SINDROM BURN-OUT Agentia Europeana pentru Securitatea si Sanatatea Muncii estimeaza ca o
treime dintre medici sufera de burnout, iar 10% dintre ei ajung sa aiba
deteriorari grave ale starii de sanatate, cum ar fi depresia severa sau alte
tulburari psihiatrice, boli degenerative, abuzul de alcool sau droguri.
Termenul de burnout (a arde complet) denumeste sindromul
stresului cronic la locul de munca. Este descris ca un proces ce se dezvolta
lent, fara simptome si care duce la epuizare emotionala si retragere sociala.
Este o stare de epuizare fizica, emotionala si mentala cauzata de implicarea pe
termen lung in situatii solicitante emotional.
O prezentare mai tehnica a sindromului burnout a fost
facuta de Maslach si Jackson (1986): 'un sindrom ce are 3 dimensiuni: a)
depersonalizarea - persoana se distanteaza de ceilalti, pe care incepe sa-i
vada impersonal; b) reducerea realizarilor personale; c) epuizare emotionala -
persoana se simte golita de resurse emotionale personale si devine foarte
vulnerabila la stresori. Starea de burnout este cauzata de expunerea la stresul
profesional si adesea este insotita de depresie.
Sursa: (psihocenter.ro) )
In 1974, H. Freundenberg redefinea stresul profesional
prin sindromul de burnout: uzura si epuizarea energiei, fortelor si a
resurselor care determina o scadere a intregului potential de actiune al individului.
Sindromul este indus de stresul cronic in profesiile care presupun implicare
directa in ajutorarea semenilor (sectorul social). La persoanele predispuse,
stresul apare prin dezechilibrul dintre ideal (ceea ce asteapta de la profesie)
si real (ce obtin concret).
Diagnosticul este dificil pentru ca manifestarile cuprind o scala larga de
nuante psihopatologice:
- Semne si simptome somatice: cefalee cronica, tulburari digestive si cardiace
Sursa: ( ziarul financiar-max constantinescu 12 dec.2002)
