Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Psihologie


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
CARACTERUL - trasaturi puternic ancorate in ereditatea individului



CARACTERUL - trasaturi puternic ancorate in ereditatea individului



Daca temperamentul se refera la trasaturi puternic ancorate in ereditatea individului, caracterul vizeaza suprastructura socio-morala a personalitatii, calitatea de fiinta sociala a omului. Aceasta structura a personalitatii are un rol foarte important in activitatea didactica , atat in predare cat si in invatare.

A.Cosmovici defineste caracterul drept acea structura care exprima ierarhia motivelor esentiale ale unei persoane, cat si posibilitatea de a traduce in fapt hotararile luate in conformitate cu ele. Astfel, sunt subliniate doua dimensiuni fundamentale ale caracterului, una axiologica, orientativ-valorica, alta executiva, voluntara. Ideea autocontrolului in baza unor inalte valori morale este prezenta in multe definitii ale caracterului. Caracterul este gradul de organizare etica efectiva a tuturor fortelor individului (W.S.Taylor), o dispozitie psihofizica durabila de a inhiba impulsurile conform unui principiu reglator (A.A.Rohack, cf. Allport G., 1981) sau o vointa moraliceste organizata (K. Klages, cf. Popescu Neveanu,P. Zlate, M.Cretu, 1987).

Etimologic, termenul de caracter provine din greaca veche si inseamna tipar, pecete, iar cu referire la om, sisteme de trasaturi , stil de viata. Termenul ne trimite la structura profunda a personalitatii ce se exprima prin comportamente care datorita frecventei lor intr-o gama intrega de situatii , sunt usor de prevazut.

Caracterul este un subsistem relational-valoric si de autoreglaj al personalitatii si se exprima printr-un ansamblu de atitudini-valori. Pentru definirea caracterului vom avea in vedere atitudinile stabile si generalizate, definitorii pentru o anumita persoana, si care se intemeiaza pe convingeri puternice.

Atitudinea exprima o modalitate de raportare fata de anumite aspecte ale realitatii si implica reactii afective , comportamentale si cognitive. Cand toate cele trei manifestari sunt congruente, atitudinile devin stabile si greu de schimbat.


In structura caracterului se pot distinge trei grupe fundamentale de atitudini : atitudinea fata de sine insusi (modestie, orgoliu, demnitate, sentimente de inferioritate, culpabilitate), atitudinea fata de ceilalti, fata de societate (altruism, umanism,patriotism) si atitudinea fata de munca.

Formarea atitudinilor, elementele structurale principale ale caracterului, implica metode si tehnici specifice. Complexitatea si unicitatea fiintei umane nu permite formularea si recomandarea unei singure strategii deoarece fiecare domeniu al vietii are particularitati si limite imposibil de cuprins in scheme teoretice.




Trasaturile de caracter sunt moduri relativ constante de a reactiona ale unei persoane in raport cu realizarea scopurilor catre care aspira. Ele pot fi considerate intr-o anumita masura expresia atitudinilor pe care persoana le are fata de ea insasi. Spre deosebire de trasaturile de temperament care sunt innascute, trasaturile de caracter sunt dobandite sub influenta modelelor culturale de comportament si a sistemelor de valori pe care le propune societatea. Temperamentul isi pune amprenta pe modul in care trasaturile de caracter se exprima in comportament.

Principalele particularitati structurale, a caror cunoastere este necesara pentru o buna definire a profilului caracterial al unei persoane, sunt :

Unitatea - mentinerea unei anumite conduite, stabilitatea in fata schimbarii continue a situatiilor ;

Expresivitatea - dezvoltarea mai pregnanta asupra unor caracteristici care vor imprima o trasatura specifica intregului ;


Originalitatea - unicitate, autenticitate in armonizarea trasaturilor cardinale cu cele principale si secundare ;

Bogatia - multitudinea relatiilor pe care persoana le stabileste cu viata sociala ;

Statornicia - se realizeaza daca trasaturile si atitudinile au o mare forta morala ;

Plasticitatea - se asigura evolutia caracterului prin restructurarea unor elemente in functie de noile cerinte ;

Taria de caracter - forta cu care caracterul rezista la influente contrare convingerilor.

Un rol important in formarea atitudinilor si trasaturilor de caracter il au modelele oferite de mediu, de persoanele semnificative pentru copii (parinti, educatori).

In formarea caracterului se utilizeaza atat metode indirecte, ce au la baza mecanismele invatarii sociale, ale sugestiei bazate pe comunicare interpersonala, pe imitatie, pe modelare si pe exemple, cat si metodele directe, care includ utilizarea pedepselor si recompenselor. Experimental s-a demonstrat ca daca un anumit comportament este in mod consecvent urmat de recompensa, are tendinta de a se repeta, iar comportamentele urmate de consecinte negative carora le corespund pedepse vor manifesta o frecventa mai mica.

Recompensa si pedeapsa vor fi aplicate in maniere diferite si in diverse grade. In masura in care placerea studiului , satisfacerea curiozitatii , sentimentul datoriei implinite se vor transforma in recompense interne ale comportamentului, se poate spune ca educatia a condus elevul pe drumul autoimplinirii personalitaii sale.

Cu greu pot fi facute afirmatii categorice privind personalitatea unui elev, mai ales a celui de varsta mica, de cele mai multe ori asistand la comportamente conventionale ce alcatuiesc o  masca  ce poate varia in functie de situatie. Situatiile neobisnuite pot insa provoca reactii care insa ne ajuta sa diferentiem intre atitudinile circumstantiale, reactiile conventionale si cele care exprima nucleul stabil si autentic al personalitatii in formare.

Cercetarile experimentale au demonstrat ca intensitatea trasaturilor psihologice ce alcatuiesc profilul psihologic al cuiva se distribuie conform curbei lui Gauss. In mod normal, performantele scolare si sociale ale unui elev nu pot sa se situeze toate la un nivel superior. Educatorii trebuie sa creeze situatii in care elevii sa-si cunoasca nu numai limitele ci si resursele. Constientizarea acestora conduce la formarea unei imagini de sine echilibrate, a demnitatii si respectului de sine si fata de ceilalti, ajungandu-se astfel la acceptarea diferentelor firesti dintre oameni, la cresterea spiritului de toleranta si la evitarea etichetelor globale care pot impinge unii elevi spre periferia grupului scolar, cu efecte negative asupra personalitatii acestora.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright