarea limbajului interior, a exprimarii si intelegerii limbajului oral ), acalculia (tulburari in recunoasterea numerelor in efectuarea operatiilor aritmetice, determinate de leziuni situate in orice parte a creierului); a. video-spatiale, imposibilitatea orientarii in spatiu pe cale vizuala, manifestata prin: dezorientare video-spatiala ( pierderea posibilitatii de focalizare absoluta si relativa a obiectelor, imposibilitatea de comparare a marimilor, tulburari de grupare a obiectelor, dislexie cvasispatiala si pierderea vederii stereoscopice), a. spatiala unilaterala (tendinta de a neglija jumatatea stanga a spatiului extracorporal), alestezie vizuala (transpunerea imaginilor dintr-un hemicamp vizual in celalalt si de la un cadrant la altul), pierderea memoriei topografice (imposibilitatea de a descrie itinerarii si locuri binecunoscute, de a le revizualiza si a se orienta pe un drum cunoscut), pierderea reprezentarii vizuale a obiectelor (imposibilitatea revizualizarii unor obiecte sau persoane cunoscute, atat in stare de veghe cat si in somn, visele devenind practic imposibile), paralizia psihica a privirii (imposibilitatea de a misca voluntar ochii cu conservarea motilitatii oculare reflexe), vagabondajul privirii, ataxie optica (tulburarea capacitatii de a apuca un obiect in curs de fixare vizuala), tulburari ale atentiei vizuale (atentia spontana pentru orice stimul vizual este foarte redusa, fiind concentrata in cea mai mare masura asupra a ceea ce se petrece in axul de fixare a privirii, fiind vorba deci de o anumita ingustare concentrica a campului atentiei vizuale), aceste tulburari fiind determinate de leziuni cu localizari diferite; tulburari de somatognozie, constand in perturbarea schemei sau imaginii corporale si cuprinzand: autotopagnozia (tulburare de localizare a segmentelor corporale), asimbolia la durere (imposibilitatea de recunoastere a calitatii durerii, desi durerea ca atare este corect perceputa), tulburari paroxistice ale schemei corporale (senzatia de plutire sau dezintegrare corporala cu caracter difuz, crize de senzatie de dezintegrare corporala partiala localizata pe un segment de membru, crize de telescopaj si atrofie corporala localizata, crize mixte), membrul fantoma (iluzia existentei unui segment de membru absent, de obicei amputat), anozognozii (lipsa de cunostinta a tulburarilor in plan neuromotor, al limbajului, praxiilor si gnoziilor).



Sursa: Paul Popescu Neveanu/dictionar de psihologie/edit. Albatross/1978







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2023 - Toate drepturile rezervate -|